Loss of standing to appeal due to compliance with lower court order in salary calculation dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as lacking interest, leaving the appellate court’s judgment in force. The dispute concerned five plaintiffs challenging the salary calculation in an administrative order issued by the national anti-corruption prosecution, alleging that the reference value for their pay was incorrectly determined. The decisive legal basis was the doctrine of procedural standing (interest) under Articles 32 and 33 of the Civil Procedure Code; the court found that the defendant's appeal was devoid of current interest because the defendant had already issued subsequent administrative orders complying with the lower court’s mandate, thereby implicitly acknowledging the plaintiffs' claims and satisfying the obligations set by the contested judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Loss of standing to appeal due to compliance with lower court order in salary calculation dispute: Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 3 martie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 03.05.2019 sub nr. x/2019, reclamanţii A., B., C., D. Şi E. a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie, solicitând instanţei: anularea parţială a Ordinului nr. 11/25.01.2019 al procurorului şef al direcţiei, şi anume numai a art. 1, cu privire la cuantumul drepturilor salariale din acest ordin, ca netemeinic şi nelegal, fiind greşite modul de stabilire a drepturilor salariale şi cuantumul acestora; obligarea pârâtei la emiterea unui nou ordin în favoarea acestora, prin care să fie stabilit nivelul maxim de salarizare pentru funcţia de procuror, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, care să includă, în cuantumul brut al indemnizaţiei de încadrare şi al sporurilor, şi o valoare de referinţă sectorială de 484,169 RON.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 662 din 28 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C., D. Şi E., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a anulat în parte Ordinul nr. 11/25.01.2019 emis de pârâtă. A fost obligată pârâta la emiterea unui nou ordin de salarizare în favoarea reclamanţilor, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, care să includă în cuantumul brut al indemnizaţiei de încadrare şi al sporurilor, şi o valoare de referinţă sectorială de 484,169 RON.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei nr. 662 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti la data de 28 octombrie 2019, în dosarul nr. x/2019, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a declarat recurs, criticând hotărârea recurată pentru nelegalitate.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie la emiterea unor noi ordine de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanţi, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.
Înalta Curte reţine că, pe de o parte, Direcţia Naţionale Anticorupţie a emis Ordinul Procurorului Şef nr. 478 din 24 mai 2018 prin care procurorilor din cadrul D.N.A. li se recunosc începând cu data de 1 mai 2018 drepturi salariale calculate cu o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON; Ordinul Procurorului Şefnr. 605 din 9 decembrie 2019 prin care procurorilor din cadrul D.N.A. li se recunosc drepturi salariale calculate cu o valoare de referinţă sectorială de 484,18 RON.
Se mai reţine că a fost emis şi Ordinul Procurorului Şef nr. 505/12 iunie 2018 prin care au fost recunoscute drepturile salariale retroactiv, începând cu data de 9 aprilie 2015, tuturor procurorilor, inclusiv acelora care la acest moment nu mai funcţionează în cadrul Direcţia Naţionale Anticorupţie, dar şi-au desfăşurat activitatea la D.N.A. în perioada de referinţă.
În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că recurenta - pârâtă şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamanţilor. Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâţilor nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţionlă Anticorupţie împotriva sentinţei civile nr. 662 din 28 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII- a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 03 martie 2022.