Validity of notary exam committee’s modification of grading key for erroneous answers as administrative discretion rather than ultra vires regulation

Şedinţa publică din data de 30 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 24 iulie 2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Institutul Notarial Român şi Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, a solicitat:

- anularea, în parte, a Hotărârii nr. 365 din 24.02.2018, emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor din cadrul Institutul Notarial Român, respectiv art. 2 din această hotărâre;

- anularea parţială a baremului definitiv afişat în data de 23.02.2018, prin care a fost modificat răspunsul din baremul iniţial al Comisiei de examinare la întrebările 24, 29, 82 şi 83 din Grila 2 şi menţinerea baremului iniţial afişat de Comisia de examinare în data de 21.02.2018;

- anularea în parte a listei cuprinzând rezultatele contestaţiilor întocmită de Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor şi înregistrată sub nr. x din data de 04.03.2018, prin care a fost respinsă contestaţia sa formulată împotriva rezultatelor concursului şi, pe cale de consecinţă:

- admiterea contestaţiei formulate împotriva rezultatelor concursului pentru dobândirea funcţiei de notar public stagiar organizat în data de 21.02.2018 şi atribuirea lucrării sale a punctajului conform baremului iniţial astfel cum a rămas definitiv prin admiterea contestaţiei şi anularea răspunsului la întrebarea 86 din G 2;

- anularea, în ceea ce o priveşte, a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea nr. 41 din 09.03.2018, emisă de Consiliul Uniunii de validare a rezultatelor concursului pentru dobândirea funcţiei de notar public stagiar organizat în ziua de 21 februarie 2018, pentru ocuparea locurilor de notar stagiar din cadrul Camerei Notarilor Publici Bacău şi anexa la această hotărâre reprezentând lista cu rezultatele finale ale concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar CNP Bacău;

- invalidarea, în ceea ce o priveşte, a rezultatului "respins" şi înscrierea sa pe lista cuprinzând rezultatele finale ale concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar CNP Bacău ca fiind admisă la acest concurs, cu recunoaşterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea de candidat admis la concursul pentru dobândirea funcţiei de notar public stagiar organizat în ziua de 21 februarie 2018.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 967 din 13 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Institutul Notarial Român şi Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 967 din 13 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, cu consecinţa admiterii acţiunii, astfel cum a fost formulată.

Printr-un prim set de critici, recurenta-reclamantă a învederat că în mod nelegal şi cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material cuprinse în O.M.J. nr. 2792/C/2017 din 19 octombrie 2017 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, în Legea nr. 24/2000 şi în Constituţia României a reţinut instanţa de fond că Hotărârea nr. 365/24.02.2018, adoptată de Comisia soluţionare a contestaţiilor constituită în baza art. 7 alin. (1) pct. 13 lit. e) din O.M.J. nr. 2792/C/2017 din 19 octombrie 2017 este o simplă hotărâre interpretativă, nesupusă comunicării/publicării.

A arătat că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că adoptarea Hotărârii nr. 365/24.02.2018 de Comisia soluţionare a contestaţiilor era singurul remediu al unei astfel de situaţii în condiţiile în care atribuţiile Comisei de soluţionare a contestaţiilor în ceea ce priveşte contestaţiile la barem sunt cuprinse în art. 14 alin. (5) din O.M.J. nr. 2792/C/2017, iar dispoziţiile art. 14 alin. (3) din acelaşi ordin, care cuprind remedii pentru situaţiile în care răspunsurile iniţiale ale Comisiei de examinare sunt greşite ar putea fi interpretate în sensul că după primirea contestaţiilor la barem Comisia de examinare, care a emis baremul iniţial, văzând susţinerile din contestaţii, putea modifica răspunsurile la baremul iniţial, tocmai în sensul în care a hotărât Comisia de soluţionare contestaţii prin Hotărârea nr. 365/24.02.2018.

Totodată, recurenta-pârâtă a susţinut că din conţinutul dispoziţiilor atacate nu se poate constata caracterul interpretativ al acestora şi, deşi prin hotărârea contestată Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor a adăugat la O.M.J. nr. 2792/C/2017, instanţa de fond a reţinut în mod greşit că această hotărâre are caracter interpretativ, cu toate că nu s-a urmărit clarificarea unei norme sau a câmpului său de aplicare ci s-a completat actul normativ cu dispoziţii noi, fapt nepermis, întrucât Comisia de soluţionare contestaţii nu are atribuţii de reglementare.

Printr-un alt set de critici, recurenta-reclamantă a învederat că, în situaţia în care s-ar trece peste primul motiv de recurs şi s-ar reţine caracterul interpretativ al Hotărârii nr. 365/24.02.2018, modul de interpretare al dispoziţiilor privind soluţionarea contestaţiilor la barem dată de comisie prin această hotărâre, reţinut de instanţa de fond ca fiind soluţia practică care se desprinde din interpretarea Ordinului 2792/C/2017, este greşit.

Apreciază că dacă Comisia de soluţionare a contestaţiilor urmărea interpretarea dispoziţiilor din regulament în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiilor la barem atunci când răspunsurile iniţiale ale Comisiei de examinare sunt greşite, pentru a exista transparenţă, trebuia să folosească din teoria generală a statului şi dreptului metoda interpretării logice care constă în deducerea unor consecinţe logice în urma analogiei care se face între două situaţii asemănătoare. În absenta unei reguli care reglementează o situaţie, se poate apela la o regulă care reglementează o situaţie asemănătoare.

În acest sens, raportat la situaţia de fapt incidentă în cauză, interpretul ar fi putut apela, în absenta unei reguli care reglementează o situaţie, la o regula care reglementează o situaţie asemănătoare, în speţă o astfel de regulă regăsindu-se în art. 12 pct. 7 din O.M.J. nr. 666/2018.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea comună înregistrată la dosarul cauzei la data de 04 iunie 2019, intimaţii-pârâti au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că ipotezele prevăzute de motivul de casare invocat de recurenta-reclamantă nu se regăsesc în speţă, întrucât instanţa de fond a analizat toate probele şi argumentele invocate, iar faptele reţinute nu au primit o altă calificare în raport de textele de lege incidente, soluţia fiind în concordanţă cu cele reţinute în considerentele hotărârii.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ce vizează aplicarea sau interpretarea greşită a normelor de drept material este nefondat, iar în acest sens, Înalta Curte are în vedere că potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe fiind expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.

Astfel, prin Hotărârea nr. 365/24.02.2018 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor din cadrul Institutul Notarial Român, s-au stabilit următoarele:

"Art. 1. Pentru situaţiile în care, urmare a admiterii contestaţiei, se constată că subiectul (grila) nu respectă prevederile art. 9 coroborat cu art. 14 alin. (5) din Regulament sau enunţul său este eronat sau neriguros din punct de vedere juridic, Comisia decide anularea subiectului, acordând tuturor candidaţilor punctajul corespunzător subiectului anulat.

Art. 2. Pentru situaţiile în care, urmare a admiterii contestaţiei, se constată că subiectul are variante de răspuns corecte diferite, în tot sau în parte, de baremul provizoriu, Comisia decide modificarea în mod corespunzător a baremului, fără a modifica enunţul subiectului, răspunsurile candidaţilor urmând a fi punctate conform baremului definitiv".

Potrivit Baremului de notare definitiv afişat la 23 februarie 2018, s-au modificat răspunsurile din baremul iniţial la întrebările 24, 29, 82 şi 83 şi anulat răspunsul la întrebarea 86, cu menţinerea în rest a baremului iniţial.

Conform Listei cu rezultatele contestaţiilor nr. 424/04.03.2018, contestaţia reclamantei a fost respinsă .

Prin Hotărârea Consiliului Uniunii nr. 41/09.03.2018 au fost validate rezultatele concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, organizat de INR în ziua de 21 februarie 2018, pentru ocuparea locurilor de notar stagiar din cadrul camerei Notarilor Publici Bacău.

Conform anexei la hotărâre, recurenta-reclamantă s-a plasat pe locul 3, cu 7,40 puncte, clasamentul primelor 4 locuri arătând astfel:

Nr. crt.

Nume şi prenume

Nr. răspunsuri corecte civil procedură civilă

Nr. răspunsuri corecte procedură legislaţie notarială

Nota lucrării

Rezultatul concursului

1. M.R.

7,90 admis

2. S.I.E.

7,50 admis

3.

A. 7,40 respins

4. D.O.L.

7,40 respins

Contrar susţinerilor recurentei-reclamante, Înalta Curte împărtăşeşte opinia instanţei de fond, potrivit căreia, raportat la cadrul legal incident în cauză, prin Hotărârea nr. 365/24.02.2018, adoptată în 23.02.2018, Comisia de soluţionare a contestaţiilor nu şi-a depăşit atribuţiile, substituindu-se Ministrului Justiţiei, hotărârea consacrând soluţia practică ce se desprinde din interpretarea Ordinului nr. 2792/C/2017, nicidecum o completare a acestuia sau modificare a acestuia.

În acest sens, sunt relevante dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. e), ale art. 14, precum şi ale art. 19 - 20 din Ordinul MJ nr. 2792/C/2017 din 19 octombrie 2017 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, care a reglementat procedura de desfăşurare a examenului/concursului din 21 februarie 2018:

"ART. 7 alin. (1) lit. e)

(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar funcţionează următoarele comisii:

/…/e) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor este alcătuită din 5 membri, alţii decât cei care fac parte din comisia menţionată la lit. d), respectiv:

- un membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei;

- un reprezentant al Ministerului Justiţiei;

- un membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate;

- doi notari publici.

Comisia are atribuţiile prevăzute la art. 14, 19 şi 20. Preşedintele comisiei nu participă la notarea lucrărilor, supraveghează desfăşurarea activităţii comisiei, întocmeşte centralizatorul nominal la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 16, lista cuprinzând rezultatele contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 17, şi întocmeşte lista cuprinzând rezultatele finale ale examenului sau concursului, după soluţionarea contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 18.

ART. 14

(1) După extragerea şi comunicarea subiectelor, Comisia de examinare se întruneşte şi stabileşte răspunsurile corecte la întrebări, întocmind baremul de notare: pentru fiecare răspuns corect la cele 100 de întrebări se vor acorda 0,10 puncte, astfel încât suma punctelor acordate prin barem să fie 10.

(2) La expirarea timpului alocat examenului, baremul de notare, împreună cu setul de subiecte extras, se afişează la sala de examen şi se publică pe pagina de internet a INR, pentru a fi consultate de către candidaţi.

(3) În termen de 24 de ore de la afişarea baremului de notare, candidaţii pot formula şi depune la INR contestaţie împotriva baremului de notare, care se înregistrează cu menţionarea datei şi a orei primirii. În acelaşi termen, în situaţia în care Comisia de examinare sesizează că există o eroare materială cu privire la modalitatea de întocmire a baremului de notare, cu acordul majorităţii membrilor săi, procedează la îndreptarea acesteia, adoptând o hotărâre în acest sens. Dacă în acelaşi termen de 24 de ore de la afişarea baremului de notare nu se formulează nicio contestaţie sau, după caz, nu se face nicio îndreptare de eroare materială de către Comisia de examinare, baremul de notare rămâne definitiv.

(4) După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor împotriva baremului de notare, INR înaintează de îndată contestaţiile primite Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor. Comisia soluţionează contestaţiile în termen de o zi lucrătoare de la primirea acestora, hotărârea adoptată fiind definitivă. Comisia adoptă hotărâri cu acordul majorităţii membrilor săi.

(5) În cazul admiterii contestaţiei împotriva baremului de notare, Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor acordă tuturor candidaţilor punctajul corespunzător subiectelor anulate. Comisia de soluţionare a contestaţiilor nu poate modifica enunţul subiectelor extrase.

(6) Baremul de notare, rămas definitiv în condiţiile alin. (3) şi (4), după caz, se publică, de îndată, pe pagina de internet a INR.

ART. 19

(1) În situaţia în care se depun contestaţii la notarea lucrărilor, preşedintele examenului sau concursului solicită întrunirea Comisiei pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. Comisia selectează lucrările cu privire la care s-au formulat contestaţii şi le resigilează prin aplicarea de etichete şi a ştampilei INR, astfel încât să nu se poată distinge identitatea candidatului, numărul lucrării şi media acordată de Comisia de examinare.

(2) Comisia pentru organizarea şi supravegherea desfăşurării examenului sau concursului amestecă şi renumerotează lucrările şi le predă pe bază de proces-verbal preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor.

(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor se întruneşte în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(4) Preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor repartizează lucrările pe corectori, astfel încât fiecare lucrare să fie corectată de 2 membri ai comisiei şi apreciată separat, conform baremului definitiv de notare.

(5) Fiecare corector trece în borderoul individual de notare prevăzut în anexa nr. 14, sub semnătură, nota lucrării. Nota lucrării fiecărui corector reprezintă suma punctajelor acordate de acesta.

(6) Nota lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 2 corectori, care se înscrie în centralizatorul comun prevăzut în anexa nr. 15, semnat de aceştia.

(7) În situaţia în care nu există diferenţe de notare între cei 2 corectori, nota lucrării este media aritmetică a notelor acordate de cei 2 corectori, care se înscrie în centralizatorul comun la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 15.

(8) În situaţia în care se constată că există diferenţe de notare între cei 2 corectori, la solicitarea preşedintelui Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, cei 2 corectori prevăzuţi la alin. (4) procedează împreună la recorectarea lucrării şi completează centralizatorul comun la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 15. Nota rezultată în urma recorectării este definitivă şi reprezintă suma punctajelor acordate în urma recorectării.

(9) Nota lucrării acordată de Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(10) După înscrierea notelor pe toate lucrările şi întocmirea centralizatorului comun la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 15, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor, în prezenţa tuturor membrilor comisiei, dezlipeşte colţurile lucrărilor în ordinea numerotării. La fiecare lucrare se citeşte numărul acesteia, numele şi prenumele candidatului şi nota obţinută, întocmindu-se centralizatorul nominal la soluţionarea contestaţiilor, prevăzut în anexa nr. 16, care este semnat de toţi membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor.

(11) Preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor întocmeşte lista cuprinzând rezultatele contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 17, care este semnată de toţi membrii comisiei.

(12) În baza listei cu rezultatele examenului sau concursului, prevăzută în anexa nr. 13, întocmită de Comisia de examinare, şi a listei cuprinzând rezultatele contestaţiilor, prevăzută în anexa nr. 17, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor întocmeşte lista cu rezultatele finale ale examenului sau concursului, prevăzută în anexa nr. 18, în care se menţionează pentru fiecare candidat nota obţinută, menţiunea "admis/respins", în ordinea notei obţinute, raportat la posturile scoase la concurs.

(13) În situaţia în care, pentru ultimul post vacant existent în circumscripţia unei Camere, sunt mai mulţi candidaţi care au obţinut aceeaşi notă la examenul sau concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, are prioritate candidatul care a obţinut punctajul mai mare la întrebările din drept civil şi procedură civilă. În situaţia în care, după aplicarea criteriului de departajare, egalitatea se menţine, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor solicită Consiliului Uniunii suplimentarea numărului de posturi pentru acea Cameră cu un număr egal cu cel al candidaţilor care au obţinut aceeaşi notă.

ART. 20

După încheierea procedurilor de soluţionare a contestaţiilor şi întocmirea listei cu rezultatele finale ale examenului sau concursului, preşedintele Comisiei de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor întocmeşte un raport cu privire la modul în care Comisia de soluţionare a contestaţiilor împotriva notării lucrărilor şi-a îndeplinit atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament, pe care îl înaintează Consiliului Uniunii, pentru a fi avut în vedere la procedura de validare/invalidare a examenului sau a concursului."

Aşadar, metodologia desfăşurării examenului/concursului era deficitară, în sensul că făcea referire doar la ipoteza subiectelor anulate, oferind şi soluţia pentru această ipoteză, anume acordarea către toţi candidaţii a punctajului corespunzător subiectelor anulate.

Or, în speţă, singurul subiect anulat a fost cel aferent întrebării nr. 86, pentru întrebările 24, 29, 82 şi 83 comisia statuând caracterul eronat al baremului, fie în sensul unui singur răspuns corect din două iniţiale, fie a două răspunsuri corecte din unul iniţial.

Având în vedere scopul contestaţiilor la barem, respectiv remedierea pe cale administrativă a erorii intervenite în baremul iniţial, care tocmai din acest motiv avea caracter provizoriu, soluţia pentru care a optat Comisia de soluţionare a contestaţiilor, de rectificare a erorilor reţinute prin conferirea unor valenţe juridice doar răspunsurilor corecte, potrivit evaluării finale de la corectarea baremului, este logică şi nu se poate aprecia că a fost emisă cu depăşirea competenţelor, cu atât mai mult cu cât singura acţiune prohibită prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar era aceea de modificare a enunţului subiectelor extrase.

Este adevărat că este posibil ca legea sau reglementarea terţiară să statueze diferite remedii, însă în cauză nu exista o atare reglementare, cu privire la soarta răspunsurilor corecte conform baremului iniţial, astfel că, în acord cu opinia instanţei de fond, Înalta Curte reţine că aceste soluţii erau prevăzute expressis verbis şi nu pot fi aplicate prin analogie, cât timp interpretarea logică a reglementării nu conduce înspre această soluţie.

Cât priveşte criticile recurentei referitoare la remediul pentru care a optat Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru situaţiile în care, urmare a admiterii contestaţiei, se constată că subiectul are variante de răspuns corecte diferite, în tot sau în parte, de baremul provizoriu, respectiv modificarea în mod corespunzător a baremului, fără a modifica enunţul subiectului, răspunsurile candidaţilor urmând a fi punctate conform baremului definitiv, Înalta Curte reţine că instanţa nu poate cenzura activitatea Comisiei sub acest aspect.

În opinia Înaltei Curţi, plenitudinea de competenţă conferită instanţei de contencios administrativ nu echivalează cu posibilitatea analizării unor aspecte care intră în sfera marjei de apreciere a autorităţilor publice, dat fiind că aceasta ar reprezenta tocmai o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti prin incursiunea acesteia în sfera puterii executive. Atâta timp cât nu reies aspecte certe şi concrete de natură a atesta existenţa arbitrariului, soluţia pentru care a optat Comisia de soluţionare a contestaţiilor pentru o situaţie care nu era reglementată expres în Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau a concursului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, se circumscrie marjei de apreciere a autorităţii. Altfel spus, recurenta-reclamantă nu a făcut dovada că hotărârea contestată în cauză este rezultatul exercitării de către autoritatea pârâtă a dreptului de apreciere cu exces de putere, iar aspectele învederate de aceasta nu sunt de natură să demonstreze nelegalitatea actului administrativ atacat.

De altfel, Înalta Curte constată că finalitatea urmărită de recurentă prin promovarea acestei acţiuni este modificarea punctajului acordat la anumite întrebări din examen, cu consecinţa promovării examenului de dobândire a calităţii de notar stagiar CNP Bacău. Or, în speţă, chiar dacă s-ar fi optat pentru soluţia agreată de reclamantă, consecinţa ar fi fost acordarea punctajului şi altor concurenţi, posibil inclusiv celor care erau plasaţi înaintea recurentei, cu un punctaj superior, nefiind, prin urmare, certă poziţionarea acesteia în clasamentul final pe un loc care să-i asigure statutul de admis în profesie.

Pentru argumentele expuse, constatând că sentinţa este legală, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 967 din 13 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2021.