EU-funding corrections claim fails: Admin appeal annulled as unmotivated, cross-appeal lacks interest
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the claimant’s appeal as unmotivated and dismissed the defendant’s cross-appeal as lacking interest, thereby leaving the Court of Appeal’s judgment fully in force; that judgment had partially rejected and partially dismissed as inadmissible the claimant ministry’s administrative-law action seeking annulment of two irregularity findings and budgetary corrections issued by the defendant ministry for EU-funded projects. The action challenged the exclusion as ineligible of a RON 155,000 payment and a 25% correction on a services contract; the lower court upheld the inadmissibility of the claim regarding the first correction for failure to exhaust the mandatory preliminary administrative procedure and of the claim against the second note for the same reason, and rejected on the merits the challenge to the 25% correction. The High Court ruled the claimant’s appeal void under Articles 486(1)(d), 488, and 489(2) of the Civil Procedure Code because it merely restated the facts and merits without raising any specific ground of illegality against the appealed judgment, and held the defendant’s appeal inadmissible for want of a current, actual interest under Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code because the lower court’s ruling already granted the defendant the relief it sought.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ; EU-funding corrections claim fails: Admin appeal annulled as unmotivated, cross-appeal lacks interest: The action challenged the exclusion as ineligible of a RON 155,000 payment and a 25% correction on a services contract; the lower court upheld the inadmissibility of the claim regarding the first correction for failure to exhaust the mandatory preliminary administrative procedure and of the claim against the second note for the same reason, and rejected on the merits the challenge to the 25% correction. The High Court ruled the claimant’s appeal void under Articles 486(1)(d), 488, and 489(2) of the Civil Procedure Code because it merely restated the facts and merits without raising any specific ground of illegality against the appealed judgment, and held the defendant’s appeal inadmissible for want of a current, actual interest under Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code because the lower court’s ruling already granted the defendant the relief it sought.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal of the defendant as lacking interest.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin actiunea înregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti-sectia a VIII-a in data de 03.11.2016, reclamantul Ministerul Educatiei Nationale a chemat in judecata pe paratul Ministerul Fondurilor Europene (succesor in drepturi si obligatii al Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene), solicitand instantei, ca prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna:
1. Anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor bugetare nr. 22425/19.04.2017 emisa de parat, in ceea ce priveste:
a. Considerarea ca neeligibila a sumei de 155.000 RON platita catre S.C. A., in baza contractului de prestari servicii nr. x/28.11.2014.
b. Corectia de 25% aplicata asupra contractului nr. x/25.09.2015 incheiat cu S.C. B. S.R.L..
2. Anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor bugetare incheiate in data de 28.06.2017 si inregistrate de parat sub nr. x/30.06.2017.
2. Sentinţa instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1972 din data de 25 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a hotărât următoarele:,,.Respinge exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017, ca neintemeiata.
Admite exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea Notei de constatare incheiate in data de 28.06.2017 si inregistrate de parat sub nr. x/30.06.2017, pentru neparcurgerea procedurii prealabile.
Admite exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere avand ca obiect anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017 in ceea ce priveste considerarea ca neeligibila a sumei de 155.000 RON platita catre S.C. A..
Respinge actiunea, formulată de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, Bucureşti, str. x, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, sediului procesual ales în Bucureşti, B-dul x nr. 16, Latura Nord, partial ca neintemeiata si partial ca inadmisibila, astfel:
Respinge capatul de cerere avand ca obiect anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017, in ceea ce priveste considerarea ca neeligibila a sumei de 155.000 RON platita catre S.C. A., ca inadmisibil.
Respinge capatul de cerere avand ca obiect anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017, în ceea ce priveste corectia de 25% aplicata asupra contractului nr. x/25.09.2015 incheiat cu S.C. B. S.R.L., ca neintemeiat.
Respinge capatul de cerere privind anularea Notei de constatare incheiate in data de 28.06.2017 si inregistrate de parat sub nr. x/30.06.2017, ca inadmisibil pentru neparcurgerea procedurii prealabile.".
3. Recursul exercitat în cauză şi apărările formulate de intimatul-pârât
Împotriva sentinţei civile nr. 1972 din data de 25 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale şi de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene.
Recurentul reclamant Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii.
Recurentul pârât Ministerul Fondurilor Europene a solicitat în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei inadmisibilităţii petitului privind anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017.
Recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului Ministerul Educaţiei Naţionale pentru nemotivare, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
4. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii prezentei căi de atac invocată de recurentul-pârât, Înalta Curte reţine următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.
În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca, criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.
În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.
Soluţia la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.
Simpla nemulţumire a părţilor cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe.
În speţă, se constată că recursul nu conţine critici care să poată fi încadrate în textul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul nu a formulat nicio critică (de nelegalitate) sentinţei atacate, dimpotrivă, se reiau, aspecte în ce priveşte fondul cauzei, aşa cum au fost redate în acţiunea introductivă de instanţă.
Astfel, recurentul-reclamant reiterează, în calea extraordinară de atac, integral, acţiunea cu care a învestit instanţa de judecată, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc sentinţa atacată şi să se raporteze la considerentele acesteia. Menţiunea că, instanţa de fond în mod netemeinic a considerat că aplicarea corecţiei prin Nota de constatare nr. x/19.04.2017 este un fapt justificat", nu se poate circumscrie într-un mod de casare în sensul celor prevăzute de dispoziţiile C. proc. civ.
Astfel, prezentarea, din nou, a situaţiei de fapt expusă şi în cererea de chemare în judecată nu răspunde exigenţelor cerute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curţi, învestite cu verificarea legalităţii hotărârii atacate.
Deopotrivă, reproducerea, prin cererea de recurs a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinţei, dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs, ceea ce, în speţă, nu se poate reţine.
Recurentul reclamant Ministerul Educaţiei Naţionale nu a adus critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, din perspectiva cazului de casare prevăzut de lege şi prin raportare la prevederile legale reţinute de instanţă în motivarea soluţiei.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului.
În ceea ce priveşte recursul declatat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, Înalta Curte reţine următoarele:
Reclamantul Ministerul Educatiei Nationale a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor bugetare nr. 22425/19.04.2017 în ceea ce priveşte considerarea ca neeligibila a sumei de 155.000 RON plătită către S.C. A., în baza contractului de prestări servicii nr. x/28.11.2014 şi a anularea corecţiei de 25% aplicata asupra contractului nr. x/25.09.2015 încheiat cu S.C. B. S.R.L. şi anularea Notei de constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor bugetare încheiate în data de 28.06.2017 şi înregistrate de pârât sub nr. x/30.06.2017.
Prin sentinţa recurată, prima instanţă a respins excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017, ca neîntemeiată, a admis excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea Notei de constatare încheiată în data de 28.06.2017 şi înregistrate de pârât sub nr. x/30.06.2017, pentru neparcurgerea procedurii prealabile, a admis excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017 în ceea ce priveşte considerarea ca neeligibilă a sumei de 155.000 RON plătită către S.C. A..
Totodată, a respins acţiunea reclamantului Ministerul Educaţiei Naţionale, parţial ca neîntemeiata şi parţial ca inadmisibilă, astfel: a respins capătul de cerere având ca obiect anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017, în ceea ce priveşte considerarea ca neeligibila a sumei de 155.000 RON plătită către S.C. A., ca inadmisibil; a respins capătul de cerere având ca obiect anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017, în ceea ce priveşte corecţia de 25% aplicată asupra contractului nr. x/25.09.2015 încheiat cu S.C. B. S.R.L., ca neîntemeiat şi a respins capătul de cerere privind anularea Notei de constatare încheiate în data de 28.06.2017 şi înregistrate de pârât sub nr. x/30.06.2017, ca inadmisibil pentru neparcurgerea procedurii prealabile.
Înainte de a păşi la examinarea legalităţii acestei soluţii prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte apreciază că se impune a se verifica dacă, în raport cu obiectul cererii şi al temeiului de drept invocat, subzistă condiţia interesului în promovarea căii de atac.
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform art. 33 din acelaşi cod. Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei. La momentul promovării prezentului recurs, interesul recurentului-pârât viza reformarea hotărârii atacate, în sensul admiterea excepţiei inadmisibilităţii petitului privind anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017.
Or, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere atât soluţia dispusă de instanţa fondului, cât şi aspectul anulării recursului declarat de reclamant. În raport de soluţia pronunţată de către instanţa de fond, (instanţa admiţând excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect anularea Notei de constatare nr. x/19.04.2017 în ceea ce priveşte considerarea ca neeligibilă a sumei de 155.000 RON plătită către S.C. A. şi respingând acest capăt de cerere ca inadmisibil şi judecând fondul a respins capătul de cerere având ca obiect anularea aceleiaşi Note de constatare, în ceea ce priveşte corecţia de 25% aplicata asupra contractului nr. x/25.09.2015 încheiat cu S.C. B. S.R.L., ca neîntemeiat), este cert că nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, interesul de a acţiona al pârâtului nemaifiind actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1972 din data de 25 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinţei civile nr. 1972 din data de 25 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 martie 2021.