Timeliness of appeal against denial of constitutional referral for stamp duty unconstitutionality

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea depusă pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 3 august 2020, sub nr. x/2020, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În cadrul cererii de strămutare, ce a format dosarul nr. x/2020, petentul A. a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ.

În vederea soluţionării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale s-a creat dosarul asociat nr. x/2020, stabilindu-se termen de judecată la data de 13 noiembrie 2020.

2. Hotărârea Înaltei Curţi asupra strămutării

Prin încheierea nr. 5674 pronunţată la data de 30 octombrie 2020, Înalta Curte a anulat ca netimbrată cererea de strămutare formulată de petentul A., hotărâre definitivă, potrivit dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ.

3. Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

La data de 2 noiembrie 2020, petentul A. a transmis prin e-mail, cu referire la dosarul asociat nr. x/2020 cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în raport de prevederile art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţia României.

În vederea soluţionării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale s-a creat dosarul asociat nr. x/2020, stabilindu-se termen de judecată la data de 13 noiembrie 2020.

4. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale

Prin încheierea din 13 noiembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2020 s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de petentul A., cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. (b) din O.G. nr. 80/2013, ca inadmisibilă.

5. Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii din 13 noiembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, petentul A. a declarat recurs, invocând nulitatea acesteia, motivat de faptul că nu a fost pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2020. Astfel, a susţinut că, la data de 15 noiembrie 2020, ora 23:37, în sistemul informatizat al instanţei nu era comunicată soluţia pe scurt a şedinţei din data de 13 noiembrie 2020, ceea ce este echivalent cu lipsa judecării.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Regularitatea promovării recursului împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia tardivităţii recursului formulat împotriva încheierii din data de 13 noiembrie 2020, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, "Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare."

Conform art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

Înalta Curte constată că recursul vizând soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale (prin încheierea din 13 noiembrie 2020) a fost declarat şi motivat la data de 17 noiembrie 2020, peste termenul de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Se constată că dispoziţia privind respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a fost pronunţată în data de 13 noiembrie 2020 şi, faţă de prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, termenul în care legea procedurală permitea declararea recursului împotriva acestei soluţii s-a împlinit, în cauză, la ora 24:00, în data de 16 noiembrie 2020.

În aceste condiţii, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale dispuse prin încheierea din 13 noiembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 13 noiembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2020, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 aprilie 2021.