Judicial inspection complaint appeal declared null for failing to state valid cassation grounds

Şedinţa publică din data de 8 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 07.03.2019 sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B. au formulat în contradictoriu cu paratul Consiliul Superior al Magistraturii, Direcţia de Inspecţie Judiciara procurori-judecători, cererea de chemare în judecată prin care au solicitat admiterea acţiunii si in consecinţa a se dispune:

1) desfiinţarea rezoluţiei din 22.02.2019 emisa de Inspectorul sef al Inspecţiei Judiciare pentru judecători, rezoluţie prin care s-a menţinut rezoluţia din 19.12.2018 emisă in dosarul nr. x/2018 a direcţiei de inspecţie judiciara pentru judecători privind clasarea sesizării reclamanţilor, urmând a fi desfiinţată si aceasta rezoluţie si pe cale de consecinţa a se admite sesizarea formulată.

2) au solicitat acordarea despăgubirilor materiale în valoare de 9480 ron ce reprezintă munca neplătită a normei de 0,5 din norma de 1/1 ce trebuia aplicata din 15.02.2013-31.10.2014 potrivit comunicări inspectoratului şcolar judeţean Botoşani cu nr x din 15.02.2013 conform CM. art. 107/Legea 53/2003 cu toate aprobările forului tutelar si normări anului şcolar 2012-2013, cu H.C. nr. 1391/2013 din 15.10.2013 definitiva, cu titlu executoriu, H.C. 191/2014 din 20.07.2014 neaplicate prin abuzuri de către parate.

3) au solicitat acordarea despăgubirilor in valoare de 4.000 ron, cheltuieli aferente onorariu avocaţi, taxe judiciare, cheltuieli de judecata, cheltuieli executor judecătoresc conform H.C. nr. 191/2014 din 29.07.2014, cu opis documente ce reprezintă cheltuieli.

4) au solicitat acordarea despăgubirilor morale în valoare de 5.000 ron, întemeiate în jurisprudenţa cazului liceului Alexandru cel Bun Botoşani.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 464 din 18 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea privind pe reclamanţii A., B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, Direcţia de Inspecţie Judiciară Procurori Judecători, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 au formulat recurs recurenţii-reclamanţi B. şi A. prin procurator B..

În urma expunerii aspectelor de fapt care au stat la baza sesizării instanţei, s-a solicitat instanţei să se aprobe cercetarea/judecarea in REM a acestora pentru a se putea constata pe baza documentelor depuse, realitatea aspectelor invocate.

Au precizat recurenţii că îşi menţin dreptul la despăgubirile materiale şi morale, precum şi cererea de desfiinţare a Notificării nr. x/29.02.2016.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata- pârâtă Inspecţia Judiciară a invocat prin întâmpinare excepţia nulităţii recursului în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ.

In subsidiar s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Condiţia legală a încadrării motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ., precum şi a dezvoltării motivelor, implică determinarea greşelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 488 pct. 1-8 din C. proc. civ.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute limitativ de lege. Or, observă Înalta Curte că părţile, prin cererea de recurs şi concluziile scrise, arată nemulţumiri asupra activităţii şi lucrările efectuate de agentul de politie care a întocmit referatul cu propunere de clasare din cauză, asupra modalităţii de interpretare a probei testimoniale, iar nu asupra modului de interpretare a dispoziţiilor art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, reţinând că recursul promovat nu cuprinde vreo critică compatibilă cu materia recursului, având în vedere şi faptul că, în speţă, nu este prezent nici un motiv de recurs de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 489 din C. proc. civ., va constata nulitatea acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. prin procurator B. împotriva sentinţei civile nr. 464 din 18 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 martie 2022.