Disability benefits reclassification appeal for annulation ruled inadmissible for lacking legal grounds

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin Decizia nr. 1166 din data de 27 februarie 2018, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de A., în contradictoriu cu intimatele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Bucureşti, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Botoşani, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani şi B., împotriva deciziei nr. 3331 din 13 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuentul A., fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 13.02.2019, sub nr. x/2018.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de recurs

Prin Decizia nr. 5243 din data de 16 octombrie 2020, pronunţată de Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2018, s-a admis excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Botoşani prin întâmpinare, şi s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1166 din 27 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017.

3. Contestaţia în anulare promovată în cauză

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de recurs a formulat contestaţie în anulare A.. A solicitat contestatorul anularea Deciziei nr. 5243 din 16.10.2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, considerând-o eronată şi nelegală.

În susţinerea căii de atac promovate în cauză partea a susţinut, în esenţă, că hotărârea împotriva căreia a formulat recursul respins ca inadmisibil a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi că a dat o soluţie definitivă, deşi nu era de competenţa acesteia. A mai arătat că nu i-au fost luate în considerare actele medicale depuse în dovedirea solicitărilor sale, atât Curtea de Apel Suceava, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţând hotărâri eronate cu privire la cererile de acordare a drepturilor băneşti ce i se cuveneau, deşi au fost dovedite cu înscrisuri din care rezultă că suferă de afecţiuni nevindecabile, boală constatată de medici ca fiind boală profesională.

În continuare, contestatorul şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că intimata nu i-a schimbat certificatul de încadrare în gradul I de handicap cu indemnizaţie de întreţinere, lipsindu-l în mod nelegal de toate drepturile băneşti necesare întreţinerii şi procurării medicamentelor. A ataşat în dovedire înscrisuri considerate relevante şi a solicitat admiterea contestaţiei în anulare.

4. Apărările formulate în cauză

La data de 26.08.2021 intimata Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Botoşani a formulat întâmpinare la contestaţia în anulare promovată de contestatorul A., solicitând respingerea contestaţiei în anulare ca neîntemeiată şi inadmisibilă.

În cauză, contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare şi concluzii scrise, solicitând admiterea căii de atac promovate, pentru motivele invocate, şi a administrat proba cu înscrisuri considerate relevante.

La termenul de dezbateri din data de 23 septembrie 2021, Înalta Curte a reţinut contestaţia în anulare spre soluţionare cu privire la excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimată prin întâmpinare.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, urmând să o admită şi să respingă contestaţia în anulare ca inadmisibilă, în considerarea argumentelor ce succed.

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile şi condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 503 din C. proc. civ.

Potrivit textului de lege menţionat: (1) "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata"; (2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:

1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia;

2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză" .

În speţă, contestatorul nu a indicat temeiul de drept al contestaţiei formulate şi nu a arătat motivele contestaţiei în anulare pe care a înţeles să le invoce în susţinerea căii de atac promovate.

Susţinerea contestatorului potrivit căreia, atât Curtea de Apel Suceava, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu i-au luat în considerare actele medicale depuse în dovedirea solicitărilor sale, pronunţând hotărâri eronate cu privire la cererile de acordare a drepturilor băneşti ce i se cuveneau, nu poate fi primită, deoarece prin intermediul acestui demers judiciar nu este posibilă deschiderea căii de atac a recursului la recursul anterior, care să fie soluţionat de aceeaşi instanţă, pe motivul invocat.

Astfel, legiuitorul a statuat că pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât anumite nereguli procedurale prevăzute în sens strict şi limitativ de prevederile legale menţionate, iar nu referitoare la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.

Fiind o cale atac de retractare, iar nu una de cenzură judiciară, aşa cum s-a arătat, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuţie a unor probleme de fond ce au fost avute în vedere de instanţele anterioare.

Sub acest aspect este de observat faptul că, din modul de redactare a contestaţiei în anulare de faţă, dar şi din conţinutul motivelor acesteia, contestatorul tinde la anularea unei hotărâri pentru că, în opinia sa, nu a fost bine soluţionată cauza, exprimându-şi astfel nemulţumirea cu privire la faptul că instanţele judecătoreşti nu au avut în vedere că intimata nu i-a schimbat certificatul de încadrare în gradul I de handicap cu indemnizaţie de întreţinere, lipsindu-l în mod nelegal de toate drepturile băneşti necesare întreţinerii şi procurării medicamentelor.

Or, o astfel de abordare nu poate fi primită, deoarece criticile contestatorului nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de contestaţie în anulare reglementate de prevederile legale citate, în realitate, partea intenţionând să obţină o rejudecarea pe fond a cauzei sale.

În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a conturat ideea potrivit căreia redeschiderea procesului judecat irevocabil poate fi determinată numai de circumstanţe substanţiale şi imperative, care au făcut ca erorile de fapt să devină vizibile doar la finalul unei proceduri judiciare (cauzele Mitrea c. României şi Stanca Popescu c. României), ipoteză ce nu se verifică în speţă.

În concluzie, Înalta Curte constată că demersul judiciar iniţiat de contestator este inadmisibil deoarece partea nu invocă niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 503 din C. proc. civ., iar criticile aduse hotărârii atacate nu se încadrează în niciuna dintre aceste ipoteze, textul legal fiind de strictă interpretare şi aplicare.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Faţă de considerentele expuse la pct. 5 din prezenta decizie, reţinând că motivele invocate nu se încadrează în dispoziţiile art. 503 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 508 alin. (4) din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 5243 din 16 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 5243 din 16 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.