Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Brașov court in VAT refund interest claim

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2020, la data de 24.08.2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi - Serviciul Evidenţă pe Plătitor şi Rambursări TVA, a solicitat să se dispună:

1. anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 1293/24.02.2020 emisă de DGRFP Bucureşti şi comunicată în data de 04.03.2019;

2. anularea deciziei nr. 13666/12.12.2019 emisă de DGRFP Bucureşti prin care a fost respinsă cererea de dobânzi formulată de către reclamantă;

3. recunoaşterea dreptului reclamantei de a beneficia de dobânzi în sumă de 14.230.231 RON, ca urmare a rambursării cu întârziere a TVA solicitată la rambursare;

4. achitarea efectivă a sumei de 14.230.231 RON reprezentând dobânda aferentă perioadei cuprinse între data expirării termenului legal de 45 de zile pentru soluţionarea deconturilor de TVA aferente lunilor iulie 2017 - februarie 2019 şi data rambursării efective a sumei de TVA corespunzătoare, dobândă datorată pentru nerambursarea în termen legal a TVA solicitată şi admisă la rambursare.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 840/28.05.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta ANAF - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi - Serviciul Evidenţă pe Plătitor şi Rambursări TVA în favoarea Curţii de Apel Braşov.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut în considerente că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv este competentă să soluţioneze cauza instanţa de la sediul permanent al persoanei juridice de drept privat - contribuabil nerezident, determinat conform art. 1, 30, 35 şi 40 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv art. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

A reţinut curtea de apel că sediul contribuabilului se regăseşte în materie fiscală reflectat în instituţia domiciliului fiscal, dar şi în cea de sediu permanent, când este vorba de activitatea unui nerezident.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 96 din data de 28.09.2021 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Braşov, invocată de reclamanta A., în şedinţă publică.

A fost declinată competenţa de soluţionare acţiunii formulate de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a fost trimisă cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această sentinţă Curtea de Apel Braşov a constatat că normele reglementate de art. 1, 30, 35 şi 40 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv art. 8 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, avute în vedere de instanţa sesizată iniţial, reglementează competenţa materială şi teritorială a organului fiscal şi sunt cuprinse într-un act normativ cu caracter special în raport cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, astfel că nu pot completa acest act normativ.

Pentru aceste motive, instanţa a apreciat că în speţă sunt aplicabile, în raport de dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 554/2004, prevederile art. 107 C. proc. civ. care stabilesc competenţa judecării cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, care nu are sediul în România, în favoarea instanţei de la sediul pârâtei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Instanţa de contencios administrativ a fost învestită cu contestaţia reclamantei, societate nerezidentă, cu sediul în Germania, formulată împotriva deciziei pronunţate de Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi, prin care s-a respins cererea de acordare a dobânzilor pentru nerespectarea termenului de 45 de zile privind rambursarea TVA, pentru deconturile cu sumă negativă de TVA şi opţiune de rambursare aferentă perioadei iulie 2017- februarie 2019.

Reclamanta este contribuabil nerezident înregistrată direct în scop de TVA, fără sucursale sau punct de lucru în România, arătând că, în ceea ce priveşte competenţa teritorială, aceasta aparţine Curţii de Apel Bucureşti având în vedere sediul pârâtului conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

Cu privire la dispoziţiile legale aplicabile, instanţele aflate în conflict au reţinut- pe de o parte - că potrivit principiului specialia generalibus derogant, se aplică Legea nr. 554/2004 fiind o lege specială, faţă de C. proc. civ. care este o lege generală, dând astfel eficienţă dispoziţiilor din procedura fiscală care reglementează instituţia domiciliului fiscal, iar - pe de altă parte - că aceste dispoziţii speciale se aplică doar în faza procedurii administrativ fiscale şi nu pentru acţiunea în instanţă, unde sunt aplicabile, în lipsa unor prevederi exprese, dispoziţiile art. 107 din C. proc. civ.

În soluţionarea regulatorului de competenţă, Înaltă Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov pentru considerentele în continuare arătate;

Din actele depuse la dosar de reclamantă, respectiv deconturile de taxă pe valoare adăugată depuse la organul fiscal, aflate la filele x şi următoarele din volumul I al dosarului Curţii de Apel Bucureşti, rezultă că reclamanta şi-a declarat domiciliul fiscal la adresa din comuna Cristian, judeţul Braşov (sediul B.).

În raport de domiciliul fiscal declarat a fost stabilită şi competenţa teritorială pentru efectuarea inspecţiei fiscale şi emiterea deciziei de impunere, de către DGRPF Braşov - AJFP Braşov.

Contrar celor statuate de Curtea de Apel Braşov, Înalta Curte apreciază că dispoziţiile art. 107 din C. proc. civ., care reglementează competenţa teritorială generală în materie civilă la sediul pârâtului nu pot fi aplicate în prezentul litigiu fiscal, domiciliul urmând a fi determinat în funcţie de sediul social declarat, devenind astfel incidente dispoziţiile din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv ale art. 31, cu referire la art. 35 şi 40 care reglementează competenţa teritorială în favoarea domiciliului fiscal şi ale art. 8 alin. (5) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, care definesc sediul permanent pentru contribuabilul nerezident.

Competenţa de soluţionare a cauzei, raportat la norma de trimitere prevăzută la art. 281 din Legea nr. 207/2015, urmează a fi stabilită în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, la instanţa de la sediul reclamantei, textul având un caracter special derogatoriu faţă de normele generale cuprinse în C. proc. civ.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi - Serviciul Evidenţă pe Plătitor şi Rambursări TVA în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 ianuarie 2022.