Scope of "economic-financial sanctions" for rural investment funding eligibility: inclusion of non-patrimonial organized crime and computer fraud convictions

Şedinţa publică din data de 30 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26 octombrie 2018 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a solicitat:

- anularea Adresei (deciziei) nr. x/27.04.2018, emisă de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, privind respingerea contestaţiei formulate împotriva notificării de neîncheiere Decizie de finanţare nr. x/03.04.2018, emisă de CRFIR 2 Constanţa, cuprinzând măsura de declarare ca neeligibilă a cererii de finanţare nr. x privind proiectul "Sprijin pentru instalarea tânărului fermier B. pentru prima dată ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanta", măsura de finalizare a procedurii de contractare şi declarare a cererii de finanţare nr. x cu statut de contract de finanţare neîncheiat, respectiv împotriva actului administrativ/actelor administrative prin care s-au dispus măsurile arătate (măsuri ce i-au fost comunicate prin intermediul adresei de transmitere nr. x/03.04.2018), cu consecinţa anularii actului/actelor administrative prin care s-a dispus declararea ca neeligibilă a cererii de finanţare nr. x privind proiectul "Sprijin pentru instalarea tunarului fermier B. pentru prima dată ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanta", finalizarea procedurii de contractare prin declararea cererii de finanţare nr. x cu statut de contract de finanţare de încheiat şi declararea ca "eligibilă" a cererii de finanţare nr. x şi finalizarea procedurii de contractare prin încheierea contractului de finanţare;

- obligarea pârâtei la declararea ca eligibilă a cererii de finanţare nr. x şi la finalizarea procedurii de contractare prin perfectarea contractului de finanţare având ca obiect acordarea finanţării pentru proiectul intitulat "Sprijin pentru instalarea tânărului fermier B. pentru prima dată ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanta".

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 48/CA/2019 din 25 februarie 2019, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a anulat adresele nr. x, 6370/93.04.3018 şi E10362/27.04.2018, emise de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a obligat pârâta la declararea ca eligibilă a cererii de finanţare nr. x şi la finalizarea procedurii de contractare prin perfectarea contractului de finanţare având ca obiect acordarea finanţării pentru proiectul "Sprijin pentru instalarea tânărului fermier B. pentru prima dată ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanţa".

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 48/CA/2019 din 25 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

Printr-un prim set de critici, recurenta-pârâtă a învederat, în esenţă, că instanţa de fond a făcut o restrângere nejustificatâ a aplicării prevederilor din Manualul de procedură pe sub-măsura 19.2, precum şi a dispoziţiilor din Ghidul solicitantului pe aceeaşi sub-măsură 19.2.

A arătat că, deşi instanţa de fond a interpretat sintagma "sancţiuni penale în domeniul economico-financiar" prin raportare exclusiv la infracţiunile din Capitolul al lll-lea - Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii şi la infracţiunile din Capitolul al IV-lea - Fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, concluzionând că "nu toate infracţiunile contra patromoniului sunt în mod necesar şi infracţiuni economice şi financiare", restricţia impusă de normele care reglementează condiţiile minime ale accesării finanţării europene nerambursabile, respectiv cele care prevăd că lipsa din cazierul judiciar a înscrierilor care privesc sancţiuni economico-financiare, nu limitează aplicarea sintagmei "sancţiuni economico-financiare" doar la anumite infracţiuni din C. pen.

Recurenta-pârâtă a susţinut că infracţiunile înscrise în Certificatul de cazier juridiciar al reprezentantului legal al A. S.R.L. nr. x/21.02.2018 se circumscriu atât dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cât şi dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi contravin normelor stabilite de AFIR pentru acordarea de fonduri europene nerambursabile.

Având în vedere actuala formulare a cerinţei din Ghidul solicitantului referitoare la acordarea de fonduri europene nerambursabile către solicitanţi, potrivit căreia aceştia trebuie să prezinte, în vederea contractării, "Cazierul judiciar, fără înscrieri care privesc sancţiuni economico-financiare, al solicitantului", recurenta-pârâtă apreciază că înscrierile din Certificatul de cazier judiciar al reprezentantului legal al solicitantului constituie un impediment în accesarea finanţării nerambursabile FEADR.

Printr-un alt set de critici, recurenta-pârâtă a învederat că soluţia instanţei de fond privind obligarea sa la declararea ca eligibilă a cererii de finanţare nr. x şi la finalizarea procedurii de contractare prin perfectarea contractului de finanţare având ca obiect acordarea finanţării pentru proiectul intitulat "Sprijin pentru instalarea tânărului fermier B. pentru prima dată ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanta" a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 35 din C. proc. civ.

Astfel, a apreciat că din interpretarea art. 35 din C. proc. civ., cererea pentru constatarea unui drept are caracter subsidiar faţă de cererea în realizarea dreptului, şi nu poate fi primită de către instanţă decât dacă titularul cererii de chemare în judecată nu are la îndemână o acţiune în realizare pe care să o exercite pentru apărarea sau afirmarea dreptului său.

Acţiunea în constatare, chiar şi atunci când este admisibilă în raport de existenţa sau inexistenţa unei acţiuni în realizare la îndemâna reclamantei, trebuie să vizeze constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, şi nu constatarea, de către instanţă a unei stări de fapt sau a unui fapt juridic.

Recurenta-pârâtă a susţinut că instanţa de judecată a fost investită cu mai mult decât se poate pronunţa, aceasta neputându-se substitui A.F.I.R. în verificarea tuturor condiţiilor în vederea accesării finanţării nerambursabile, iar din această perspectivă, soluţia instanţei de fond de "declarare ca eligibilă a cererii de finanţare şi de obligare a pârâtei la perfectarea contractului de finanţare" este netemeinică şi nelegală.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 18 iunie 2019, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, apreciind că interpretând şi aplicând, în mod corect, dispoziţiile legale incidente în speţă, prin raportare la probatoriul administrat, a reţinut instanţa de fond că infracţiunea pentru care a fost condamnat reprezentantul societăţii reclamante, deşi este o infracţiune contra patrimoniului, nu este o infracţiune economico-financiară.

Totodată, procedând la soluţionarea cauzei, consideră că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că, de vreme ce în speţă, singura condiţie apreciată a fi neîndeplinităd în vederea încheierii contractului de finanţare a fost aceea a lipsei din cazierul judiciar al reprezentantului legal al societăţii reclamante a menţiunilor privind săvârşirea infracţiunilor economico-financiare, cererea societăţii reclamante privind obligarea la declararea ca eligibilă a cererii de finanţare şi la finalizarea procedurii de contractare prin perfectarea contractului de finanţare având ca obiect acordarea finanţării pentru proiectul "Sprijin pentru instalarea tânărului fermier B. pentru prima dată ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanta" este atât admisibilă, cât şi întemeiată.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare:

Criticile formulate de recurenta-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, subsumate motivului de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sunt întemeiate.

În fapt, prin cererea de finanţare înregistrată la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Constanta sub nr. x reclamanta a înţeles a depune cerere de finanţare în vederea acordării sprijinului financiar pentru instalarea tânărului fermier B. pentru prima data ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanta.

Prin Adresa nr. x/03.04.2018 pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a adus la cunoştinţa reprezentantului societăţii următoarele:

"Nerespectarea de către solicitant a obligaţiilor solicitate prin formularul E6.8.3. L privind Cazier judiciar (fără înscrieri privind sancţiuni economico - financiare) al reprezentantului legal în original, valabil la data încheierii contractului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", întrucât "la depunerea documentelor în vederea semnării contractului de finanţare cazierul judiciar avea înscrisuri de natură penală".

Prin aceeaşi adresă i s-a adus la cunoştinţă reclamantei că "În conformitate cu adresa de la compartimentul Juridic prin care se confirmă că solicitantul are înscrisuri de natură economico-financiară cea ce contravine procedurii, cererea de finanţare este declarată neeligibilă", precum şi că "SLIN_ CRFIR 2 finalizează în această etapă procedura de contractare pentru solicitantul A. S.R.L., declarând Cererea de finanţare x cu statut de Contract de Finanţare neîncheiat".

Prin Adresa nr. x/27.04.2018, reprezentând răspuns la plângerea prealabilă formulată de către societatea reclamantă, autoritatea pârâtă şi-a menţinut punctul de vedere exprimat prin Notificarea de neîncheiere decizie de finanţare nr. x/03.04.2018, cu motivarea:

"conform Ghidului solicitantului aferent submăsurii 19.2, în vederea încheierii Contractului de finanţare cu AFIR, aveţi obligaţia să prezentaţi cazierul judiciar care să ateste lipsa înscrierilor care privesc sancţiuni penale în domeniul economico - financiar".

Învestită cu cererea în anulare a Adreselor nr. x, reprezentând Nota de constatare a neîncheierii contractului de finanţare, nr. 6370/93.04.3018 - notificarea către solicitant a declarării cererii de finanţare ca neeligibilă şi nr. E10362/27.04.2018 - decizia de respingere a contestaţiei, instanţa de fond a dispus anularea acestora, având în vedere că în cauză nu se poate reţine ca neîndeplinită obligaţia impusă în vederea încheierii contractului de finanţare privind lipsa din cazierul judiciar al reprezentantului societăţii a menţiunilor privind săvârşirea infracţiunilor economico-financiare.

Înalta Curte nu împărtăşeşte opinia exprimată de judecătorul fondului în ceea ce priveşte soluţia dată cererii în anulare a Adreselor nr. x, 6370/93.04.3018 şi E10362/27.04.2018, emise de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Astfel, potrivit Ghidului de Implementare "Submăsura 19.2" - "Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală" (disponibil pe www.x.ro), pentru semnarea Contractului de finanţare aferent proiectelor de servicii, solicitanţii trebuie să prezinte în mod obligatoriu, în termen de maximum 15 zile de la primirea Notificării E6.8.3L următoarele documente:

- document de la instituţia financiară cu datele de identificare ale acesteia şi ale contului aferent proiectului FEADR (denumirea, adresa instituţiei financiare, codul IBAN al contului în care se derulează operaţiunile cu AFIR), pentru solicitanţii publici documentul va fi eliberat obligatoriu de trezorerie;

- cazierul judiciar al responsabilului legal, în original;

- documentele care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare privată a proiectului, prin extras de cont (în original) şi/sau contract de credit (în copie), acordat în vederea implementării proiectului; în cazul în care dovada co-finanţării se prezintă prin extras de cont, acesta va fi însoţit de Angajamentul reprezentantului legal al proiectului (modei afişat pe site-ul www.afir.info) (pentru solicitanţii care s-au angajat prin declaraţie pe proprie răspundere, la depunerea cererii de finanţare, ca vor prezenta dovada cofinanţării private la data semnării contractului). Nu se depun în cazul finanţării publice de 100%;

- alte documente (se vor preciza, după caz, în Notificarea E6.8.3L)."

Deşi nu se prevede că în cazierul judiciar al responsabilului legal nu trebuie să figureze anumite infracţiuni, împrejurarea că nu orice infracţiune exclude acordarea finanţării rezultă implicit din prevederile privind cazurile de modificare a Contractului de finanţare care se întocmesc prin intermediul Notei de aprobare/neaprobare.

Astfel, în cazul schimbării reprezentantului legal al beneficiarului, acesta trebuie să depună cazierul judiciar care să ateste lipsa înscrierilor care privesc sancţiuni penale în domeniul economico-financiar. Dacă se regăsesc înscrisuri cu caracter penal în domeniul economico-financiar solicitarea nu se aprobă.

De asemenea, în formularul Lista documentelor anexate, anexă la cererea de finanţare, astfel cum aceasta a fost depusă de reclamanta în cauză şi acceptată de către pârâtă se circumstanţiază cerinţa privind cazierul reprezentantului legal: cazierul judiciar în original (fără înscrieri care privesc sancţiuni economice - financiare) al reprezentantului legal, valabil la data încheierii contractului.

Înalta Curte reţine aşadar că restricţia impusă de normele care reglementează condiţiile minime ale accesării finanţării europene nerambursabile, respectiv cele care prevăd că lipsa din cazierul judiciar a înscrierilor care privesc sancţiuni-financiare nu limitează aplicarea sintagmei "sancţiuni economico-financiare" doar la anumite infracţiuni din C. pen.

De altfel, tocmai pentru a veni în întâmpinarea eventualilor solicitanţi ai căror reprezentanţi legali este posibil să nu îndeplinească obligaţia impusă în vederea încheierii contractului de finanţare privind lipsa din cazierul judiciar a menţiunilor privind săvârşirea infracţiunilor economico-financiare, autoritatea pârâtă a emis şi un Buletin informativ tematic care conţine o prezentare succintă şi totodată o enumerare exemplificativă şi a unor alte acte normative în afara C. pen., care fac referire la infracţiunile de natură economică sau cu implicaţii economice incompatibile cu declararea ca eligibile a cererilor de finanţare.

Referitor la infracţiunile pentru care a fost condamnat reprezentantul legal al societăţii reclamantei, instanţa de recurs reţine că prin sentinţa penală nr. 132/S/09.12.2010, pronunţată de Tribunalul pentru minori si familie Braşov în dosarul penal nr. x/2008, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 385/31.01.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentantul legal al societăţii- B. a fost condamnat sub aspectul săvârşirii faptei prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, precum şi sub aspectul săvârşirii faptei prevăzute de dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 161/2003, respectiv infracţiunea de introducere fără drept în numele şi pe seama unor cetăţeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul C. şi efectuarea unor tranzacţii frauduloase în vederea păgubirii unor cetăţeni străini.

Astfel, dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate prevăd că "Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."

De asemenea, potrivit art. 49 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, "Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani".

Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material prevăzută de către art. 49 din Legea nr. 161/2003 a fost preluată de către art. 249 din Noul C. pen. - Frauda informatică, fără modificări de esenţă, iar subiectul de drept - persoană fizică sau persoana juridică prejudiciată în propriile interese şi faţă de care se produce o pagubă în urma contrafacerii sau alterării datelor informatice, restricţionării acestui la acestea ori împiedicării în orice mod a funcţionării unui sistem informatic. Urmarea imediată constă în crearea unui prejudiciu patrimonial (o pagubă) unei persoane.

Din punct de vedere al laturii subiective, infracţiunea de fraudă informatică se comite numai cu intenţie directă calificată prin scop. Astfel, acţiunea făptuitorului se realizează în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul. Mai mult, nu este necesară realizarea efectivă a acestui beneficiu, ci numai urmărirea realizării acestuia.

Înalta Curte, contrar opiniei judecătorului fondului, are în vedere dimensiunea şi varietatea domeniilor economice şi a reglementărilor specifice, precum şi că potrivit legislaţiei în vigoare noţiunea de "patrimoniu" are o sferă mai largă faţă de noţiunea de "proprietate", incluzând atât proprietatea, cât şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economică. În această accepţiune, patrimoniul este ocrotit printr-un ansamblu de mijloace juridice penale, extrapenale, civile şi de altă natură, iar infracţiunea pentru care a fost condamnat reprezentantul societăţii reclamante este o infracţiune contra patrimoniului şi se încadrează în categoria infracţiunilor de natură economico-financiară sau cu implicaţii economice care, înscrise în certificatul de cazier judiciar al reprezentantului legal al solicitantului, constituie un impediment în accesarea finanţării nerambursabile FEADR.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de finanţare nu îndeplinea exigenţele impuse de prevederile anterior menţionate, astfel că este neîntemeiată cererea în anulare a Adreselor nr. x, 6370/93.04.3018 şi E10362/27.04.2018, emise de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Faţă de considerentele expuse anterior, constatând legalitatea şi temeinicia Adreselor nr. x, 6370/93.04.3018 şi E10362/27.04.2018, emise de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin care a fost respinsă cerererea de finanţare formulată de reclamantă ca neeligibilă, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analizarea criticilor formulate de recurenta-pârâtă privind obligaţia dispusă de instanţa de fond referitoare la declararea ca eligibilă a cererii de finanţare nr. x şi finalizarea procedurii de contractare prin perfectarea contractului de finanţare având ca obiect acordarea finanţării pentru proiectul "Sprijin pentru instalarea tânărului fermier B. pentru prima dată ca şef de exploataţie în comuna Crucea, jud. Constanţa", având în vedere că nu se mai poate da curs acestei obligaţii, aceasta fiind subsecventă capătului de cerere privind anularea actelor administrative emise de autoritatea pârâtă.

Pentru considerentele prezentate anterior, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 48/CA/2019 din 25 februarie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2021.