Conflict of interest in local council deliberations: validity of integrity assessment despite procedural absence at voting

Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea în întregime a Raportului de evaluare al ANI nr. x/09.07.2018 ca fiind nelegal şi neîntemeiat.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 169 din 29 mai 2019, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate şi, pe cale de consecinţă, a dispus anularea raportului de evaluare nr. x/08.07.2019 emis de pârâtă, fără cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate a declarat recurs.

După prezentarea situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, în cauză fiind incident motivul de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prima instanţă a arătat că acţiunile intimatului nu reprezintă o încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese reglementat de dispoziţiile art. 70, 71 şi 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 75 şi 77 din Legea nr. 393/2004.

În opinia recurentei instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile legale menţionate, concluzionând că acestea nu sunt aplicabile în speţa de faţă, astfel încât nu poate fi reţinut un conflict de interese în sarcina intimatului întrucât acesta ar fi anunţat interesul personal în problema supusă dezbaterii şi ar fi părăsit sala de şedinţă în momentul adoptării Hotărârii Consiliului local nr. 32/27.03.2014.

Concluziile instanţei de fond se bazează doar pe declaraţiile martorilor propuşi de către intimat şi audiaţi de către instanţă, fără ca aceste declaraţii să fie confirmate prin alte înscrisuri.

În sarcina intimatului s-a reţinut un conflict de interese exclusiv raportat la participarea la deliberarea şi adoptarea HCL nr. 32/27.03.2014.

Nu există nici o menţiune în respectivul proces-verbal, nici o erată, care să se refere la o eventuală anunţare a interesului personal de către intimat, la o eventuală abţinere a acestuia de la aprobarea proiectului de hotărâre sau la faptul că acesta a părăsit sala în momentul votului.

Dimpotrivă, proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate.

Conform procesului-verbal de şedinţă din data de 27.03.2014 rezultă, fără echivoc, faptul că intimatul a fost prezent la dezbateri şi a votat favorabil pentru adoptarea HCL nr. 32/27.03.2014, fiind aprobată cu unanimitate de voturi.

Se mai susţine că nu există niciun alt document din care să reiasă că intimatul a anunţat la începutul dezbaterilor interesul pe care îl avea în problema suspusă dezbaterii, sau că ar fi părăsit sala înainte de începerea dezbaterilor.

Din analiza declaraţiilor martorilor audiaţi, pe care instanţa şi-a fundamentat hotărârea recurată se observă faptul căacestea privesc, în special, alte situaţii decât cea care face obiectul prezentei cauze fiind coroborate cu procese-verbale ale unor şedinţe ale Consiliului local anterioare celei din data de 27.03.2014.

Or, nu are relevanţă atitudinea anterioară a intimatului în situaţii similare şi nici faptul că, la nivelul Consiliului local B. era respectată procedura reglementată de dispoziţiile Legii nr. 215/2001 şi Legii nr. 393/2004, în general de către ceilalţi consilieri locali, şi în particular de către A., atât timp cât, în şedinţa din data de 27.03.2014 - avută în vedere exclusiv în reţinerea conflictului de interese -acesta a încălcat această procedură.

Intimatul avea obligaţia de a exercita funcţia publică cu respectarea principiilor privind imparţialitatea, integritatea, transparenta deciziei şi supremaţia interesului public pentru a preveni un eventual conflict de interese, obligaţie pe care nu a respectat-o.

Astfel, atât timp cât a nesocotit prevederile amintite, prima instanţă a pronunţat o hotărâre cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material atrăgând incidenţa art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară, precum şi decizii pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că în urma unei sesizări formulate de către Instituţia Prefectului - Judeţul Caraş Severin, recurenta Agenţia Naţională de Integritate a procedat la evaluarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese, prin prisma celor semnalate, procedura administrativă fiind finalizată prin raportul de evaluare nr. x/09.07.2018, prin care s-a constatat faptul că intimatul, în perioada exercitării mandatului de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei B., a participat la deliberarea şi adoptarea (votând pentru) a Hotărârii Consiliului Local nr. 32/27.03.2014 privind încheierea unor acte adiţionale la contractele de arendare/închiriere existente între Consiliul Local al Comunei B. şi unii dintre fermierii care păşunează pe terenurile aflate în proprietatea comunei B., până la expirarea termenului pentru angajamentele aferente pachetelor de măsuri multianuale, asumate de fermieri în baza contractelor respective, deşi avea un interes personal patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local şi a avut posibilitatea să anticipeze că o decizie prin care se aprobă prelungirea duratei de valabilitate a contractelor de arendare a păşunilor prezintă un beneficiu pentru sine, fiind încălcate dispoziţiile art. 77 din Legea 161/2003 coroborate cu art. 46 din Legea 215/2001.

Intimatul a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/09.07.2018, susţinând faptul că întreaga stare de confuzie s-a datorat omisiunii consemnării în conţinutul procesului-verbal de şedinţă, în care s-au adoptat punctele referitoare la actele adiţionale la contractele de arendare, a faptului că nu a votat fiind ieşit din sală, având reprezentarea faptului că are un interes personal şi nu are drept de vot.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că intimatul-reclamant fermier înregistrat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul judeţean Caraş Severin, fiind beneficiarul cererii de plată depus în intervalul 20.02.2013 - 05.08.2016 de sprijin financiar în sumă totală de aproximativ 751.300 RON, în baza unor contracte de arendare încheiate cu Comuna B., având ca obiect pajiştile aflate în proprietatea comunei.

În perioada 2012-2016 intimatul a exercitat calitatea de consilier local al comunei B., iar în şedinţa din data de 27.03.2014, a fost adoptată hotărârea consiliului local nr. 32/27.03.2014 prin care s-a aprobat încheierea unor acte adiţionale la contractele de arendare/închiriere existente între Consiliul Local al comunei B. şi unii dintre fermierii care păşunează pe terenurile aflate pe proprietatea comunei B., până la expirarea termenului pentru angajamentele aferente pachetelor de măsuri multianuale, asumate de fermieri în baza contractelor respective, printre beneficiari aflându-se şi intimatul.

În baza HCL 32727.03.2014, între Consiliul Local al comunei B. şi intimat au fost încheiate două acte adiţionale, respectiv actul adiţional nr. x/12.05.2014 - prin care a fost prelungită durata contratului de arendare nr. 4200/04.05.2009 şi actul adiţional nr. x/12.05.2014 prin care a fost prelungită durat contractului de arendare nr. x/20.04.2010.

Procesul de deliberare în cadrul consiliului local se impune a fi realizat în absenţa fizică a consilierilor care au un interes personal în legătură cu proiectul de hotărâre supus dezbaterii, interes care poate consta în obţinerea unui beneficiu personal (ex. subvenţii, facilităţi, prelungiri contracte, etc.), adoptarea hotărârii în lipsa unor asemenea garanţii de obiectivitate şi imparţialitate din partea consilierului local generând încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.

Înalta Curte constată că instanţa de fond temeinic şi legal a apreciat că aspectele menţionate în raportul de evaluare nr. x/09.07.2018 au fost combătute de către intimat, prin probatoriul administrat în cauză.

Referitor la conduita intimatului, în mod corect s-a reţinut că potrivit proceselor-verbale ale şedinţelor consiliului local al comunei B. din data de 31.03.2009, 08.04.2010, 28.02.2011 şi 12.05.2011, intimatul a anunţat existenţa unui interes personal în adoptarea hotărârilor locale, anterior votului, părăsind sala de şedinţă la momentul votării, făcând dovada faptului că avea la cunoştinţă şi înţelegea pe deplin semnificaţia reglementărilor privind conflictul de interese.

Actele şi probele administrate în faţa instanţei de fond au confirmat faptul că, în general, regula în cadrul şedinţelor de consiliu era în sensul anunţării existenţei intereselor personale şi al părăsirii sălii de şedinţă la momentul votului, iar în particular intimatul proceda în această manieră, fiind absent la momentul votării HCL 32/27.03.2014.

Astfel fiind, în mod corect s-a constatat existenţa unei erori de redactare a procesului-verbal de şedinţă şi nicidecum o atitudine de rea credinţă sau culpă imputabilă care să-l fi plasat pe intimat într-o eventuală situaţie de conflict de interese sau incompatibilitate în raport cu fondul măsurilor adoptate şi calitatea sa de consilier local.

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate-Inspecţia de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 169/2019 din 29 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2021.