Negative conflict of jurisdiction over suits against courts: application of Art. 127(2) and (2^1) CPC for defendant status of a court

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20.04.2021 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Judecătoria Drăgăşani, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Slatina, Tribunalul Olt, Judecătoria Sector 2 Bucureşti, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să i se comunice parolele pentru accesarea dosarelor electronice solicitate; Tribunalul Vâlcea să îi comunice numerele dosarelor solicitate; precum şi obligarea pârâţilor la plata unor daune de 5.000.000 RON.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 251/2021 din data de 16 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtul Tribunalul Olt prin întâmpinare, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Judecătoria Drăgăşani, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Slatina, Tribunalul Olt, Judecătoria Sector 2 Bucureşti, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

În considerentele sentinţei instanţa a reţinut incidenţa normei de competenţă de la art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 şi faptul că reclamantul domiciliază în jud. Vâlcea, precum şi împrejurarea că acesta a chemat în judecată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi alte instanţe inferioare.

Având în vedere aceste aspecte, a apreciat că este incidentă norma de competenţă de la art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, precum şi cea de la art. 99 alin. (2) C. proc. civ. în raport cu chemarea în judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa determinându-se în raport cu capătul de cerere ce atrage competenţa instanţei cu grad mai înalt.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 209/F-CONT din data de 17 noiembrie 2021, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Judecătoria Drăgăşani, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, Judecătoria Sector 2 Bucureşti, Judecătoria Slatina, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Olt, Tribunalul Vâlcea, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sens în care a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., care dispun că prevederile alin. (1) şi (2) ale acestui articol se aplică şi în cazul în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât.

În acest sens, a reţinut şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 290/2018 în ceea ce priveşte competenţa facultativă, decizie în urma căreia s-a dispus prin Legea nr. 310/2018 introducerea alin. (2)1 al art. 127 C. proc. civ.

A mai reţinut că în speţă Curtea de Apel Piteşti are calitatea de pârât, situaţie în care, conform art. 127 alin. (2) şi alin. (2)1 C. proc. civ., reclamantul poate sesiza una din instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate, ceea ce reclamantul a şi făcut, adresându-se Curţii de Apel Craiova, învecinată cu Curtea de Apel Piteşti.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei din perspectiva aplicării normei de competenţă prevăzute de art. 127 C. proc. civ.

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Judecătoria Drăgăşani, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Slatina, Tribunalul Olt, Judecătoria Sector 2 Bucureşti, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Piteşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să i se comunice parolele pentru accesarea dosarelor electronice solicitate; Tribunalul Vâlcea să îi comunice numerele dosarelor solicitate; precum şi obligarea pârâţilor la plata unor daune de 5.000.000 RON.

Potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (21) din C. proc. civ.:

"(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz."

Astfel fiind, se constată că dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. instituie un caz de prorogare legală a competenţei teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competenţa teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din raţiuni ce privesc asigurarea imparţialităţii judecătorului chemat să soluţioneze cauza, raţiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.

Raţiunea acestei normei rezidă în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii şi asigurării "egalităţii de arme" între reclamant şi pârât, într-un litigiu în care pârâtul activează în cadrul instanţei învestite cu soluţionarea cauzei ori calitatea de pârât o are chiar instanţa chemată să soluţioneze cauza.

În cauză, din înscrisurile existente la dosar, se observă că reclamantul a chemat în judecată, printre alţii, şi Curtea de Apel Piteşti, aceasta fiind raţiunea pentru care reclamantul a înregistrat acţiunea astfel formulată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte constată că în speţă calitatea de pârât o are Curtea de Apel Piteşti însăşi, motiv pentru care se impune aplicarea normelor de competenţă de la art. 127 alin. (2) şi alin. (21) din C. proc. civ., astfel cum în mod corect a sesizat Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin urmare, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului în primă instanţă aparţine Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Judecătoria Slatina, Tribunalul Bucureşti, Judecătoria Drăgăşani, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Vâlcea, Judecătoria Sector 2 Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 20 ianuarie 2022.