Judicial inspection case: Nullity of cassation appeal for failure to pay stamp duty
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania upheld the exclusion of the appellant's challenge by admitting the exception of nullity and annulling the appeal as unfiled, thereby leaving the lower court's dismissal of the plaintiff's action in force. The dispute involved a claimant challenging a resolution by the Judicial Inspection to close a disciplinary investigation, but the appellate court had previously dismissed the suit, and the appellant subsequently filed a cassation appeal without paying the mandatory 100 RON stamp duty despite being formally notified of the obligation. Relying on Article 486(2) and (3) of the Code of Civil Procedure, which stipulates that the lack of proof of stamp duty payment results in the nullity of the appeal, and Article 24(2) of O.U.G. No. 80/2013 regarding the specific tax rate for cassation appeals invoking substantive law violations, the court determined that the procedural requirement was not met and no request for judicial aid was filed, rendering the appeal null and void.
Legislator headnote
AI generatedart. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 486 alin. (2) din C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ; Judicial inspection case: Nullity of cassation appeal for failure to pay stamp duty: În cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 27 martie 2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a formulat plângere împotriva Rezoluţiei de clasare emisă sub nr. x/04.03.2020, în lucrarea nr. C20-232.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 241 din 23 februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A..
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară nu a depus întâmpinare faţă de recursul declarat de reclamanta A..
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate îndeplinirea de către recurenta-reclamantă A. a obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, invocată din oficiu, este întemeiată, pentru următoarele considerente:
În cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
Prin citaţia comunicată recurentei-reclamante A. la data de 2 iunie 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, obligaţie pe care recurenta-reclamantă nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat.
Din verificările efectuate, se constată că recurenta-reclamantă nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru şi nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar pentru plata taxei.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 241 din 23 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 ianuarie 2022.