Pension revision instructions upheld as non-actionable administrative acts; challenge to special pension cuts rejected.

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2011, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR.,SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII.,JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN.,OOOOOOOOO.,PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., MMMMMMMMMM.,NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS., TTTTTTTTTT.

UUUUUUUUUU., VVVVVVVVVV., WWWWWWWWWW., XXXXXXXXXX., YYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXX.,YYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYY., JJJJJ., ZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDD.,EEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUU., RRRRRRRR., VVVVVVVVVVVVVVV.,WWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDD.,EEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNN., IIIIIIIII., OOOOOOOOOOOOOOOOO., Trifanov Eufrosina, PPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAA., prin Reprezentant Asociaţia Naţionala a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi al Parchetelor au chemat în judecată pârâţii Guvernul României şi Casa Naţionala de Pensii şi Asigurări Sociale, solicitând instanţei:

- în baza art. 18 raportat la art. 8 şi art. 1 din Legea nr. 554/2004 să dispună anularea Instrucţiunilor nr. 1760/DI din 03.07.2011 ale Casei Naţionale de Pensii Publice a României, emise pentru punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 59 din 30 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în MO. 457 din 30 iunie 2011, întrucât sunt neconstituţionale, abuzive, nelegale şi discriminatorii.

- în baza art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 544/2004, cu modificările si completările ulterioare, suspendarea executării Instrucţiunilor nr. 1760/Dl din 03.07.2011 ale Casei Naţionale de Pensii Publice a României, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii.

- în temeiul art. 18 raportat la art. 9 pct. 5 din aceeaşi lege, să dispună recunoaşterea dreptului reclamanţilor la pensiile de serviciu stabilite prin Legea nr. 567 din 2004 şi repararea pagubei cauzate în sensul: a)anulării ca neconstituţionale, contrare principiilor şi drepturilor fundamentale consacrate de Constituţie, de normele dreptului comunitar şi de cele ale dreptului internaţional ratificate de România, aplicabile în materie, ca nelegale, abuzive şi netemeinice a tuturor deciziilor de "revizuire" a deciziilor de "recalculare" a pensiilor în baza art. 1 lit. c) din Legea nr. 119 din 2010 raportat la prevederile O.U.G. nr. 59 din 30 iunie 2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în M.Of. 457 din 30 iunie 2011 şi repunerea în plata a ultimelor decizii prin care le-au fost stabilite ultimele cuantumuri ale pensiilor de serviciu; b) obligării pârâţilor la plata despăgubirilor reprezentate de diferenţele dintre cuantumurile pensiilor de serviciu ce li se cuvin si respectiv cuantumurile pensiilor "revizuite"/"recalculate" în baza Instrucţiunilor nr. 1760/DI din 03.07.2011 ale Casei Naţionale de Pensii Publice a României emise în executarea O.U.G. nr. 59 din 2011, aferente perioadei august 2011 şi până la data repunerii în plata a ultimelor decizii prin care le-au fost stabilite ultimele cuantumuri ale pensiilor de serviciu, indexate cu indicele de inflaţie şi dobânda aferentă; c) în temeiul art. 9. pct. 5 din Legea nr. 554 din 2004, obligarea pârâţilor la plata a câte 4000 RON pentru fiecare contestator, cu titlu de despăgubiri în echitate pentru prejudiciile morale cauzate acestora şi implicit familiilor acestora; -obligarea pârâţilor să procedeze la punerea în executare a hotărârii judecătoreşti în termen de cel mult 10 zile de la pronunţarea acesteia în sensul îndeplinirii tuturor obligaţiilor sus arătate, în caz contrar, urmând a se face aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (2) si 3 din Legea nr. 544/2004, inclusiv obligarea acestora la plata unor despăgubiri de întârziere către reclamanţi în cuantum de 5000 euro/lună pentru fiecare dintre aceştia; -obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză s-au formulat multiple cereri de intervenţie şi cereri de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate.

2. Soluţia instanţei de fond

1. Prin încheierea de şedinţă din data de 17 iulie 2019 au fost respinse cererile de sesizare a Curţi Constituţionale ca inadmisibile.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că nu se poate admite, nici din perspectiva art. 9 din Legea nr. 554/2004 nici din aceea a prevederilor art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, sesizarea Curţii Constituţionale în mod repetat, în acelaşi dosar, cu excepţii de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii pentru care Curtea Constituţională a pronunţat deja o decizie în cauză, iar ulterior instanţa a respins cererile de sesizare ca inadmisibilă.

În ceea ce priveşte cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2011 aprobată prin Legea nr. 109/2012 care nu au fost analizate de Curtea Constituţională în cadrul sesizărilor anterioare, Curtea reţine că acestea nu pot determina soluţia în prezenta cauză.

2. Prin sentinţa nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a secţia de contencios administrativ şi fiscal s-au respins excepţiile.

S-a luat act de renunţarea la judecată a reclamantei EEEEEEEEEEEEEEEEE. şi a intervenientelor BBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEE. şi FFFFFFFFFFFFFFFFFF..

S-a respins în rest cererea de chemare în judecată şi cererile de intervenţie formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., GGGGGGGGGGGGGGGGGG., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., HHHHHHHHHHHHHHHHHH., ZZZ., IIIIIIIIIIIIIIIIII., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., NNNNN., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., JJJJJJJJJJJJJJJJJJ., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., KKKKKKKKKKKKKKKKKK., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., LLLLLLLLLLLLLLLLLL., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN., OOOOOOOOO., PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU., MMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNN., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., MMMMMMMMMM., NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS., TTTTTTTTTT., UUUUUUUUUU., VVVVVVVVVV., WWWWWWWWWW., XXXXXXXXXX., YYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYY., JJJJJ., ZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVV., XXXXXXXXXXXXX., OOOOOOOOOOOOOOOOOO., ZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCC., PPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRR., EEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHH., SSSSSSSSSSSSSSSSSS., JJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNN., TTTTTTTTTTTTTTTTTT., PPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUU., RRRRRRRR., VVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZ., UUUUUUUUUUUUUUUUUU., BBBBBBBBBBBBBBBBB., VVVVVVVVVVVVVVVVVV., DDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNN., IIIIIIIII., OOOOOOOOOOOOOOOOO., Trifanov Eufrosina, PPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAA., WWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXX.

şi YYYYYYYYYYYYYYYYYY. toţi prin reprezentant Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi al Parchetelor şi intervenienţii ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDD., WWWWWWWWWWWWW., EEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., EEEEEEEEEEEEEEEEEE., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH.-IIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., JJJJJ., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV.

Mihaela, XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., FFFFF., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., WWWWWWWWWWWWW., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., HHHHHHHHHHHHHHHHHHH., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., HHHH. augustin, EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., ZZZZZZZZZZZZZZ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., AAAAAAAAAAAAAAAAAAA., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., Niţu OO., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., FFFFFFFFFFFFFFFFFFF., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., AAAA., WWWWWWW., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., NNNN., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC.

şi DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Naţională de Pensii Publice, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi intervenientul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca neîntemeiate.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia de netimbrare, s-a reţinut că faţă de dispoziţiile art. 15 lit. d) din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, aplicabilă în cauză, cererea de chemare în judecată este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Având în vedere manifestările de voinţă exprimate în scris de reclamanta EEEEEEEEEEEEEEEEE. şi de intervenientele BBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEE. şi FFFFFFFFFFFFFFFFFF., Curtea a luat act de renunţarea acestora la judecată.

De asemenea, măsura disjungerii s-a considerat justificată de necesitatea soluţionării dosarului într-un termen rezonabil.

A reţinut prima instanţă că, în urma disjungerii capătului c.) cu subpunctele acestuia, prin încheierea de şedinţă din data de 10.01.2012, cererea de chemare în judecată are ca obiect anularea Instrucţiunilor nr. 1760/DI din 3.07.2011 emise de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice a României şi suspendarea executării acestora până la soluţionarea irevocabilă a cererii, intemeiată atât pe dispoziţiile art. 9, invocându-se ulterior neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 59/2011, în baza căreia au fost emise Instrucţiunile contestate, cât şi pe cele ale art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Totodată, s-a reţinut că au fost formulate mai multe tipuri de cereri de intervenţie: cereri de intervenţie accesorie, prin care s-a solicitat exclusiv admiterea acţiunii, fără a fi formulate pretenţii proprii, cereri de intervenţie principală prin care au fost reiterate în numele intervenienţilor solicitările din cuprinsul cererii de chemare în judecată, cereri de intervenţie principală prin care s-a solicitat anularea O.U.G. nr. 59/2011, în unele dintre acestea fiind formulate şi capete de cerere accesorii privind repararea pagubei cauzate şi o cerere de intervenţie principală întemeiată de principiul nediscriminării.

A reţinut curtea de apel că prin decizia nr. 857/18.10.2012, Curtea Constituţională a României a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor O.U.G. nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. În baza acestei ordonanţe au fost emise Instrucţiunile contestate.

Totodată, s-a reţinut că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004 consacră o categorie a contenciosului subiectiv, astfel că se poate dispune anularea unui act administrativ numai dacă a produs reclamantului o vătămare într-un drept sau interes legitim privat.

Curtea de apel a reţinut că prin Instrucţiunile Casei Naţionale de Pensii Publice atacate în prezenta cauză nu li s-a produs reclamanţilor şi intervenienţilor nicio vătămare.

Astfel, aceste Instrucţiuni reiterează dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2011, dispun aplicarea lor de către casele teritoriale de pensii, aplicare obligatorie şi în absenţa Instrucţiunilor şi explică o serie de noţiuni din cuprinsul ordonanţei, precum "data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1)", în vederea unei aplicări unitare de către entităţile subordonate Casei Naţionale de Pensii Publice.

Vătămarea invocată de către reclamanţi şi intervenienţi nu a fost produsă prin Instrucţiunile nr. 1760/DI/3.07.2011 emise de Casa Naţională de Pensii Publice, astfel că, în absenţa unei vătămari nu se poate dispune anularea actului atacat, prin raportare la prevederile art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004.

O.U.G. nr. 59/2011 a stabilit, prin anexa sa, inclusiv metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010.

A considerat prima instanţă că susţinerile referitoare la dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi la cele ale H.G. nr. 737/2010, din cuprinsul cererilor, nu pot fi analizate în acest cadru procesual, cât timp Instrucţiunile contestate în cauză nu au fost emise în baza acestor acte normative ci pentru executarea O.U.G. nr. 59/2011, iar aprecierile reclamanţilor referitoare la inexistenţa unor împrejurări ce vizează interesul public sau a unei situaţii extraordinare, care nu suferă amânare, reprezintă aspecte de constituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2011 şi au fost analizate în prezenta cauză de către Curtea Constituţională a României.

Referitor la critica privind încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie prin inserarea în O.U.G. nr. 59/2011 a principiului contributivităţii şi egalităţii, curtea de apel a constat că, prin decizia nr. 857/18.10.2012, pronunţată în prezenta cauză, Curtea Constituţională a României a reţinut convenţionalitatea măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu prin raportare la decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH. şi IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII. împotriva României.

De asemenea, chiar dacă s-ar aprecia că s-a produs o vătămare prin emiterea Instrucţiunilor, ca urmare a preluării dispoziţiilor O.U.G. nr. 59/2011, aducerii lor la cunoştinţa caselor teritoriale de pensii şi explicării noţiunilor cu care operează acest act normativ, prima instanţă a apreciat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor Convenţiei, din perspectiva prevederilor art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie şi a art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.

A fost invocată o situaţie similară în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea din 7 februarie 2012, pronunţată în cauzele conexate 45.312/11 - Frimu împotriva României 45.581/11 - Timar împotriva României, 45.583/11 - Tanko împotriva României, 45.587/11 - HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH. împotriva României şi 45.588/11 - Gheţu împotriva României a respins ca inadmisibile capetele de cerere întemeiate pe art. 1 din Protocolul nr. 1, coroborat cu art. 14 din Convenţie.

În raport de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi deciziile Curţii Constituţionale, s-a reţinut că pensia contributivă este un "bun" în sensul Convenţiei şi, de principiu, cuantumul acesteia nu poate fi micşorat de către legiuitorul naţional. Partea necontributivă a pensiei este, însă, un drept patrimonial sub condiţie, acordarea sa fiind condiţionată de existenţa unor resurse financiare suficiente la îndemâna statului, principii aplicabile şi în ceea ce priveşte O.U.G. nr. 59/2011 şi actele administrative emise în executarea sa.

Cu privire la contestaţiile admise prin hotărâri judecătoreşti, la care se referă reclamanţii şi intervenienţii, s-a reţinut că acestea au privit H.G. nr. 737/2010 şi deciziile de recalculare emise conform metodologiei adoptate prin acest act normativ, iar nu O.U.G. nr. 59/2011, prin care s-a adoptat o nouă metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 şi nici Instrucţiunile prin care au fost aduse la cunoştinţa caselor teritoriale de pensii şi explicate noţiunile acestei ordonanţe.

Aşadar, nu se poate reţine că, prin emiterea Instrucţiunilor ar fi fost încălcată puterea de lucru judecat a acelor hotărâri sau rolul constituţional al instanţelor judecătoreşti, iar împrejurarea că Instrucţiunile cuprind exemple, astfel cum arată reclamanţii şi intervenienţii şi redau dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2011 nu echivalează cu o dispoziţie de revizuire a pensiilor.

Prin emiterea Instrucţiunilor, Casa Naţională de Pensii Publice a oferit îndrumare metodologică în sensul legii caselor teritoriale de pensii, fără încălcarea caracterului de stat de drept al României sau a principiului separaţiei puterilor în stat.

Având în vedere obiectul acestui act, de îndrumare metodologică, cu privire la un act normativ emis în domeniul său de competenţă, nu se poate reţine că prin intermediul său ar fi fost încălcate principiile egalităţii între cetăţeni, universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, neretroactivităţii legii, egalităţii în drepturi, muncii şi protecţiei sociale a muncii.

În raport de constatările efectuate privind jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la incidenţa art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie în cauze similare ori privind decizia Curţii Constituţionale pronunţate în chiar prezenta cauză, nu s-a reţinut încălcarea principiului dreptului la proprietate privată nici prin emiterea Instrucţiunilor.

În ceea ce priveşte capetele cererilor de intervenţie prin care s-a solicitat anularea O.U.G. nr. 59/2011, a reţinut instanţa fondului că aceste acte nu pot face obiectul controlului instanţelor de contencios administrativ, ordonanţele nefiind acte administrative.

În ceea ce priveşte capetele accesorii ale cererilor de intervenţie, în măsura în care o parte dintre motivele invocate determină inadmisibilitatea cererilor iar cealaltă parte netemeinicia, s-a impus respingerea acestora în totalitate ca neîntemeiate.

În ceea ce priveşte cererile de suspendare a executării Instrucţiunilor, s-a arătat că nu sunt indeplinite cumulativ prevederile art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004.

3. Cererile de recurs

1. Prin cererea înregistrată la data de 18 iulie 2019 reclamantele KKKKKKKKKKKKKKKK., JJJJJJJJJJJJJJJJ., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., XXXXXXXXXXXXXXXX., MMMMMMMMMMMMMMMM. şi LLLLLLLLLLLLLLLL. şi intervenientele HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. şi JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ. au formulat recurs împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Au apreciat recurentele că instanţa de fond a făcut o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 108, art. 115 din Constituţia României, în condiţiile în care Ordonanţa nr. 29 a fost emisă la data de 28 iunie 2011, iar Legea nr. 109/2012 a fost adoptată cu depăşirea termenului de abilitare prevăzut de Constituţie, astfel că şi-a încetat efectele prin neratificare.

Totodată, au arătat recurentele că în şedinţa Camerei Deputaţilor în care s-a stabilit domeniile în care a fost abilitat Guvernul de a emite ordonanţe, nu au fost incluse pensiile şi asigurările sociale.

Au susţinut recurentele că prin ordonanţa nr. 59/2011 s-a realizat o ingerinţă nepermisă a statului asupra dreptului de proprietate al recurentelor, recunoscut de art. 136 din Constituţia României, de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la CEDO.

În plus, au fost incălcate şi dispoziţiile art. 53 din Constituţie, întrucât restrângerea unor drepturi nu se poate realiza decât prin lege.

Pentru toate aceste motive, observând că excepţiile de neconstituţionalitate vizează ordonanţe în vigoare, că dispoziţiile legale criticate au legătură cu cauza, întrucât reprezintă temeiul de emitere a Instrucţiunilor nr. 1760/13.07.2011 de către Casa Naţională de Pensii, precum şi că instanţa de contencios constituţional nu s-a mai pronunţat asupra textelor criticate, în baza art. 304 pct. 4, 5 şi 11 şi art. 3041 din C. proc. civ., au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti.

Prin cererea formulată la data de 18 septembrie 2019 reclamanţii KKKKKKKKKKKKKKKK., JJJJJJJJJJJJJJJJ., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., XXXXXXXXXXXXXXXX., MMMMMMMMMMMMMMMM. şi LLLLLLLLLLLLLLLL. şi intervenientele HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO. şi LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL. au formulat o dezvoltare a motivelor de recurs declarat împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Au precizat recurenţii, ca motive de nelegalitate, împrejurarea că încheierea nu poartă data redactării, numele redactorului şi numărul de exemplare, precum şi o numerotare corespunzătoare a paginilor.

Dispoziţia de respingere ca inadmisibilă este nelegală fiind invocate motive noi de neconstituţionalitate asupra cărora instanţa constituţională nu s-a pronunţat, cum ar fi emiterea unor acte normative prin care legiuitorul a recunoscut dreptul la pensia specială unor categorii socio - profesionale care ar fi putut conduce la schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

De asemenea, prima instanţă nu s-a pronunţat asupra dovezilor ataşate, privind închiderea sesiunii parlamentare, încălcând prevederile art. 304 pct. 10 şi 11 din C. proc. civ.

A fost reiterat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 din C. proc. civ. cu privire la lipsa de procedură cu reclamanta MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., necitată pentru termenul din data de 17 iulie 2019.

2. Prin cererea de recurs înregistrată la data de 19 iulie 2019, reclamanta KKKKKKKKKKKKKKKK. a criticat încheierea de şedinţă din data de din 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal prin care instanţa a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, arătând că dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2011 şi ale Legii nr. 109/2012 reprezintă temeiul instrucţiunilor atacate în prezenta cauză, aceste dispoziţii fiind contrare art. 108, art. 115 alin. (3) şi alin. (5) şi art. 136 alin. (5) din Constituţia României.

3. Prin cererea înregistrată la data de 23 iulie 2019 reclamanta KKKKKKKKKKKKKKKK., intervenientele HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK. şi JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ. au formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a secţia de contencios administrativ şi fiscal, exclusiv partea din dispozitiv care prin care s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei.

Au susţinut recurentele că prezenta procedură judiciară a demarat în anul 2011 sub imperiul vechiul C. proc. civ., care prevăd că în cazul admiterii sau respingerii excepţiilor invocate asupra neconstituţionalităţii unei legi, cauza va fi suspendată până la soluţionarea definitivă a excepţiilor.

A fost invocat ca precedent judiciar chiar hotărârea de suspendare adoptată prin încheierea din data de 10 ianuarie 2012 şi prin încheierea din data de 2.04.2013.

4. Prin cererea înregistrată la data de 16 septembrie 2019 intervenienta DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD. a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a secţia de contencios administrativ şi fiscal solicitând casarea hotărârii şi admiterea acţiunii şi a cererii de intervenţie în sensul anulării O.U.G. nr. 59/30.06.2011 şi a Instrucţiunilor nr. 1760/13.07.2011.

A susţinut intervenienta că revizuirea pensiei de serviciu în temeiul ordonanţei menţionate contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţia Romaniei, care stabilesc că legea dispune numai pentru viitor.

5. Reclamantele KKKKKKKKKKKKKKKK., JJJJJJJJJJJJJJJJ., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., XXXXXXXXXXXXXXXX., MMMMMMMMMMMMMMMM. şi LLLLLLLLLLLLLLLL. şi intervenientele HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO. şi MMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. prin cererea formulată la data de 17 septembrie 2019 au formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În susţinerea motivelor de recurs au arătat că la termenul din data de 17 iulie 2019 procedura de citare era nelegal îndeplinită cu intervenienta OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., necitată la domiciliul indicat, caz de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 din C. proc. civ.

La termenul din data de 17 iulie 2019, fixat în perioada vacanţei judecătoreşti, în mod greşit s-a respins cererea de amânare formulată de avocat NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN. reprezentantul asociaţiei, fiind încălcat dreptul la apărare garantat de prevederile art. 6 CEDO.

Au susţinut recurentele că pensiile speciale au fost acordate în virtutea interdicţiilor la care au fost supuse, acestea reprezentând un drept câştigat.

În ceea ce priveşte intervenţia statului asupra pensiilor reclamantelor şi intervenientelor, s-a arătat că acţiunea adoptării ordonanţei nu a fost dovedită prin declararea stării de urgenţă, de necesitate sau a unei crize.

Ordonanţa a încălcat normele constituţionale de adoptare, cu privire la abilitarea Guvernului de a legifera asupra domeniului pensiilor şi asigurărilor sociale.

Prima instanţă a omis să examineze dovezile depuse privind închiderea sesiunii parlamentare, cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 10 şi 11 din C. proc. civ.

Ulterior adoptării, au fost emise o serie de acte normative prin care s-a extins aria categoriilor sociale care beneficiază de pensiile speciale (Lg. nr. 130/2015). În mod nelegal prima instanţă a interpretat dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 privind soluţia de inadmisibilitate a acţiunii, câtă vreme Curtea Constituţională s-a pronunţat pe cu totul alte aspecte decât pe excepţia nelegiferării ordonanţei.

De asemenea, s-a arătat că în mod greşit prima instanţă a omis să constate că, fiind pornită acţiunea sub imperiul vechiul C. proc. civ., se impunea ca în virtutea rolului activ al judecătorului, cerea să fie cercetată privind nelegalitatea fără a fi necesară o decizie a Curţii Constituţionale.

S-a arătat că a fost dovedită vătămarea, respectiv o reducere dramatică a pensiilor.

Cu privire la considerentele CEDO reţinute de judecătorului fondului în pagina 35 a motivării, s-a susţinut că acestea sunt contrazise de acţiunea ulterioară a legiuitorului care a reinstituit pensiile de serviciu pentru o serie de categorii socio-profesionale.

Apreciază recurentele că şi ordonanţele guvernului trebuie să fie calificate ca fiind acte administrative, motivarea instanţei asupra acestui aspect fiind contradictorie, dovedind o necunoaştere temeinică a stării de fapt şi o lipsă a analizei materialului probator.

Pentru aceste motive, în baza art. 304 pct. 4, 5 şi 11 şi art. 3041 din C. proc. civ. s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

6. Prin recursul declarat la data de 18 septembrie 2019 de membrii asociaţiei în nume propriu şi de Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Serviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi al Parchetelor în calitate de mandatar legal al membrilor, împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a criticat soluţia primei instanţe, ca fiind nelegală şi nefondată în speţă fiind pe deplin valabile cazurile de nelegalitate constând în încălcarea principiilor statului de drept lato sensu, a Constituţiei şi legilor ţării, şi anume necesitatea respectării acestora de către orice act administrativ, inclusiv Instrucţiunile nr. 1760/DI din 03.07.2011 ale Casei Naţionale de Pensii Publice a României, a principiului potrivit căruia România este Stat de Drept, stricto sensu, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie; principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie; principiului egalităţii între cetăţeni în forma consacrată de art. 4 alin. (2) din Constituţie; principiului universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, stipulat de art. 15 alin. (1) din Constituţie; principiului neretroactivităţii legii, statuat de art. 15 alin. (2) din legea fundamentală; principiului egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie; principiului liberului acces la justiţie şi principiul dreptului la un proces echitabil, prevăzute de art. 21, precum si principiului independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi respectiv dispoziţiile art. 132 din legea fundamentala referitoare la statutul procurorilor; principiului privind munca si protecţia socială a muncii, reglementat de art. 41 din Constituţie; principiul dreptului la proprietatea privată, statuat de art. 44 din Constituţie; principiului privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, statuat de art. 52 din Constituţie.

S-a susţinut că, în aceste condiţii, intervenţia executivului în dreptul de proprietate asupra pensiilor ocupaţionale obţinute în condiţii de deplină legalitate, anulate abuziv prin Legea nr. 119 din 2010 şi repuse în forţă juridică prin hotărâri judecătoreşti irevocabile de către instanţele de judecată, este abuzivă şi nelegală.

Instanţa de contencios administrativ are competenţa verificării respectării de către Instrucţiunea nr. 1760/DI din 03.07.2011, a supremaţiei Constituţiei şi a legilor, respectiv a principiilor şi drepturilor fundamentale consacrate de Constituţie.

S-a invocat decizia pronunţată de Curtea Constituţională, nr. 574 din 2006, prin care s-a reţinut că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră principiul legalităţii, constând în obligaţia generală de respectare a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ceea ce presupune ca actele administrative ale autorităţilor publice să fie emise cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale în vigoare, inclusiv a celor constituţionale, iar actele care au fost emise cu nerespectarea anumitor prevederi legale să fie revocate ori anulate.

Deşi prin adresa din 29.09.2011, pârâta Casa Naţională de Pensii Publice a României, a comunicat că Instrucţiunile au un caracter pur formal, nu sunt obligatorii pentru Casele Teritoriale de Pensii, însă acestea cuprind atât modalitatea de revizuire a cuantumului pensiilor recalculate cât şi exemple, precum şi modul de efectuare a plăţii eventualelor diferenţe datorate.

Procedându-se la revizuirea cuantumului pensiilor de serviciu anulate abuziv prin Legea nr. 119 din 2010 şi repuse în forţă juridică prin hotărâri judecătoreşti irevocabile de către instanţele de judecată, prevederile Constituţionale mai sus arătate sunt încălcate, deoarece articolul 1 alin. (4) din Constituţia României prevede că "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale", iar articolul nr. 124 alin (1) prevede că "Justiţia se înfăptuieşte în numele legii. (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii".

Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei instanţei de fond şi, pe cale de consecinţă, admiterea cererii dispunând anularea Instrucţiunilor nr. 1760/DI din 03.07.2011 ale Casei Naţionale de Pensii Publice a României, redactate de Direcţia Generală Asigurări Sociale, Pensii şi Alte Drepturi Prevăzute de Legi Speciale, aprobate de Preşedintele acesteia şi communicate la data de 13.07.2011, tuturor Caselor Teritoriale de Pensii, instrucţiuni emise pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 59 din 30 iunie 2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute Ia art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în MO. 457 din 30 iunie 2011, fiind neconstituţionale, abuzive, nelegale şi discriminatorii, cu obligarea intimatelor pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

7. Recurenţii WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., HHHH. augustin, EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., ZZZZZZZZZZZZZZ., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., ZZZZZZZZZZZZZZ., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ. şi PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP. au formulat recurs la data de 18 septembrie 2019 împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Au solicitat a se avea în vedere adoptarea Legii nr. 130/2015, element nou ivit după introducerea acţiunii, prin care s-a acordat pensia de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate.

Totodată instanţa era obligată să dea dreptul părţilor de a formula recurs şi nu să procedeze la judecarea acţiunii.

Au apreciat recurenţii că sentinţa atacată este nelegală, întrucât Legea nr. 119/2020 a fost atacată pentru neconstituţionalitate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocând recurenţii punctul de vedere al instanţei supreme.

Totodată, s-a arătat că legea încălcă principiul neretroactivităţii astfel cum rezultă din Decizia nr. 375/2005 şi nr. 872/2010 ale Curţii Constituţionale.

Legea a fost criticată în raport de inexistenţa situaţiei excepţionale de care s-a prevalat Guvernul prin prisma jurisprudenţei şi doctrinei internaţionale, în sensul că pentru interpretarea art. 15 din CEDO era necesar un control la nivel comunitar, adoptarea unor măsuri excepţionale trebuind a fi justificate de situaţii excepţionale cu respectarea principiului proporţionalităţii şi pentru o perioadă limitată pe durata acestor situaţii.

Or, apreciază recurenţii că este evident că prin existenţa pensiilor stabilite prin legi speciale nu se pune în pericol statul şi nu s-au obţinut economii substanţiale.

De asemenea, s-a invocat nerespectarea procedurilor necesare pentru adoptarea acestor măsuri excepţionale, aplicarea clauzei derogatorii prevăzute de art. 15 din Convenţie, impunea informarea Consiliului Europei, condiţie pe care Guvernul României nu a îndeplinit-o.

Au invocat recurenţii şi caracterul absolut al principiului primordialităţii dreptului comunitar, precum şi jurisprudenţa instanţelor naţionale în acţiuni în anularea dispoziţiilor de pensionare emise în baza Legii nr. 119/2020.

Din punct de vedere constituţional, s-a arătat că Legea 119/2010 şi O.U.G. nr. 59/2011 încalcă Constituţia României în ceea ce priveşte neretroactivitatea legii civile şi încălcarea dreptului de proprietate, fiind în contradicţie cu prevederile art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii civile şi art. 44 care garantează dreptul la proprietatea privată, fiind incălcat un drept dobândit ca urmare a prestaţiei executate şi a statutului special conferit de Legea 567/2004.

Intrarea în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 care impune anularea pensiilor de serviciu pentru persoanele care au făcut parte din personalul auxiliar în sistemul de justiţie nu poate afecta drepturile la pensie deja stabilite, orice normă juridică care se aplică retroactiv contravenind dispoziţiilor art. 15 din Constituţie, care interzice retroactivitatea normelor juridice, confirmat de jurisiprudenţa Curţii Constituţionale reprezentantă de decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006 şi decizia nr. 120 din 15 februarie 2007.

Astfel, argumentele deciziei nr. 873 din 2010 prin care Curtea Constituţională a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 119/2010 sunt criticabile, cu atat mai mult cu cât s-a constatat neconstituţionalitatea legii în ceea ce priveşte pensiile magistraţilor.

Pe de altă parte, s-a arătat că raportarea la sistemul contribuţiilor este una complet eronată în condiţiile în care nici pensia de asigurări sociale nu se achită din contribuţiile pe care o persoană le-a achitat de-a lungul vieţii către bugetul de asigurări sociale.

Totodată, s-a invocat faptul că art. 68 din Legea nr. 567/2004 este încă în vigoare, acest text legal nefiind încă abrogat, astfel încât reducerea cuantumului pensiilor este, şi din acest punct de vedere, lipsit de orice bază legală în dreptul intern.

Rezultă că toate pensiile speciale aflate în plată, constituie drepturi câştigate ce nu pot fi modificate decât cu nesocotirea flagrantă a dispoziţiilor imperative înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituţie.

În ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului, s-a arătat că prima instanţă a analizat eronat noţiunea de bun în momentul revizuirii drepturilor privind pensia fiind invocată cauza Gaygusuz v. Austria (16 septembrie 1996, nr. 17371/90).

De asemenea, în acelaşi sens, Curtea a reţinut că:

"...din moment ce un stat contractant a adoptat o legislaţie care prevede acordarea în mod automat a unei prestaţii sociale, indiferent de împrejurarea dacă plata ei depinde ori nu de vărsarea unor cotizaţii prealabile de către persoana interesată, această legislaţie dă naştere unui interes patrimonial ce intră în domeniul de aplicare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie" - Stec et autres c/RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR..

De asemenea, referitor la garantarea unui cuantum al pensiei ce face obiectul protecţiei art. 1 al Protocolului 1 adiţional la Convenţie s-a reţinut cauza PRAVEDNAYA c. Rusia (Cererea nr. 69529/01, hotărârea din 18 noiembrie 2004), în care Curtea a considerat că prin privarea reclamantei de dreptul de a primi o pensie într-o sumă determinată într-o hotărâre definitivă, statul a deranjat echilibrul echitabil, existent între interesele aflate în joc. În consecinţă, Curtea a hotărât în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul 1 (paragraful 41), în acelaşi sens fiind şi hotărârea dată în cauza Pressos Compania Naviera S.A. şi alţii c. Belgia (paragraful 43) unde a reţinut că "O astfel de interferenţă cu drepturile fundamentale ale reclamanţilor este în contradicţie cu menţinerea unui echilibru just între interesele aflate în joc'".

S-a arătat că dreptul era născut la momentul la care s-au stabilit iniţial drepturile privitoare la pensie, fiind întrunite condiţiile Legii nr. 567/2004, art. 68 alin. (1) şi (7), aşa cum de altfel recunoaşte şi pârâta, astfel că pensia la care au dreptul în baza muncii prestate, reprezintă un "bun" în sensul art. 1 alin. (1) din Primul protocol adiţional la Convenţie.

De asemenea, s-a arătat că nu sunt indeplinite condiţiile prevăzute de partea a doua a articolului 1 din Protocolul nr. 1 în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate al titularului asupra acelui bun respectiv: a)privarea să fie prevăzută de lege, adică de normele interne aplicabile în materie; b) să fie impusă de o cauză de utilitate publică; c) să fie conformă cu principiile generale ale dreptului internaţional. Jurisprudenţa organelor Convenţiei a mai adăugat o condiţie specifică situaţiei de privare de proprietate, şi anume necesitatea indemnizării corespunzătoare a titularului dreptului . Tot ca o creaţie jurisprudenţiala s-a impus o condiţie comună atât în privinţa privării de proprietate, cât şi în materia limitărilor acestui drept, prevăzute de parag. 2 al art. 1 din Protocolul nr. 1, respectiv, orice limitare trebuie să fie proporţională cu scopul avut în vedere la instituirea ei.

S-a susţinut că potrivit statuărilor instanţei de contencios european al drepturilor omului, dacă o reformă radicală a sistemului politic şi economic al unei ţări sau situaţia sa financiară poate justifica, în principiu, limitări draconice ale despăgubirilor, atare circumstanţe nu pot fi formulate în detrimentul principiilor fundamentale care decurg din Convenţie, cum ar fi, de exemplu, principiul legalităţii şi cel al autorităţii şi efectivităţii puterii judecătoreşti (cauza Broniowski, împotriva Poloniei, paragrafele 175, 183 şi 184). Cu atât mai mult, absenţa totală a despăgubirilor nu se poate justifica nici măcar în context excepţional, în prezenţa unei atingeri aduse principiilor fundamentale consacrate prin Convenţie (Hotărârea din 21 iulie 2005 în Cauza Străin şi alţii împotriva României, publicată în M. Of. nr. 99 din 2 februarie 2006, paragraful 53).

Au considerat recurenţii că este nelegală decizia de recalculare a pensiei de serviciu deoarece s-a incalcat dreptul de proprietate asupra pensiei, asimilata noţiunii de bun, dar si încălcarea principiului neretroactivitatii legii, speranţa legitimă ce insoţea dreptul nemaifiind una actuala ca urmare a intervenţiei statului prin diminuarea sa valorică.

Or, dreptul de pensie stabilit în favoarea recurenţilor într-un cuantum valoric determinat în mod concret constituţie un bun în sensul principiilor de drept intern art. 474 C. civ., a jurisprudentei Curţii europene a drepturilor Omului, având speranţa legitimă de a-1 valorifica ca pe un element activ al patrimoniului şi de a fi protejat în exerciţiul sau prin toate mijloacele juridice ce reglementează regimul juridic al proprietăţii.

Reţinând bogata jurisprudenţă a CEDO, s-a arătat că în cazul în care instanţele de judecată constată că legile interne încalcă pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, conţinând dispoziţii mai puţin favorabile decât acestea din urmă, sunt obligate să ignore aceste prevederi şi să facă aplicarea celor din reglementarea internaţională mai favorabilă.

Constatarea de către Curtea Constituţională a României, în cuprinsul deciziei nr. 871/25.06.2010 publicată în M.Of. nr. 433/28 iunie 2010, că Legea nr. 119/2010 nu încalcă dispoziţiile Constituţiei României, nu împiedică instanţele de judecată să facă aplicarea dispoziţiilor art. 20 din legea fundamentală şi să dea prioritate pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.

Pentru aceste considerente se poate aprecia că normele cuprinse în Convenţie şi protocoalele adiţionale alcătuiesc, împreună cu jurisprudenţă organelor sale, un bloc de convenţionalitate.

Dacă deciziile pronunţate de Curtea Constituţională sunt în contradicţie cu cele ale forurilor internaţionale competente să interpreteze aceste prevederi, acestea nu pot fi reţinute de instanţele judecătoreşti sesizate cu soluţionarea unui litigiu în care îşi găsesc aplicarea, atât timp cît instanţele judecătoreşti sunt obligate, să ignore legile interne şi interpretările Curţii Constituţionale a României care contravin reglementărilor internaţionale şi interpretărilor date acestora de organele abilitate, astfel încât nu se poate reţine depăşirea atribuţiilor de către instanţa de judecată prin aplicarea cu prioritate a reglementărilor internaţionale.

În speţa nu exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmărit deoarece pensia de serviciu a fost diminuată pentru o perioada nedeterminată în proporţie de 80 %, dreptul la pensie devenind practic iluzoriu, cu grave consecinţe pe plan patrimonial, iar nici legea 119/2010 si nici o alta dispoziţie legala nu oferă posibilitatea de a obţine o despăgubire pentru privarea de proprietate.

Privarea de proprietate impune statului obligaţia de a despăgubi pe proprietar, pentru că, fără plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea ar constitui o atingere excesivă a dreptului la respectarea bunurilor sale, înscris de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Reducerea pensiei ca urmare a recalculării, cu aproape de 80% şi imposibilitatea de a mai recupera vreodată sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, în defavoarea pensionarilor, beneficiari ai pensiilor stabilite prin acte normative speciale, a justului echilibru ce trebuie păstrat între protecţia proprietăţii şi cerinţele interesului general.

Procedându-se în acest fel, s-a adus atingere chiar substanţei dreptului de proprietate, atingere care, în concepţia instanţei europene, este incompatibilă cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

Instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul ca decizia contestată contravine şi dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului, care se aplică cu prioritate faţă de orice altă dispoziţie de drept intern, în temeiul art. 20 alin. (2) din Constituţie, întrucât impune o privare de proprietate discriminatorie şi lipsită de proporţionalitate.

Dificultăţile economice întâmpinate în raport de plata pensiilor au ajuns să fie suportate de doar câteva categorii sociale, a căror selecţie este lipsită de orice fundament obiectiv şi rezonabil. O astfel de situaţie, în care un grup de persoane suportă o reducere a pensiei, în timp ce imensa parte a pensionarilor, indiferent de cuantumul pensiilor acestora, nu suportă absolut niciun fel de reducere, este o situaţie incompatibilă cu prevederile Convenţiei europene.

Având motivele invocate s-a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost el formulat.

8. Intervenienta EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. a formulat la data de 23 septembrie 2019 o cerere de recurs împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, solicitând suspendarea executării sentinţei atacate şi casarea acesteia cu consecinţa admiterii cererii de intervenţie.

A apreciat recurenta - intervenientă că Legea nr. 119/2020 a produs dezechilibre juridice în ceea ce priveşte raporturile sociale, invocând dispoziţiile art. 1 din Protocolul 1 la Convenţia EDO.

A apreciat recurenta că este discriminată în raport de soluţia adoptată în cazul pensionarilor magistraţi, deşi raţiunea instituirii pensiilor de serviciu a fost aceeaşi, respectiv compensarea restricţiilor şi incompatibilităţilor la care au fost supuşi pe durata exercitării funcţiei.

A considerat că instanţa de judecată este obligată, în temeiul art. 20 din Constituţia României să ignore legile interne şi interpretările Curţii Constituţionale, aplicând cu prioritate reglementările internaţionale.

9. Intervenienţii PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV. au formulat recurs împotriva sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 23 septembrie 2019, solicitând casarea sentinţei şi admiterea cererii de intervenţie.

Au considerat recurenţii că prevederile Legii nr. 119/2010 şi ale O.U.G. nr. 59/2011 nu mai subzistă în condiţiile adoptării Legii nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004.

Pensia este asimilată unui drept de proprietate recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia EDO.

La data de 25 mai 2020 recurenta reclamantă KKKKKKKKKKKKKKKK. a formulat cerere de renunţare la recursurile declarate în datele de 19 iulie 2019, 23 iulie 2019 şi 17 septembrie 2019.

La data de 29 ianuarie 2021 intimata DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD. a declarat că înţelege să renunţe la recursurile formulate.

La data de 18 martie 2021 numita SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS. a formulat cerere de intervenţie în cauză solicitând admiterea recursurilor şi anularea sentinţei civile nr. 2217/18.07.2019, iar în fond, admiterea cererii de intervenţie.

La data de 14 aprilie 2019 intimatul SSSSSSSSSSSSSSSSSSSS. a formulat cerere de renunţare la recursurile în care a fost parte în dosar.

4. Apărările intimatului

La dosarul cauzei, în calea de atac a recursului, nu au fost depuse întâmpinări de către intimaţii pârâţi, prin care să se formuleze apărări faţă de recursurile formulate.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului, a dispoziţiilor legale incidente şi în conformitate cu prevederile art. 3041 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu privire la cererile de renunţare la judecată formulate în recurs, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 246 din C. proc. civ. din 1865, incident în cauză:

"Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.

Renunţarea la judecată se constată prin încheiere dată fără drept de apel.

Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.

Când părţile au intrat în dezbaterea fondului, renunţarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părţi."

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentului care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, judecătorul fiind ţinut să se pronunţe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

În aceste condiţii, se va lua act de renunţarea reclamantei KKKKKKKKKKKKKKKK. la judecarea recursurilor declarate împotriva încheierii din 17 iulie 2019 şi a sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Însă, cererile de renunţare la judecata recursului, formulate de intervenienţii DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD. şi SSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., vor fi respinse întrucât deşi aceştia au avut calitatea de reclamanţi în faţa primei instanţe, din verificările dosarului rezultă că nu au formulat calea de atac a recursului, nefiind titulari sau semnatari în nici unul din cele nouă căi de atac promovate.

Cu privire la recursurile formulate împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:

Cum criticile formulate de recurenţi sunt comune vor fi analizate împreună.

Prin încheierea de şedinţă din data de 17 iulie 2019 au fost respinse cererile de sesizare a Curţi Constituţionale ca inadmisibile şi a fost amânată pronunţarea asupra cauzei, în condiţiile art. 260 din C. proc. civ. din 1865, acestă încheiere formând corp comun cu sentinţa nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

În condiţiile dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe imperative stabilite prin legea organică a Curţii Constituţionale:

- să fie o lege sau ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă. Prin urmare, doar actele cu caracter legislativ fac obiectul controlului de constituţionalitate, nu şi actele administrative. Acestea din urmă pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele judecătoreşti;

- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să fie în vigoare. Prin Decizia nr. 766/2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "în vigoare" este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare;

- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

În cauza de faţă, curtea de apel a reţinut în esenţă că nu se poate admite, nici din perspectiva art. 9 din Legea nr. 554/2004 nici din aceea a prevederilor art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, sesizarea Curţii Constituţionale în mod repetat, în acelaşi dosar, cu excepţii de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii pentru care Curtea Constituţională a pronunţat deja o decizie în cauză, iar ulterior instanţa a respins cererile de sesizare ca inadmisibile. În ceea ce priveşte cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2011 aprobată prin Legea nr. 109/2012 care nu au fost analizate de Curtea Constituţională în cadrul sesizărilor anterioare, Curtea a reţinut că acestea nu pot determina soluţia în prezenta cauză. Prin recursul formulat de reclamanţii JJJJJJJJJJJJJJJJ., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., XXXXXXXXXXXXXXXX., MMMMMMMMMMMMMMMM., LLLLLLLLLLLLLLLL. şi intervenienţii HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO. şi MMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi prin completarea ulterioară, au fost invocate motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4, 5,10 şi 11 din C. proc. civ. din 1865.

Potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 4 din C. proc. civ. din 1865, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere, numai pentru motive de nelegalitate, când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti.

Prin această sintagmă se înţelege incursiunea autorităţii judecătoreşti în sfera activităţii executive sau legislative, aşa cum a fost consacrată de Constituţie sau de o lege organică, instanţa judecătorească săvârşind acte care intră în atribuţiile unor organe aparţinând altei autorităţi constituite în stat, decât cea judecătorească. Depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti nu se poate identifica cu depăşirea competenţei.

Acest motiv de casare vizează încălcarea unor atribuţii constituţionale recunoscute într-un anumit moment legislativ diferitelor autorităţi statale. Altfel spus, excesul de putere atinge principiul separaţiei puterilor în stat, spre deosebire de necompetenţă, care constă în amestecul unei instanţe judecătoreşti în atribuţiile altor instanţe judecătoreşti.

Instanţa săvârşeşte un exces de putere în una din următoarele forme: îndeplineşte un act pe care numai un organ al puterii executive sau al puterii legislative îl poate face; consfinţeşte, cu valoare legală, texte abrogate; contestă puterea legală a unor texte; aplică o lege adoptată înainte de intrarea ei în vigoare; se pronunţă pe cale de dispoziţii generale.

Or, în cauza de faţă se constată că prima instanţă, în acord cu competenţele sale, a analizat cererile de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respingându-le ca inadmisibile.

Faţă de aceste dispoziţii legale, Înalta Curte constată, fără a analiza fondul raportului juridic dedus judecăţii, că prima instanţă a pronunţat o hotărâre în limitele atribuţiilor puterii judecătoreşti, motivul de recurs invocat fiind nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 5 din C. proc. civ. din 1865, hotărârea recurată este susceptibilă de casare atunci când a fost pronunţată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) din acelaşi cod, care prevăd că:

"actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie."

În speţă, subsumat acestui motiv de nelegalitate, recurenţii au susţinut că încheierea nu poartă data redactării, numele redactorului, numărul de exemplare, numerotarea corespunzătoare a paginilor, precum şi lipsa de procedură cu reclamanta MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., necitată pentru termenul din data de 17 iulie 2019.

Aşa cum am arătat mai sus, încheierea din data de 17 iulie 2019 formează corp comun cu sentinţa nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar în conţinutul acesteia se menţionează că judecătorul fondului este şi redactorul.

Criticile astfel formulate se dovedesc a fi nefondate, nefiind dovedită vătămarea produsă, mai mult, prin declararea prezentei căi de atac, în termenul legal, eventuala vătămare ce i-ar fi fost produsă reclamantei MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. a fost acoperită.

Au mai susţinut recurenţii că instanţa de fond a făcut o interpretare eronată a dispoziţiilor art. 108, art. 115 din Constituţia României, în condiţiile în care Ordonanţa nr. 59 a fost emisă la data de 28 iunie 2011, iar Legea nr. 109/2012 a fost adoptată cu depăşirea termenului de abilitare prevăzut de Constituţie, astfel că şi-a încetat efectele prin neratificare. Totodată, au arătat recurentele că în şedinţa Camerei Deputaţilor în care s-au stabilit domeniile în care a fost abilitat Guvernul să emită ordonanţe, nu au fost incluse pensiile şi asigurările sociale.

Aceste critici exced cadrului procesual de faţă, instanţa de contencios administrativ, în cadrul controlului de legalitate, neputând analiza legalitatea unei legi sau a unei ordonaţe, ci doar legalitatea actelor administrative emise în temeiul lor.

S-a mai susţinut că dispoziţia de respingere ca inadmisibilă este nelegală fiind invocate motive noi de neconstituţionalitate asupra cărora instanţa constituţională nu s-a pronunţat, cum ar fi emiterea unor acte normative prin care legiuitorul a recunoscut dreptul la pensia specială unor categorii socio - profesionale care ar fi putut conduce la schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Critica este nefondată, prezentul dosar fiind înregistrat în cursul anului 2011, în mod corect prima instanţă a reţinut că, nici din perspectiva art. 9 din Legea nr. 554/2004 şi nici din aceea a prevederilor art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, nu se poate ajunge la sesizarea Curţii Constituţionale în mod repetat, în acelaşi dosar, cu excepţii de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii pentru care Curtea Constituţională a pronunţat deja o decizie în cauză, iar ulterior instanţa a respins cererile de sesizare ca inadmisibile.

S-a mai susţinut de către recurente încălcarea prevederilor art. 304 pct. 10 şi 11 din C. proc. civ., însă aceste dispoziţii legale au fost abrogate prin Ordonanţă de urgenţă 138/2000, înainte de de formularea prezentei cereri de chemare în judecată.

Cu privire la recursurile formulate împotriva sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:

Cum criticile formulate de recurenţi sunt comune vor fi analizate împreună.

Obiectul prezentei acţiuni, în urma disjungerii celorlalte capete de cerere este:

anularea Instrucţiunilor nr. 1760/DI din 3.07.2011 emise de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice a României şi suspendarea executării acestora până la soluţionarea irevocabilă a cererii, intemeiată atât pe dispoziţiile art. 9, invocându-se ulterior neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 59/2011, în baza căreia au fost emise Instrucţiunile contestate, cât şi pe cele ale art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, forma în vigoare la momentul emiterii actului administrativ atacat:

"Pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ce au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiaşi legi, se revizuiesc, din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."

Instrucţiunile nr. 1760/DI din 3.07.2011, emise de preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice a României în executarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 59/2011, dispun aplicarea lor de către casele teritoriale de pensii şi explică o serie de noţiuni din cuprinsul ordonanţei, precum "data de întâi a lunii următoare expirării termenului de revizuire prevăzut la alin. (1)", în vederea unei aplicări unitare de către entităţile subordonate Casei Naţionale de Pensii Publice. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, forma în vigoare la momentul emiterii actelor administrative atacate: "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public." Conform art. 8 alin. (1) din acelaşi act normativ: "Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim." Instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă, în condiţiile art. 18 din Legea contenciosului administrativ.

Elementul central al regimului juridic al actelor administrative îl reprezintă legalitatea, înţeleasă ca fiind conformarea acestora cu legile adoptate de TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., precum şi cu actele administrative cu o forţă juridică superioară, principiul legalităţii în sistemul constituţional actual fiind unul dintre principiile fundamentale ale administraţiei publice. Prezunţia de legalitate stă la baza întregului edificiu al fundamentării forţei juridice deosebite a actelor administrative, ca acte administrative de autoritate care implică şi executarea lor, precum şi a teoriei regimului juridic administrativ.

În virtutea acesteia, atâta vreme cât fiinţează actul administrativ, se prezumă că a fost emis cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi formă prevăzute de lege, obligativitatea respectării lui fiind desprinsă din aceea a respectării legii. Această prezunţie are un caracter relativ, actele administrative fiind supuse controlului principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti. Condiţiile de legalitate ale actului administrativ se examinează prin raportare la data emiterii lui şi nu numai în raport cu momentul de la care acesta produce efecte.

Or, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte reţine că Instrucţiunile nr. 1760/DI din 3.07.2011 ale preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice a României au fost emise în aplicarea şi cu respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, astfel că nu se poate reţine că acest act administrativ, privit în mod individual, a produs vreo vătămare recurenţilor, reclamanţi şi intervenienţi, de natură a atrage anularea actului atacat, prin raportare la prevederile art. 1, art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Nu se poate reţine că prin emiterea Instrucţiunilor nr. 1760/DI din 3.07.2011 de către preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice a României au fost încălcate următoarele principii: principiului potrivit căruia România este Stat de Drept, stricto sensu, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituţie; principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie; principiului egalităţii între cetăţeni în forma consacrată de art. 4 alin. (2) din Constituţie; principiului universalităţii drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, stipulat de art. 15 alin. (1) din Constituţie; principiului neretroactivităţii legii, statuat de art. 15 alin. (2) din legea fundamentală; principiului egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie; principiului liberului acces la justiţie şi principiul dreptului la un proces echitabil, prevăzute de art. 21, precum si principiului independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şi respectiv dispoziţiile art. 132 din legea fundamentala referitoare la statutul procurorilor; principiului privind munca si protecţia socială a muncii, reglementat de art. 41 din Constituţie; principiul dreptului la proprietatea privată, statuat de art. 44 din Constituţie; principiului privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, statuat de art. 52 din Constituţie, astfel cum susţin în mod nefondat recurenţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (2) Instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională şi suspendă soluţionarea cauzei pe fond. (3) După pronunţarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios administrativ repune cauza pe rol şi dă termen, cu citarea părţilor.

Dacă ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost declarată neconstituţională, instanţa soluţionează fondul cauzei; în caz contrar, acţiunea se respinge ca inadmisibilă." În temeiul art. 126 alin. (6) din Constituţia României, instanţele de contencios administrativ nu exercită un control de legalitate asupra ordonanţelor Guvernului, ci sunt competente doar să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. Deşi emană de la o autoritate publică, ordonanţele Guvernului nu sunt acte administrative, supuse controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ.

Ele sunt acte normative cu putere de lege, adoptate în temeiul delegării legislative, în condiţiile prevăzute de art. 155 din Constituţia României, iar instanţa de contencios administrativ se poate pronunţa numai asupra efectelor vătămătoare ale unei ordonanţe sau dispoziţii a acesteia, declarate neconstituţionale prin decizie a Curţii Constituţionale, potrivit art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Or, în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 59/2011 cu care a fost sesizată Curtea Constituţională a fost respinsă.

Mai mult decât atât, se constată că au fost respinse toate excepţiile de neconstituţionalitate care au vizat O.U.G. nr. 59/2011, pe parcursul anilor 2012, 2013, 2014, 2015 şi 2016. Mai mult decât atât, cu privire la regimul juridic al pensiilor din sistemul public, relevante sunt Deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în care Curtea Constituţională s-a pronunţat a priori asupra constituţionalităţii unei legi prin care se prevedea diminuarea cu 15% a pensiilor.

Curtea a stabilit că "pensia este o formă de prestaţie de asigurări sociale plătită lunar [...] în baza legii, inerentă şi indisolubil legată de calitatea de pensionar, obţinută în baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor". Dreptul la asigurări sociale "este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Acesta se organizează şi funcţionează, printre altele, şi pe principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuveninduse pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite [...].

Aceasta înseamnă că pensia, ca prestaţie din partea sistemului public de pensii, intră sub incidenţa principiului contributivităţii". Curtea a invocat în argumentaţia sa Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, în care "Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri.

Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta art. 14 din Convenţie privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislaţie care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale - indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuţii -, acea legislaţie trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distincţia dintre beneficiile de natură contributivă şi cele necontributive sub aspectul incidenţei art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie".

Curtea a menţionat că o atare abordare a avut Curtea europeană şi în Hotărârea din 30 septembrie 2003, pronunţată în Cauza Koua Poirrez împotriva Franţei, şi în Hotărârea din 18 februarie 2009, pronunţată în Cauza Andrejeva împotriva UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., constatând aplicabilitatea art. 1 din Protocolul nr. 1 în cazul plăţii pensiilor şi a ajutoarelor de invaliditate. În această din urmă hotărâre, paragraful 77, Curtea menţionează că deşi statele au libertatea deciziei de a instaura sau nu un sistem de protecţie socială sau de a alege tipul sau nivelul prestaţiilor ce trebuie acordate, din momentul în care un stat contractant instituie o legislaţie prin care se prevede plata unei prestaţii sociale - fie că acordarea acestei prestaţii depinde sau nu de plata prealabilă a unor contribuţii, această legislaţie trebuie considerată ca generând un interes patrimonial în temeiul câmpului de aplicare a art. 1 din Protocolul nr.

1. Curtea Constituţională a arătat, în deciziile menţionate, că "distinct de exigenţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Constituţia României prevede, în mod expres, la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale".

În aceste condiţii, Curtea a constatat că "dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor ce au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.).

Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale". În continuare, Curtea a statuat că, deşi sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale, "acestea îndreptăţesc persoana care a realizat venituri şi care a plătit contribuţia sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieţii.

Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie".

Cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea Constituţională a observat că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful44, respectiv Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful39, respectiv Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful35).

Totodată, prin Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 şi nr. 45.588/11 - EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH. şi IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII. împotriva României (paragrafele40-48), s-a arătat că integrarea pensiilor de serviciu în sistemul general de pensii, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a cuantumului pensiei acordate cu 70%, nu aduce atingere art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie.

De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi a criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o condiţie de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012).

Curtea a statuat că, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). 115.

În fine, prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Curtea a conchis că "atât instituirea, cât şi suprimarea, prin intermediul unor legi cu regim special, a pensiilor de serviciu pentru anumite categorii de beneficiari sunt conforme cu dispoziţiile Constituţiei". În aceste condiţii, cum O.U.G. nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a fost apreciată ca fiind constituţională şi cum Instrucţiunile nr. 1760/DI din 3.07.2011 emise de către preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice a României sunt în acord cu O.U.G. nr. 59/2011, chiar anulând aceste instrucţiuni nu s-ar ajunge la înlăturarea pretinsei vătămări invocate de recurenţi.

Pe de altă parte, criticile recurenţilor privind neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 59/2011şi nerespectarea procedurii de adoptare a acesteia exced cadrului procesual de faţă. Înalta Curte constată nefondată şi critica privind greşita respingere a cererii de anânare a cauzei formulată la termenul din 17.07.2019, întrucât prima instanţă a amânat pronunţarea asupra cauzei, părţile având posibilitatea să formuleze concluzii scrise. De asemenea, sunt nefondate criticile de nelegalitate invocate de recurenţi cu privire la respingerea capătului de cerere ce viza suspendarea executării actelor administrative până la soluţionarea irevocabilă a cererii în anulare, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, faţă de considerenţele menţionate mai sus.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de recurs prevăzute de art. 304 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză. Cum recursurile sunt nefondate, va fi respinsă şi cererea de intervenţie accesorie în interesul recurenţilor formulată de intervenienta SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., în condiţiile art. 49 şi urm. din C. proc. civ. din 1865.

6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 312 din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte va lua act de renunţarea reclamantei KKKKKKKKKKKKKKKK. la judecarea recursurilor declarate împotriva încheierii din 17 iulie 2019 şi a sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va respinge cererile formulate de intervenienţii DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD. şi SSSSSSSSSSSSSSSSSSSS. de renunţare la recurs, va respinge recursurile declarate împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va respinge recursurile declarate împotriva sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul recurenţilor formulată de intervenienta SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea reclamantei KKKKKKKKKKKKKKKK. la judecarea recursurilor declarate împotriva încheierii din 17 iulie 2019 şi a sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge cererile formulate de intervenienţii DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD. şi SSSSSSSSSSSSSSSSSSSS. de renunţare la recurs.

Respinge recursurile declarate de reclamantele JJJJJJJJJJJJJJJJ., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., XXXXXXXXXXXXXXXX., MMMMMMMMMMMMMMMM., LLLLLLLLLLLLLLLL. şi intervenienţii HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO. şi MMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. împotriva încheierii din 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursurile declarate de reclamantele JJJJJJJJJJJJJJJJ., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., XXXXXXXXXXXXXXXX., MMMMMMMMMMMMMMMM., LLLLLLLLLLLLLLLL. şi intervenienţii HHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO. şi MMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. împotriva sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de Asociaţia Naţională a Pensionarilor din Seviciul Auxiliar de Specialitate al Instanţelor Judecătoreşti şi al Parchetelor în nume propriu şi în numele membrilor săi: reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., V. (decedata), W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., IIIIIIIIIIIIIIIIII., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., KKKKKKKKKKKKKKKKKK., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW. (prin mostenitori XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX.

şi YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY.), KKKKKKK., LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO., PPPPPPP., QQQQQQQ., RRRRRRR., SSSSSSS., TTTTTTT., UUUUUUU., VVVVVVV., WWWWWWW., XXXXXXX., YYYYYYY., ZZZZZZZ., AAAAAAAA., BBBBBBBB., CCCCCCCC., DDDDDDDD., EEEEEEEE., FFFFFFFF., GGGGGGGG., HHHHHHHH., IIIIIIII., JJJJJJJJ., KKKKKKKK., LLLLLLLL., MMMMMMMM., NNNNNNNN., OOOOOOOO., PPPPPPPP., QQQQQQQQ., RRRRRRRR., SSSSSSSS., TTTTTTTT., UUUUUUUU., VVVVVVVV., WWWWWWWW., XXXXXXXX., YYYYYYYY., ZZZZZZZZ., AAAAAAAAA., BBBBBBBBB., CCCCCCCCC., DDDDDDDDD., EEEEEEEEE., FFFFFFFFF., GGGGGGGGG., HHHHHHHHH., IIIIIIIII., JJJJJJJJJ., KKKKKKKKK., LLLLLLLLL., MMMMMMMMM., NNNNNNNNN., OOOOOOOOO., PPPPPPPPP., QQQQQQQQQ., RRRRRRRRR., SSSSSSSSS., TTTTTTTTT., UUUUUUUUU. (decedata), VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA., BBBBBBBBBB., CCCCCCCCCC., DDDDDDDDDD., EEEEEEEEEE., FFFFFFFFFF., GGGGGGGGGG., HHHHHHHHHH., IIIIIIIIII., JJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKK., LLLLLLLLLL., MMMMMMMMMM., NNNNNNNNNN., OOOOOOOOOO., PPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRR., SSSSSSSSSS., TTTTTTTTTT., UUUUUUUUUU., VVVVVVVVVV., WWWWWWWWWW., XXXXXXXXXX., YYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYY., JJJJJ., ZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDD. (prin moştenitori PPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQ.

şi RRRRRRRRRRRRRRRRRR.), EEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOO. (prin mostenitor AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., PPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLL.

MMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUU., RRRRRRRR., VVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJ., LLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAA. (prin mostenitor BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., BBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNN., IIIIIIIII., OOOOOOOOOOOOOOOOO., Trifanov Eufrosina, PPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVV., WWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAA.

împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de interveninenţii WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., HHHH. augustin, EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., ZZZZZZZZZZZZZZ., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN., OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., ZZZZZZZZZZZZZZ., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ. şi PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP. împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de intervenienta DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD. împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de intervenienta EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. împotriva sentinţei civile nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge recursul declarat de intervenienţii PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU., VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV., XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX., YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY., ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA., DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD., EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF., GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG., HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH., JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK., MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM., PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP., QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ., RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT., UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV. împotriva sentinţei nr. 2217 din 18 iulie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul recurenţilor formulată de intervenienta SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS..

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2021.