Fiscal administrative suspension of tax objection processing and violation of the 15-day appeal deadline causing decay in appeal rights

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.05.2018, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Serviciul de Soluţionare Contestaţii, solicitând: anularea soluţiei cuprinse în pct. 1 al Deciziei nr. 1368/27.12.2017, prin care s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiilor formulate de reclamantă împotriva Deciziei de impunere nr. x/30.05.2017, emisă de AJFP Argeş - Inspecţia Fiscală şi a Deciziei referitoare la obligaţiile fiscale accesorii nr. 8013/22.06.2016, emisă de AFPCM - Serviciul Evidenţă de Plătitori, cu obligarea pârâtei la soluţionarea pe fond a contestaţiilor formulate.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 128/F-CONT din 8 noiembrie 2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. - prin administrator special B., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Serviciul de Soluţionare Contestaţii; a anulat, în parte, Decizia nr. 1368/27.12.2017, sub aspectul măsurii dispuse la pct. 1; a obligat pârâta la soluţionarea contestaţiei administrative.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L. prin administrator special B. a formulat întâmpinare, prin care, în principal, a invocat excepţia tardivităţii recursului, solicitând respingerea acestuia ca tardiv formulat; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, în condiţiile art. 499 din C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele şi lucrările dosarului, constată că recurenta-pârâtă nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ., "Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură".

Înalta Curte reţine că sentinţa nr. 128/F-CONT din 8 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată recurentei-pârâte la data de 24 decembrie 2018, conform dovezii de înmânare ataşată la dosarul instanţei de fond - fila x. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment şi se împlinea la data de 9 ianuarie 2019, aceasta fiind ultima zi de declarare a căii de atac.

În cauză, cererea de recurs a fost expediată prin poştă la instanţa de fond la data de 15 ianuarie 2019, potrivit ştampilei aplicată pe plic, aşadar cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 182 alin. (2) din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

Aşadar, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Înalta Curte constată astfel, faţă de actele dosarului, că recursul a fost depus în afara termenului de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv la data de 15 ianuarie 2019, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 9 ianuarie 2019.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 185 C. proc. civ. coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, va respinge recursul, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti împotriva sentinţei nr. 128/F-CONT din 8 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 iunie 2021.