Rescission dismissed for lack of res judicata identity despite contradictory rulings in separate cases
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the application for rescission (revizuire) as inadmissible, upholding the prior decision that had rejected the claimant's appeal. The dispute concerned the annulment of an administrative decision and a certificate establishing budgetary claims by the rural investment funding agency, which the individual enterprise challenged on grounds that it was contradicted by subsequent definitive court decisions in separate cases involving different parties. The court ruled that the statutory requirement for rescission under Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure was not met because the cited judgments did not violate the *res judicata* authority of the challenged decision, as they lacked the required triple identity of parties, object, and legal cause, involving different administrative acts and distinct litigants; consequently, the principle of *res judicata* did not extend to impose the outcomes of those separate cases on the present matter.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 430 alin. (2) C. proc. civ, art. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 431 alin. (1) C. proc. civ; Rescission dismissed for lack of res judicata identity despite contradictory rulings in separate cases: Consideră că în cele trei dosare este vorba despre aceeaşi stare de fapt şi de drept, iar soluţiile pronunţate au condus la o contrarietate de hotărâri judecătoreşti definitive, deşi în dosarul de faţă au fost depuse hotărârile din celelalte două dosare invocate şi în condiţiile în care beneficiază de putere de lucru judecat şi considerentele unei hotărâri judecătoreşti, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 27 mai 2021
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22.05.2017 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Întreprinderea Individuală A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 446/06.01.2017 şi procesul-verbal de constatare nereguli şi stabilire creanţe bugetare înregistrat sub nr. x/2016.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 632/2017 din data de 24 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs şi soluţia instanţei de recurs
Împotriva sentinţei nr. 632/2017, pronunţate în data de 24 noiembrie 2017 de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Întreprinderea Individuală A., care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii.
Prin decizia nr. 4930 din 6 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, s-a respins recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 632/2017 din data de 24 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat, instanţa de recurs reţinând în esenţă că, în raport cu criticile invocate, nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
4. Cererea de revizuire formulată în cauză
Împotriva deciziei nr. 4930 din 6 octombrie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, a formulat cerere de revizuire revizuenta Întreprinderea Individuală A., solicitând admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea recursului.
Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea revizuirii se arată că există hotărâri potrivnice, pronunţate de instanţele judecătoreşti, după cum urmează: dosarul nr. x/2017 în care prin decizia nr. 1693/2020 s-a admis recursul declarat de S.C. B. S.R.L., s-a casat sentinţa nr. 681/2017 a Curţii de Apel Craiova şi s-a admis acţiunea pe fond, anulând procesul-verbal de constatare nereguli şi stabilire creanţe bugetare nr. x/03.11.2016; dosarul nr. x/2017 în care prin decizia nr. 2751/2020 s-a admis recursul declarat de S.C. C. S.R.L. şi s-a admis acţiunea pe fond, anulând procesul-verbal de constatare nereguli şi stabilire creanţe bugetare nr. x/04.11.2016.
Consideră că în cele trei dosare este vorba despre aceeaşi stare de fapt şi de drept, iar soluţiile pronunţate au condus la o contrarietate de hotărâri judecătoreşti definitive, deşi în dosarul de faţă au fost depuse hotărârile din celelalte două dosare invocate şi în condiţiile în care beneficiază de putere de lucru judecat şi considerentele unei hotărâri judecătoreşti, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ.
Susţine că în noua reglementare privind calea de atac a revizuirii nu este necesar a fi întrunită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluţionat deja anterior.
5. Apărările intimatei-pârâte
Intimata - pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de revizuire, în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii hotărârii atacate ca temeinică şi legală.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire
Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, în speţă nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 509 pct. (8) din C. proc. civ., revizuirea se poate cere când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Prin hotărâri potrivnice se înţeleg acele hotărâri care s-au pronunţat în dosare separate, prin hotărârea celui de-al doilea dosar încălcându-se autoritatea lucrului judecat rezultată din hotărârea pronunţată în primul dosar.
Analizând cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că instituirea acestei ipoteze legale, în care se poate anula o hotărâre a instanţei, vine să protejeze autoritatea de lucru judecat a unei alte hotărâri judecătoreşti, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică.
În cauză, revizuenta a susţinut că decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 4930 din 6 octombrie 2020 încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor nr. 1693/2020 şi nr. 2751/2020, pronunţate de aceeaşi instanţă în cauze similare.
Raportat la deciziile considerate de revizuent potrivnice, Înalta Curte constată că în speţă nu este îndeplinită condiţia încălcării, prin decizia atacată, a autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare.
Potrivit art. 431 alin. (1) C. proc. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori, în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, acest text de lege reglementând condiţia existenţei autorităţii de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Procedând la verificarea deciziei atacate cu revizuire şi a celor invocate ca fiind potrivnice acesteia, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condiţiile cazului de revizuire invocat, deciziile anterioare fiind pronunţate în litigii care privesc alte părţi reclamante şi având obiect diferit. Mai mult, în respectivele dosare au fost atacate acte administrative diferite, astfel că modalitatea de soluţionare din acele dosare nu se poate impune în prezenta cauză cu autoritate de lucru judecat.
În susţinerea cererii sale, revizuenta invocă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, pe care îl consideră incident.
Înalta Curte constată necesar a preciza că prezenta cerere de revizuire se judecă potrivit C. proc. civ. în forma în vigoare anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018, având în vedere data promovării cererii de chemare în judecată (22.05.2017) şi prevederile art. 24 şi art. 25 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
În concluzie, Înalta Curte constată că în speţă nu este îndeplinită condiţia existenţei unei hotărâri potrivnice, care să încalce autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare, ceea ce conduce la inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Pentru argumentele anterior expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de Întreprinderea Individuală A. împotriva deciziei nr. 4930 din 6 octombrie 2020 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 27 mai 2021.