Jurisdiction for contesting border entry bans: Competence tied to the General Inspectorate rather than the territorial proposing unit under O.U.G. 194/2002

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 martie 2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, IPF Sighetu Marmaţiei - Sectorul Poliţiei de Frontieră Siret - Punctul Poliţiei de Frontieră Siret a formulat contestaţie împotriva măsurii interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 ani (în intervalul 02.03.2021- 01.03.2026), măsură ce i-a fost comunicată prin actul nr. 748498/02.03.2021, emis de Inspectoratul Teritorial de Frontieră Sighetul Marmaţiei, Sectorul Poliţiei de Frontieră Sighetul Marmaţiei, PTF Sighetu Marmaţiei, solicitând admiterea acţiunii şi înlăturarea/anularea măsurii dispuse şi a actului care o consemnează.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1308 din 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Motivând hotărârea astfel dispusă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002, care stabilesc competenţa de soluţionare a contestaţiilor împotriva măsurilor de interzicere a intrării în România în favoarea curţii de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură, precum şi dispoziţiile art. 12 alin. (4) din O.U.G. nr. 104/2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea inspectoratelor de frontieră teritoriale şi a serviciilor teritoriale ale poliţiei de frontieră şi dispoziţiile H.G. nr. 445/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că măsura interzicerii intrării în România a fost dispusă prin actul emis de către IPF Sighetu Marmaţiei - Sectorul Poliţiei de Frontieră Siret - Punctul Poliţiei de Frontieră Siret, iar nu de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, astfel încât competenţa teritorială de soluţionare a cauzei ar reveni Curţii de Apel Cluj, instanţă în a cărei rază teritorială se află sediul formaţiunii ce a dispus măsura contestată, respectiv ITPF Sighetu Marmaţiei.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 304 din 19 noiembrie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat soluţionarea cauzei către Curtea de Apel Bucureşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict.

În argumentarea hotărârii astfel pronunţate, instanţa a reţinut că organele teritoriale din circumscripţia Curţii de Apel Cluj au emis exclusiv propunerea de luare a măsurii de interzicere a intrării în România şi au procedat la comunicarea acesteia. Aprobarea propunerii şi luarea măsurii propriu-zise s-a făcut de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, acesta având calitatea de organ emitent al actului administrativ atacat. Ca urmare, întrucât acest organ îşi are sediul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti, această din urmă instanţă este competentă teritorial să soluţioneze cauza.

II. Soluţia Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002: "Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură. Contestaţia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanţei este definitivă".

Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei se observă că, prin Nota Raport întocmită sub nr. x din data de 12.03.2021 de către şeful P.F.F. Siret şi adresată Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei a solicitat aprobarea instituirii măsurii de interzicere a intrării în România împotriva reclamantului A. pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

După aprobare, măsura a fost adusă la cunoştinţa reclamantului A. prin intermediul adresei înregistrată cu nr. x/02.03.2021, emisă de şeful P.F.F. Siret . Din conţinutul acestei adrese rezultă că măsura interzicerii intrării în România a fost dispusă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, iar reclamantul a fost îndrumat să se adreseze Curţii de Apel Bucureşti în cazul în care doreşte să conteste măsura astfel dispusă.

Coroborând aceste aspecte cu prevederile legale incidente ale O.U.G. nr. 194/2002, rezultă că măsura interzicerii intrării în România a fost propusă de pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, dar a intrat în vigoare şi a început să producă efecte doar în urma aprobării de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Aşadar, măsura contestată a fost dispusă de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, organ care îşi are sediul în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia îi revine şi competenţa soluţionării prezentei cauze.

Este fără relevanţă, sub aspectul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei, faptul că adresa de comunicare a măsurii către reclamantă a fost întocmită de Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei - Sectorul Poliţiei de Frontieră Siret, câtă vreme prin această adresă doar s-a procedat la informarea străinului cu privire la măsura interzicerii intrării în România dispusă de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

În stabilirea competenţei teritorială a instanţei nu pot fi luate în considerare nici prevederile art. 12 alin. (4) din O.U.G. nr. 104/2001, invocate în argumentaţia sa de către Curtea de Apel Bucureşti, potrivit cărora:

"La frontiera cu fiecare stat vecin, exceptând judeţele Tulcea şi Constanţa, se organizează şi funcţionează inspectorate teritoriale cu personalitate juridică. În judeţele care au ca limită frontiera de stat, se organizează servicii teritoriale ale poliţiei de frontieră. În judeţele Brăila şi Ialomiţa se organizează sectoare ale poliţiei de frontieră, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor." Modalitatea de organizare şi funcţionare în teritoriu a Poliţiei de Frontieră nu prezintă relevanţă în speţă, întrucât nu indică organul care a dispus măsura contestată în cauză, acest aspect fiind stabilit prin verificarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, care confirmă că formaţiunea care a dispus măsura este Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, IPF Sighetu Marmaţiei-Sectorul Poliţiei de Frontieră Siret-Punctul Poliţiei de Frontieră Siret, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 ianuarie 2022.