School merger annulment survives appeal as top court finds reorganization lacked statutory justification

Şedinţa publică din data de 17 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: suspendarea şi anularea Hotărârii Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ în anul şcolar 2019-2020 şi a avizului conform nr. 163/11.01.2019, anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020; anularea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea reţelei şcolare a judeţului Buzău începând cu anul şcolar 2019-2020, în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău şi Şcoala Gimnazială "Grigore Baştan" din municipiul Buzău.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 169 din 7 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal:

- a respins excepţia rămânerii fără obiect a cererii de suspendare executare, ca nefondată,

- a admis cererea de suspendare şi a suspendat executarea Hotărârii Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, a O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 şi a O.M.E.N. nr. 5073 din 30.08.2019 până la soluţionarea definitivă a cererii având ca obiect anularea acestora,

- a admis cererea de chemare în judecată având ca obiect anulare act administrativ şi suspendare executare formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educaţiei Naţionale şi, în consecinţă, a anulat Hotărârea Consiliului de Administraţie a Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, avizul conform nr. 163 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 şi O.M.E.N. nr. 5073/din 30.08.2019,

- a obligat pârâţii Consiliul Local Buzău, I.S.J. Buzău şi M.E.N. la plata către reclamant a sumei de 4395 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 1/3 fiecare.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 169 din 7 octombrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei civile atacate şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii cererii de suspendare ca neîntemeiate.

3.1. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâţii Consiliul Local Buzău şi Primarul Municipiului Buzău au susţinut în esenţă următoarele critici:

În tot cuprinsul sentinţei civile nu se face referire decât la cele două Ordine ale Ministerului Educaţiei Naţionale, nefiind analizate celelalte acte administrative atacate. Astfel, instanţa de fond nu s-a pronunţat în nici un fel asupra legalităţii Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21/22.02.2019. Or, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, dispoziţii legale care nu au fost respectate.

Instanţa a constatat în mod eronat faptul că actele administrative atacate ar fi încălcat dispoziţiile legale în materia reorganizării unităţilor de învăţământ preuniversitar, apreciind că acestea sunt nemotivate, prin raportare la scopul avut în vedere de legiuitor în situaţia reorganizării unităţilor de învăţământ şi prin raportare la situaţia de fapt menţionată în Raportul motivat privind structura reţelei şcolare propusă să funcţioneze în anul şcolar 2019-2020, nr. 35823/28.11.2018.

Astfel, din conţinutul Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21/22.02.2019, precum şi din actele care au stat la baza adoptării acesteia, reiese în mod clar scopul reorganizării, acest act administrativ fiind motivat în mod clar şi suficient.

La baza adoptării acestui act administrativ au stat: expunerea de motive a primarului municipiului Buzău,nr. 44/CLM/08.02.2019; raportul de specialitate al Serviciului Resurse Umane, Prognoză, Organizare şi Cooperare Interinstituţională nr. 15868/08.02.2019; avizul conform emis de Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău nr. 163/11.01.2019, adresa nr. x/18.12.2018 a Ministerului Educaţiei Naţionale - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (B.); adresa Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 981/05.02.2019; avizul Comisiei pentru învăţământ, sănătate, activităţi social-culturale, culte, familie şi protecţie copii a Consiliului Local al Municipiului Buzău; avizul Comisiei pentru administraţie publică, juridică şi de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor a Consiliului Local al Municipiului Buzău; prevederile art. 23-26 şi ale art. 32 alin. (3) din Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari, şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019 prevăzută în Anexa la Ordinul nr. 5235/2018; prevederile art. 19 alin. (4) şi art. 61 alin. (2), lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 1 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Aşadar, Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21 din 22 februarie 2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019 - 2020 a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale şi a fost supusă controlului de legalitate al prefectului, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

H.C.L. nr. 21/2019 a fost adoptată în conformitate cu prevederile art. 19, alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 23 - 26, art. 32, alin. (3) şi ale calendarului prevăzut în anexa 1 din Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2018-2019 prevăzută în Anexa la Ordinul nr. 5.235/2018.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea organizării reţelei de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020, însoţit de Raportul motivat privind structura reţelei şcolare propusă să funcţioneze în anul şcolar 2019-2020, au primit avizul conform emis de Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, cu nr. 163/11.01.2019.

Ca urmare a monitorizării celor două unităţi de învăţământ de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, a fost emisă Hotărârea Consiliului B. nr. 1/2019, prin care s-a constatat îndeplinirea standardelor de calitate, absorbţia urmărind scopurile prevăzute de legiuitor în cuprinsul art. 221 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

În concluzie, operaţiunea de fuziune prin absorbţie a celor două unităţi de învăţământ este legală şi justificată în mod real şi obiectiv, organizarea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020 fiind realizată cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

3.2. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării a susţinut în esenţă că înţelege să critice sentinţa instanţei de fond, întrucât aceasta prin încheierea de şedinţă din data de 02.10.2019 respinge în mod netemeinic şi nelegal excepţia tardivităţii formulării cererii de precizare a acţiunii ridicate de pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, făcând trimitere la dispoziţiile art. 204 C. proc. civ.

3.3. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău a susţinut în esenţă următoarele critici:

- instanţa de fond a reţinut în mod greşit că actele administrative respectiv Hotărârea Consiliului de Administraţie a I.S.J. Buzău nr. 21 din 11.01.2019 şi Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 nu sunt motivate prin raportare la scopul avut de legiuitor în situaţia reorganizării, reţineri ce sunt nelegale având în vedere dispoziţiile art. 61 alin. (2), art. 112 alin. (2), art. 19 alin. (4) din Legea 1/2001;

Faţă de aceste dispoziţii evident că instanţa de fond nu a ţinut cont de atributul exclusiv al autorităţii publice locale de a propune reorganizarea reţelei de învăţământ din Municipiul Buzău, iar oportunitatea acestei hotărâri aparţine conform art. 23 alin. (3) din OMEN 5235/2018 tot autorităţilor administraţiei publice locale care au dreptul de a stabili împreună cu inspectoratele şcolare unităţile de învăţământ propuse pentru reorganizare.

- instanţa de fond nu a ţinut seama de faptul că Consiliul Local al Municipiului Buzău a respectat toate criteriile prevăzute la art. 23 alin. (4) din OMEN 5235/2018, respectare care rezultă din Raportul motivat al Primăriei cu nr. x din 28.11.2018, cât şi din actele întocmite de serviciile/departamentele din specialitate din cadrul Primăriri Buzău, acte ce au stat de fapt la baza întocmirii raportului, şi de care instanţa nu a ţinut cont, care a avut în vederea doar unul din cele patru criterii prevăzute de acest articol.

- instanţa de fond recunoaşte în motivarea hotărârii că " reorganizarea unităţilor şcolare reprezintă o opţiune a autorităţilor publice locale, instanţa neputâd interveni asupra dreptului de apreciere a acestora în privinţa oportunităţii decziiilor luate" însă nu indică ce criterii din cele prevăzute la art. 23 alin. (4) din OMEN 5235/2018 s-au încălcat, şi nici de ce apreciază că hotărârea anulată a fost luată în mod arbitrar.

- Instanţa de fond face trimiteri doar la calitatea educaţiei furnizate fără a indica de ce în unitatea absorbantă nu s-ar putea asigura aceaşi calitate a actului educaţional, cu atât mai mult cu cât întreg corp profesoral a fost preluat de către aceasta.

În data de 11.01.2019, Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean, a emis avizul conform cu nr. 163/11.01.2019, pentru reţeaua propusă de Primăria Buzău în baza avizului conform emis de Inspectoratului Şcolar Judeţean, Consiliul local al muncipiului Buzău a emis Hotărârea pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020 cu nr. 21 din 22 februarie.

Urmare a monitorizării celor două unităţi de învăţământ de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, a fost emisă Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 care precizează că se respectă standardele, fiind respectate prevederile legale prevăzute la art. 221 - 224 din Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările ulterioare şi OMEN 5235/2018.

- în ce priveşte reţinerea instanţei de fond că Acordul încheiat între Guvernul României,si Federaţiile sindicale nu ar fi fost respectat în sensul că elevii ar trebui să înveţe într-un singur schimb, respectivul acord nu este un act normativ cu putere de lege între părţi, şi nu poate reprezenta temei legal pentru anularea actelor administrative emise conform prevederilor legale.

- în ce priveşte anularea Ordinului M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 şi a Ordinului M.E.N., 5073/30.08.2019 instanţa de fond a reţinut şi motivat că intimatul reclamant nu trebuia să facă dovada formulării plângerii prealabile împotriva OMEN din 30.08.2019 apreciind că acest ordin face corp comun cu ordinul iniţial OMEN 3783 din 29.03.2019, însă nu ţine seama de susţinerile tuturor pârâţilor potrivit cărora că prin ultimul ordin (5073/30.08.2019) s-a îndreptat o eroare materială strecurată în cuprinsul primului ordin, nefiind emis în urma unei noi proceduri de evaluare pentru reorganizare, sens în care înţelege să depună referatul de aprobare B. nr. 2703 din 19.08.2019 prin care se solicită MEN emiterea unui ordin pentru îndreptarea erorii materiale.

Este adevărat ordinul prin care s-a îndreptat eroarea materială OMEN 5073/30.08.2019 a fost emis în afara calendarului însă, din moment ce instanţa de fond reţine că acesta face corp comun cu ordinul iniţial este evident că acesta a fost emis conform calendarului, deoarece se îndrepta o eroare materială şi nu producea efecte noi. Dovada erorii materiale este şi faptul că toată procedura de reorganizare s-a desfăşurat conform Hotărârii Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din Municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020, Hotărârii Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 de monitorizare în vederea reorganizării reţelei care precizează că se respectă standardele de educaţie şi a Hotărârii Consiliului de Administraţie a I.SJ. Buzău nr. 21 din 11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ în anul şcolar 2019-2010 şi a avizului conform nr. 163 din 11.01.2019, acte administrative pe care instanţa de fond le-a ignorat în totalitate.

Aşa cum rezultă din toate actele de la dosarul cauzei operaţiunea fuziunii prin absorbţie a fost solicitată şi aprobată atât prin Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din Municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020 cât şi prin Anexa 2 la Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 de monitorizare în vederea reorganizării reţelei care precizează că se respectă standardele de educaţie.

Atât în Hotărârea Consiliului Local Buzău cu nr. 21 din 22.02.2019 cât şi în Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 adresa unităţii de învăţământ Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" municipiul Buzău ca unitate absorbantă este str. x cu toate nivelurile de învăţământ în ce priveşte reţinerea instanţei privind perturbarea gravă a funcţionării serviciului public pe care şcolara absorbită îl asigura, arătând că nici instanţa nici intimatul reclamant nu au argumentat şi dovedit respectiva perturbare.

- nu poate fi vorba de existenţa vreunei perturbări în procesul instructiv educativ al elevilor transferaţi la şcoala absorbantă, atât elevii cât şi cadrele didactice începându-şi anul şcolar în bune condiţii.

Aşa-zisa dispariţie a funcţiei de director de la nivelul Şcolii Gimnaziale " Grigore Baştan "Buzău nu poate fi considerată motiv de anulare deoarece directorul de la Şcola Gimnazială " Grigore Baştan " din Municipiul Buzău şi-a asumat acest risc în momentul în care a fost numit şi a semnat contractul de management educaţional (aflat la dosarul cauzei) în care se arată că în cazul reorganizării reţelei este de acord cu încetarea de drept a contractului în ce priveşte funcţia de director.

- în ce priveşte reţinerile instanţei de fond potrivit cărora în conţinutul actelor anulate transpune scopul reorganizării, acela al asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională al eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor de calitate, şi că nu reiese în ce fel s-ar fi împiedicat accesul egal la educaţie în menţinerea şcolii absorbite şi s-ar eficientiza sau menţine standardele de calitate prin fuziunea prin absorbţie a celor două unităţi de învăţământ, acesta arătat că nu intră în atributul puterii judecătoreşti analiza privind asigurarea standardelor de calitate în învăţământ, atât timp cât există organisme specializate în acest sens iar decizia unităţii administrativ teritoriale de reorganizare a celor două unităţi a fost analizată de către un astfel de organism respectiv de B..

În concluzie, în opinia recurentului, instanţa de fond nu putea supune îndoielii respectarea îndeplinirii standardelor naţionale de evaluare constatate de B., aşa cum nu poate să aprecieze asupra oportunităţii fuziunii prin absorbţie a celor două unităţi şcolare.

Nelegalitatea sentinţei recurate reiese si din reţinerile instanţei referitoare la aspectele privind decizia autorităţii publice locale privind reducerea cheltuielilor cu funcţionarea şi întreţinerea spaţiilor de învăţământ în condiţiile în care prin procesul de reorganizare se menţin standardele de calitate, fapt constatat prin raportul B., în acest sens fiind şi prevederile art. 105 - (2) din Legea 1/2011 a educaţiei naţionale.

Ordinele anulate de către instanţa de fond au produs efecte în ce priveşte fuziunea prin absorbţie a Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" municipiul Buzău şi Şcoala Gimnazială "General Grigore Baştan" municipiul Buzău, sens în care este Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22,02.2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din Municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020.

Faptul că în raportul motivat al Primărie nr. 35823 din 28.11.2018 se invocă, pentru viitor mutarea unor grădiniţe în spaţiul unităţii de Şcoala Gimnazială "General Grigore Baştan" Buzău, după amenajarea corespunzătoare a acelui spaţiu, nu justifică "pretenţiile" instanţei de fond de motivarea a ordinelor anulate în acest sens, respectiva fuziune prin absorbţie a celor două grădiniţe nu trebuia să fie menţionată în aceste ordine, ci într-un ordin separat.

Nu instanţa de judecată este cea în măsură să indice locul de funcţionare a unităţilor de învăţământ repartizarea copiilor pe niveluri de învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial) în cadrul unităţii şcolare, trebuind a fi făcută în spaţii adecvate vârstei acestora, iar o şcoală gimnazială nu avea dotările necesare funcţionării unei grădiniţe.

Urmare a monitorizării celor două unităţi de învăţământ de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, a fost emisă Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 care precizează că se respectă standardele.

La finalizarea operaţiunilor de reorganizare a reţelei şcolare a fost emis ordinul de ministru cu nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea reţelei şcolare a judeţului Buzău, începând cu anul şcolar 2019-2020, în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" municipiul Buzău şi Şcoala Gimnazială "General Grigore Baştan" municipiul Buzău.

În fine a considerat că au fost respectate prevederile legale prevăzute la art. 221 - 224 din Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările ulterioare şi OMEN 5235/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari, preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2019-2020 şi a calendarului aprobat prin acest ordin.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant a invocat excepţia nulităţii recursurilor, susţinând că motivele invocate de recurenţi nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea sentinţei ca fiind temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 15 ianuarie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs în ceea ce priveşte soluţia privind suspendarea executării la data de 5 martie 2020, iar în ceea ce priveşte soluţia privind anularea actului la data de 17 iunie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Prin decizia nr. 1390 din 5 martie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019, s-au respins excepţiile tardivităţii şi nulităţii recursurilor şi s-au respins recursurile formulate de pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice împotriva sentinţei nr. 169 din 7 octombrie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal cu privire la soluţia de suspendare a executării actelor atacate, ca nefondate.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele expuse în continuare.

1. Cu titlu preliminar, referitor la excepţia nulităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte reţine că art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. permite evitarea sancţiunii nulităţii recursului, în cazul în care motivele invocate se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Or, din lecturarea cererilor de recurs, rezultă că pârâţii au formulat critici din perspectiva greşitei interpretări şi aplicări a dispoziţiilor legale privind materia reorganizării unităţilor de învăţământ preuniversitar, care pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentii-pârâti Consiliul Local Buzău şi Primarul Municipiului Buzău susţinând şi nemotivarea sentinţei, prin raportare la art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., faţă de împrejurarea că, în opinia acestora, prima instanţă nu a analizat toate actele administrative a căror anulare a dispus-o, aspecte care se circumscriu prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., astfel că urmează a fi respinsă excepţia nulităţii recursurilor invocată de intimatul-reclamant.

2. Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării şi de anulare a Hotărârii Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ în anul şcolar 2019-2020 şi a avizului conform nr. 163/11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul şcolar 2019-2020; a Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea reţelei şcolare a judeţului Buzău începând cu anul şcolar 2019-2020, în ceea ce priveşte unităţile de învăţământ preuniversitar de stat Şcoala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău şi Şcoala Gimnazială "Grigore Baştan" din municipiul Buzău.

Instanţa de fond a admis cererea reclamantului şi a dispus anularea actelor atacate, pârâţii formulând critici pe calea prezentului recurs.

Instanţa de control judiciar, în urma aplicării propriului demers cadrului legal aplicabil în cauză, constată că toate criticile formulate de pârâţi sunt nefondate, argumentele similare invocate de Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, privind îndeplinirea condiţiei motivării de actele administrative atacate, precum şi legalitatea operaţiunii de fuziune prin absorbţie a celor două unităţi de învăţământ, care este justificată în mod real şi obiectiv urmând să fie analizate împreună şi să li se răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora.

Înalta Curte reţine că potrivit prevederilor art. 221, din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare:

(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, acreditate cu personalitate juridică, pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională, a eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor de calitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pot solicita din motive întemeiate Ministerului Educaţiei Naţionale intrarea în proces de reorganizare.

(3) Reorganizarea prevăzută la alin. (1) sau la alin. (2) se poate realiza prin operaţiunea de fuziune sau prin divizare, după caz, la iniţiativa:

a) autorităţilor publice locale, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, ce funcţionează în unitatea administrativ-teritorială;

b) inspectoratelor şcolare judeţene sau al Municipiului Bucureşti, în cazul unităţilor de învăţământ de stat;

c) persoanelor juridice de drept privat care au participat la înfiinţarea unităţilor particulare de învăţământ;

d) cultelor recunoscute oficial de stat, care au participat la înfiinţarea de structuri sau de unităţi de învăţământ confesionale;

e) Ministerului Educaţiei Naţionale în cazul unităţilor de învăţământ de stat, particulare sau confesionale;

f) Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi a altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale în cazul unităţilor de învăţământ militar preuniversitar.

(4) În situaţia în care entităţile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) au opinii divergente cu privire la procesul de reorganizare, Ministerul Educaţiei Naţionale decide cu privire la procesul de reorganizare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(5) Ministerul Educaţiei Naţionale prin direcţiile de specialitate competente, precum şi prin Direcţia Minorităţi, în cazul unităţilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, stabileşte şi propune B., pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. e) şi la alin. (4), unităţile de învăţământ care intră în proces de reorganizare.

(6) Entităţile prevăzute la alin. (3) transmit B., până cel mai târziu la data de 31 august a fiecărui an şcolar, lista unităţilor pentru care se propune reorganizarea.

(7) B., pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităţilor de învăţământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educaţiei naţionale, după caz, ordinul privind unităţile de învăţământ rezultate în urma reorganizării.

(8) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(9) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la începutul noului an şcolar.

(10) Procesul de reorganizare se poate realiza prin una dintre următoarele operaţiuni:

a) fuziune;

b) divizare.

(11) Fuziunea se poate realiza în două moduri:

a) prin absorbţie;

b) prin contopire.

(12) Divizarea se poate realiza în două moduri:

a) prin absorbţie;

b) prin constituirea unei noi unităţi de învăţământ.

Art. 222 *) din l 1/2011 prevede următoarele:

(1) Reorganizarea prin operaţiunea fuziunii prin absorbţie se poate realiza, în cazuri justificate, prin includerea unei unităţi de învăţământ acreditate, denumită unitate absorbită, într-o altă unitate de învăţământ acreditată, denumită unitate absorbantă.

(2) Reorganizarea prin operaţiunea fuziunii prin contopire se poate realiza, în cazuri justificate, prin unirea a două sau a mai multor unităţi de învăţământ acreditate, pentru a constitui o nouă unitate de învăţământ acreditată.

(3) Unităţile de învăţământ, supuse procesului de reorganizare prin una din operaţiunile prevăzute la alin. (1) sau alin. (2), pot avea în structură componente organizatorice, de tipul: nivel de învăţământ, filieră, profil cu specializări/calificări profesionale, programe de studii, care sunt autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru care, după reorganizare, se urmează procedura de acreditare în condiţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Finalizarea operaţiunii de fuziune prin absorbţie sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea B., pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cel puţin, următoarele elemente:

a) noua structură a unităţii de învăţământ;

b) drepturile şi obligaţiile dobândite, după caz, de către unitatea de învăţământ absorbantă sau constituită prin operaţiunea de fuziune prin contopire;

c) desfiinţarea unităţii de învăţământ absorbite integral sau, după caz, a unităţilor de învăţământ contopite;

d) menţinerea acreditării pentru unitatea de învăţământ absorbantă, respectiv transferul acreditării la unitatea nou-constituită prin contopire.

(5) Unitatea de învăţământ absorbantă, rezultată în urma operaţiunii de fuziune prin absorbţie, este acreditată şi are obligaţia de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operaţiunii de absorbţie.

(6) Unitatea de învăţământ nou-rezultată, în urma operaţiunii de fuziune prin contopire, este acreditată şi are obligaţia de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operaţiunii de contopire.

(7) Dacă B. constată, în urma evaluării externe periodice, că nu se poate asigura menţinerea standardelor de calitate, în urma procesului de reorganizare, sprijină Ministerul Educaţiei Naţionale în vederea identificării unei alte soluţii, în condiţiile legii.

Reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar este reglementată şi de Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 5235 din 02.10.2018, art. 23, care prevede următoarele:

(1) Reorganizarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se realizează cu respectarea prevederilor art. 221 - 224 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 311 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Entităţile prevăzute la art. 221 alin. (3) lit. a), b), d), e) şi f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat acreditate, cu personalitate juridică, respectiv la art. 221 alin. (3) lit. c) şi e) din aceeaşi lege, pentru unităţile de învăţământ particular, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, înaintează către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare B., lista unităţilor de învăţământ pentru care se propune reorganizarea, însoţită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus.

(3) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a stabili, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, unităţile de învăţământ propuse pentru reorganizare. Lista acestor unităţi, însoţită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus, se transmite la B. de către inspectoratul şcolar.

(4) În vederea stabilirii unităţilor de învăţământ propuse pentru reorganizare, inspectoratele şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale, respectiv consiliul judeţean şi consiliile locale, vor ţine seama de următoarele criterii:

a) calitatea educaţiei furnizate de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, în vigoare;

b) eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

c) încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază şi în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar;

d) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, privind efectivele de copii şi elevi ale acestor unităţi de învăţământ.

(5) Finalizarea operaţiunilor specifice reorganizării se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea B..

(6) B., pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităţilor de învăţământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educaţiei naţionale, după caz, ordinul privind unităţile de învăţământ rezultate în urma reorganizării.

(7) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(8) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar stabileşte:

a) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învăţământ cu personalitate juridică care absoarbe;

b) transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţilor de învăţământ care se contopesc către nou-înfiinţata unitate cu personalitate juridică;

c)transferul drepturilor, obligaţiilor şi al personalului unităţii divizate către unitatea/unităţile de învăţământ cu personalitate juridică dobânditoare;

d) transferul bazei materiale, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare.

(9) În îndeplinirea atribuţiilor reglementate la alin. (8), inspectoratul şcolar va proceda la:

a) informarea şi îndrumarea unităţilor de învăţământ care vor intra în reorganizare prin fuziune/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor, obligaţiilor şi a personalului către unitatea dobânditoare;

b) asigurarea unui proiect de plan de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ constituite în urma procesului de reorganizare;

c) asigurarea încadrării personalului didactic în unitatea de învăţământ care se reorganizează şi/sau, după caz, soluţionarea reducerilor de activitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul şcolar 2019 - 2020;

d) emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic transferat de la unitatea care îşi pierde personalitatea juridică către unitatea/unităţile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul şcolar 2019 - 2020;

e) avizarea statelor de personal ale unităţilor de învăţământ dobânditoare, avându-se în vedere funcţiile didactice şi nedidactice rezultate prin transferul personalului unităţii care îşi pierde personalitatea juridică;

f) verificarea modului în care unitatea/unităţile de învăţământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învăţământ care şi-a pierdut personalitatea juridică şi la înregistrarea acestora în registrul general de evidenţă a salariaţilor;

g) verificarea finalizării procedurilor de radiere din evidenţele autorităţilor fiscale (retragerea CIF-ului) şi de casare/returnare a sigiliilor la inspectoratul şcolar, de către unităţile de învăţământ care îşi pierd personalitatea juridică prin reorganizare;

h) verificarea preluării de către unitatea/unităţile dobânditoare a arhivei unităţii/unităţilor care îşi pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare;

i) desfăşurarea oricăror altor operaţiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităţilor de învăţământ.

(10) Deciziile/Hotărârile inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti privind operaţiunile de la alin. (8) şi (9) se comunică unităţilor şcolare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la comunicarea de către B. a ordinului de ministru emis la finalizarea operaţiunilor specifice procesului de reorganizare, dar nu mai târziu de 31 august 2019.

(11) Procedura de transfer al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic de la unitatea de învăţământ care îşi pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare este următoarea: anterior încetării personalităţii juridice, directorul unităţii de învăţământ care se reorganizează emite decizia de transfer, ca urmare a reorganizării, al personalului didactic auxiliar şi al personalului nedidactic şi dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor; în baza deciziei de transfer, transmisă unităţii la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat şi încheie contractul individual de muncă, cu cel puţin o zi lucrătoare anterior începerii activităţii. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor unităţii dobânditoare, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017.

Instanţa de control judiciar constată că din analiza acestor dispoziţii legale rezultă că reorganizarea urmăreşte exclusiv scopurile menţionate.

Or, astfel cum în mod corect a reţinut prima instanţă, emitenţii actelor atacate nu au făcut referire, în concret, la scopurile menţionate de textul legal antemenţionat, limitându-se la menţionarea cazurilor justificate, constând în necesitatea de a se încadra în standardul de cost pe elev.

Aşadar, nu se pot confunda cazurile justificate, la care face referire art. 221 alin. (1) din Legea nr. 1 din 2011 cu scopul reorganizării, prevăzut de legiuitor.

Înalta Curte aminteşte că motivarea unei hotărâri administrative nu poate fi limitată la considerente legate de competenţa emitentului ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie să conţină şi elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască şi să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, obligaţia motivării actului administrativ reprezentând o cerinţă de legalitate, atât pe plan intern, cât şi la nivel comunitar, constituind o garanţie împotriva arbitrariului.

Analizând actele care au stat la baza emiterii Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3783 din 29.03.2019, până la emiterea acestuia, urmată de emiterea Ordinului nr. 5073 din 30.08.2019, instanţa de recurs constată că în cauză au fost încălcate dispoziţiile legale în materia reorganizării unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Astfel, Hotărârea Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, la care se adaugă şi avizul conform nr. 163 din 11.01.2019 sunt nemotivate, prin raportare la scopul avut în vedere de legiuitor în situaţia reorganizării unităţilor de învăţământ, dar şi prin raportare la situaţia de fapt menţionată în Raportul motivat privind structura reţelei şcolare propusă să funcţioneze în anul şcolar 2019 - 2020, nr. 35823/28.11.2018, care nu a fost însoţit de date concrete din care să reiasă aspectele semnalate, precum şi oportunitatea luării acestei măsuri.

Prin nemotivarea suficientă a acelor emise, întrucât nu s-a arătat în ce măsură fuziunea prin absorbţie se face pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională, sau pentru eficientizarea şi asigurarea ori menţinerea standardelor de calitate, este afectată însăşi legalitatea actului.

În aceste condiţii, atât susţinerile recurenţilor-pârâţi Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, cu privire la îndeplinirea condiţiei motivării de Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21/22.02.2019, cât şi susţinerile recurentului-pârât Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău cu privire la acelaşi act administrativ şi la Hotărârea Consiliului de Administraţie a ISJ Buzău nr. 21/11.01.2019, sunt nefondate, prin memoriul de recurs aceştia aducând aceleaşi argumente ca şi în faţa primei instanţe, analizate în mod corespunzător de aceasta.

Totodată, se constată că judecătorul fondului a arătat în considerentele sentinţei recurate, astfel cum susţine şi recurentul ISJ Buzău că instanţa nu poate interveni asupra dreptului de apreciere a autorităţilor, expunând motivele pentru care a apreciat că situaţia de fapt menţionată în Raportul motivat privind structura reţelei şcolare propusă să funcţioneze în anul şcolar 2019 - 2020, nr. 35823/28.11.2018, nu a fost însoţit de date concrete din care să reiasă aspectele semnalate, precum şi oportunitatea luării acestei măsuri, astfel că nu se poate susţine ignorarea de către instanţă a atributul exclusiv al autorităţii publice locale de reorganizarea reţelei de învăţământ din Municipiul Buzău, astfel cum încearcă să inducă recurentul-pârât.

Totodată, deşi a fost emisă Hotărârea B. nr. 1 din 2019 prin care s-a constatat îndeplinirea standardelor de calitate, în mod corect a apreciat instanţa de fond că această instituţie nu a analizat şi condiţiile deţinute de şcoala absorbită, pentru a se putea afirma, într-un final, că absorbţia a urmărit scopurile prevăzute de legiuitor în cuprinsul art. 221 din Legea nr. 1/2011, în memoriul de recurs pârâtul ISJ Buzău susţinând că au fost respectate aceste dispoziţii legale, făcând trimitere la hotărârea B., în care se precizează că "se respectă standardele".

Nu pot fi primite nici criticile recurentului-reclamant privind reţinerea instanţei în sensul că nu trebuia să se facă dovada formulării plângerii prealabile împotriva OMEN din 30.08.2019, aceasta apreciind în mod corect prin raportare la faptul că procedura a fost dovedită în ceea ce priveşte ordinul iniţial nr. 3873/29.03.2019, noul ordin făcând corp comun cu acesta.

In continuare se constată că sunt lipsite de suport şi alegaţiile aceluiaşi recurent cu privire la faptul că instanţa de fond nu a ţinut cont de susţinerile tuturor pârâţilor în sensul că prin Ordinul nr. 5073/30.08.2019 s-a îndreptat o eroare materială din cuprinsul OMEN nr. 3783/29.03.2019, în condiţiile în care instanţa a analizat aceste susţineri expunându-şi în mod argumentat concluzia împărtăşită şi de instanţa de recurs, în sensul că prin aşa-zisa îndreptare a erorii materiale s-a adus o veritabilă modificare a procesului de reorganizare, cu depăşirea evidentă a termenului stabilit în calendar.

Astfel, deşi în HCL Buzău s-a hotărât fuziunea prin absorbţie a Grădiniţei cu Program Prleungit nr. 3 cu Grădiniţa cu Program Prelungit "Căsuţa Fermecată", care urmau să funcţioneze în sediul din str. x, în locul şcolii absorbite, precum şi fuziunea prin absorbţie a Scolii "Ion Creangă" cu Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 5, totuşi aceste aspecte nu sunt menţionate în Ordinul ministrului educaţiei naţionale.

Ordinul nr. 3783 din 29.03.2019 a finalizat o procedură de reorganizare, sub aspect decizional, dispunând o măsură neavută în vedere prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 şi propunerea B., constând în funcţionarea şcolii absorbite ca structură arondată fără personalitate juridică a şcolii în care s-a absorbit.

În concluzie, prima instanţă a conchis în mod judicios că autorităţile implicate au demarat, în fapt, procedura absorbţiei, prin desfiinţarea efectivă a şcolii absorbite, transferul bazei materiale, al personalului, al elevilor, fără ca acceastă măsură să fie prevăzută de Ordinul nr. 3783 din 29.03.2019, în care s-a menţionat că şcoala absorbită va fi structură fără personalitate juridică a Şcolii "Ion Creangă".

Înalta Curte reţine că este nefondată şi critica recurentilor-pârâţi Consiliul Local Buzău şi Primarul Municipiului Buzău în sensul că în tot cuprinsul sentinţei recurate nu se face referire decât la cele două ordine ale Ministrului Educaţiei Naţionale, nefiind analizate celelalte acte administrative atacate.

Astfel, nemotivarea hotărârii judecătoreşti este sancţionată de legiuitor, pornind de la obligaţia statului de a respecta dreptul părţii la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cu alte cuvinte, art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanţei, obligaţia de a proceda, la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor probatorii ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa.

Lecturând considerentele sentinţei recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigenţele dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei şi limitele în care a fost învestită, prima instanţă a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se la dispoziţiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecăţii.

Astfel, judecătorul a explicat soluţia pronunţată în dispozitiv, prin argumente de fapt şi de drept care demonstrează că acesta a analizat probele dosarului, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri şi a explicat raţionamentul pe baza căruia a ajuns la concluzia admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum s-a reţinut anterior.

În sensul dispoziţiilor art. 425 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi a art. 6 § 1 din CEDO, motivele de fapt şi de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele de fapt şi de drept care au condus instanţa la adoptarea soluţiei din dispozitiv.

Aceasta înseamnă, aşa cum s-a reţinut în practica consolidată a instanţei supreme, având în vedere că motivarea unei hotărâri este o chestiune de sinteză, de conţinut, nu de volum, că instanţa nu este obligată să răspundă punctual tuturor susţinerilor/apărărilor părţilor ori fiecărei nuanţe date de părţi textelor pe care acestea şi-au întemeiat cererile, care pot fi sistematizate în funcţie de legătura lor logică, cerinţă pe care o îndeplineşte sentinţa recurată, faptul că soluţia pronunţată nu este în concordanţă cu opinia recurentului neputând să atragă casarea hotărârii în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În fine, caracter nefondat are şi susţinerea recurentului-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale în sensul că prin încheierea de şedinţă din data de 02.10.2019, de amânare a pronunţării, s-a respins în mod netemeinic şi nelegal excepţia tardivităţii formulării cererii de precizare a acţiunii ridicate de pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Astfel, reiterarea, prin memoriul de recurs, a dispoziţiilor art. 204 C. proc. civ. şi a argumentelor prezentate în faţa instanţei de fond, nu sunt de natură să schimbe concluzia acesteia în sensul că nu se poate imputa reclamantului depăşirea termenului prevăzut de textul de lege antereferit, pronunţându-se printr-o încheiere interlocutorie asupra căreia nu se mai poate reveni, astfel că nu poate soluţiona în alt mod această excepţie.

În concluzie, Înalta Curte constată că niciuna dintre criticile recurenţilor-pârâţi nu sunt în măsură să conducă la reformarea sentinţei recurate, considerentele acesteia reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ incident circumstanţelor factuale reţinute.

3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, şi va respinge recursurile declarate, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursurilor.

Respinge recursurile formulate de pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice împotriva sentinţei civile nr. 169 din 7 octombrie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.