Nullity of cassation appeal for failure to formulate specific grounds of illegality in challenge to managerial performance evaluation of school inspector

Şedinţa publică din data de 25 februarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2018 din data de 30.03.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea Hotărârii comisiei de contestaţii, precum şi a rapoartelor de evaluare |întocmite de comisia de evaluare prin care a fost evaluată activitatea sa profesională ca inspector şcolar general al Inspectoratului şcolar Judeţean Giurgiu.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1118 din 22 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul A. şi a anulat fişa de evaluare nr. 829/30.01.2018, fişa de evaluare fără număr înaintată reclamantului la 27.03.2018 şi raportul aferent întocmite de comisia de soluţionare a contestaţiilor (68 de puncte), comunicate reclamantului cu adresa nr. x/22.02.2018.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 1118 din 22 martie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, invocând, în drept, dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În susţinerea recursului, pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale a arătat că potrivit art. 2 din OMEN nr. 4315 din 11 august 2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şl directorii caselor corpului didactic, "Ministerul Educaţiei Naţionale realizează, anual, începând cu 1 septembrie, evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de persoanele care, în anul şcolar precedent, au ocupat o funcţie de conducere la nivelul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic."

Evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic se realizează pe baza fişelor de (auto)evaluare prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3, care fac parte integrantă din prezenta metodologie, şi se finalizează cu acordarea unui calificativ."

Calificativul se acordă în urma evaluării perioadei în care persoanele respective au exercitat funcţia de conducere la nivelul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic.

Dacă o persoană a ocupat, pe parcursul unui an şcolar, mai multe funcţii de conducere în inspectoratul şcolar sau în casa corpului didactic, evaluarea se realizează distinct pentru activitatea managerială desfăşurată în fiecare dintre funcţiile respective şi se finalizează cu acordarea unui punctaj distinct pentru fiecare din perioadele în care a ocupat funcţiile de conducere respective.

Calificativul se poate valorifica ulterior de către persoana căreia i s-a acordat, raportat Ia natura activităţii pentru care i se solicită.

Ministrul Educaţiei Naţionale poate dispune evaluarea activităţii manageriale a persoanelor care ocupă funcţii de conducere în inspectoratele şcolare/casele corpului didactic şi pe parcursul anului şcolar."

Evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic potrivit art. 3 din acelaşi ordin se realizează în următoarele etape: " a) autoevaluarea activităţii manageriale, realizată de fiecare persoană care ocupă o funcţie de conducere în inspectoratele şcolare/casele corpului didactic, pe baza fişei de autoevaluare şi a raportului argumentativ pentru punctajul acordat în fişa de autoevaluare;

b) evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, realizată de către comisiile de evaluare."

"Pentru fiecare etapă de evaluare prevăzută în prezenta metodologie pot fi luate în considerare rezultate ale altor evaluări externe din perioada analizată prin inspecţie şcolară, evaluare instituţională etc, dacă acestea există şi sunt corelate cu atribuţii din fişa postului persoanei evaluate."

Inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic potrivit art. 5 din aceeaşi metodologie completează fişa de (auto)evaluare şi elaborează un raport argumentativ, motivând punctajele pe baza documentelor justificative anexate.

Inspectoratul şcolar anunţă, în scris, persoanele care au ocupat o funcţie de conducere la nivelul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic şi care, la data evaluării, nu mai deţin această funcţie de conducere, demararea procedurii de evaluare a activităţii manageriale, pentru perioada în care au ocupat funcţia de conducere respectivă.

Pentru persoanele aflate în situaţia menţionată mai sus, inspectoratul şcolar/casa corpului didactic, pe baza unor solicitări scrise depuse de către aceste persoane, va elibera, în termen de maximum 3 zile lucrătoare, copii conforme cu originalul după documentele solicitate, necesare motivării punctajelor acordate în fişa de (auto)evaluare şi elaborării raportului argumentativ.

"Fişele de (auto)evaluare şi rapoartele argumentative, în format letric, însoţite de un CD care conţine, scanate, documentele justificative pentru punctajele acordate indicatorilor de performanţă, se transmit la secretariatul Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale până la data de 31 august."

Inspectorii şcolari generali adjuncţi vor scana şi vor transmite, odată cu documentele justificative şi fişele de post.

Aceste Comisii de evaluare a activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, potrivit art. 6 din metodologie, sunt constituite din 5 membri, dintre care unul este coordonator. Nominalizarea acestora se realizează, prin ordin de serviciu, de către secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate.

Comisiile de evaluare îşi desfăşoară activitatea începând cu data de 1 septembrie la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale sau la sediul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic unde şi-au desfăşurat activitatea persoanele evaluate.

Dacă evaluarea se realizează la sediul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic, instituţia va fi informată, prin adresă scrisă, asupra perioadei în care comisia de evaluare îşi va desfăşura activitatea.

Dacă persoana evaluată nu este prezentă în instituţie în perioada evaluării, instituţia are obligaţia de a pune la dispoziţia membrilor comisiei de evaluare toate documentele solicitate.

Inspectorul şcolar general, pe baza fişei postului, finalizează fişa de evaluare a inspectorului şcolar general adjunct, prin realocarea, acolo unde este cazul, a punctajelor aferente.

Evaluarea fiecărui inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, director ai casei corpului didactic, realizată de comisia de evaluare, se finalizează cu completarea fişelor de evaluare semnate de membrii comisiei şi un raport de evaluare, semnat de comisia de evaluare şi aprobat de secretarul de sfat desemnat să coordoneze această activitate.

Coordonatorul comisiei de evaluare are obligaţia de a depune la secretariatul Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale potrivit art. 7 alin. (3) toată documentaţia, în termen de 15 zile lucrătoare de Ia finalizarea evaluării.

în conformitate cu art. 8 din aceeaşi metodologie "rezultatul evaluării se concretizează în acordarea calificativului, astfel: -100 - 90 de puncte: "foarte bine" - menţinere pe funcţie;

- 89,99 - 80 de puncte: "bine" - menţinere pe funcţie;

- 79,99 - 70 de puncte: "satisfăcător" - monitorizare - reevaluare ia un interval de 3 -6 luni;

- sub 70 de puncte: "nesatisfăcător" - încetarea contractului de management educaţional încheiat în calitate de inspector şcolar general/inspector şcolar generai adjunct/director la casa corpului didactic sau încetarea detaşării în interesul învăţământului în funcţia de inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/director la casa corpului didactic."

Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale transmite la inspectoratele şcolare calificativele acordate, însoţite de copii ale fişelor de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data aprobării lor.

"Eventualele contestaţii se adresează, în scris, ministrului educaţiei naţionale, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea la inspectoratul şcolar a rezultatelor evaluării. Contestaţia trebuie însoţită de o fişă de (auto)evaluare completată de contestatar."

Comisia de contestaţii este constituită din 3 membri şi 2 supleanţi, numiţi prin ordin de serviciu de către secretarul de stat desemnat să coordoneze activitatea de evaluare, din reprezentanţi ai Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, Direcţiei generale învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţiei generale buget-finanţe şi resurse umane, Serviciului audit public intern şi ai Corpului de Control, alţii decât cei din comisia de evaluare.

Comisia de contestaîji analizează contestaţia, având acces la raportul de evaluare, precum şi la raportul argumentativ depus de către persoana evaluată, cu documentaţia aferentă, potrivit art. 10 alin. (3) din aceeaşi metodologie.

Comisia de contestaţii va întocmi un raport, semnat de membrii comisiei, care va fi înaintat spre aprobare ministrului educaţiei naţionale. (în speţă raportul nr. x/22.12.2016).

Raportul aprobat de către ministrul educaţiei naţionale şi fişa de evaluare cuprinzând punctajul acordat în urma contestaţiei vor fi înaintate Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională care va transmite contestatarului calificativul final, însoţit de fişa de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data aprobării.

Contestaţiile se soluţionează în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea lor la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Hotărârea comisiei de contestaţii e definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel în urma (auto)evaluării activităţii manageriale desfăşurate în funcţia de inspector general în cadrul IŞJ Sibiu în perioada 01.09.2015-31.08.2016, intimatul- reclamant şi-a acordat 93,5 de puncte din 100 (maxim), după care a urmat etapa a doua de evaluare realizată de către comisia de evaluare, care i-a acordat 78,00 puncte, corespunzătoare calificativului "satisfăcător", emiţând raportul x/05.12.2016 ataşat la actul administrativ nr. 47443/06.12.2016, prin care motivează fiecare punct acordat reclamantului.

Potrivit acestuia, Programul managerial nu a fost realizat cu precizarea şi planificarea tuturor resurselor necesare; fişele de post ale angajaţilor nu au fost înregistrate, datate şi actualizate în toate cazurile, iar repartizarea sarcinilor nu a fost făcută în concordanţă cu atribuţiile compartimentului şi postului; nu au fost identificate Rapoartele periodice solicitate responsabililor de domenii cu precizarea clară şi detaliată a tipului de informaţii; nu a fost actualizată Comisia de Control intern managerial; nu au fost elaborate proceduri la nivelul inspectoratului, care vizează delegarea de sarcini e.t.c. (anexăm raportul ISJ Sibiu nr. 2072/DGMRU/05.12.2016). Prin urmare acest raport justifică punctajul şi calificativul "satisfăcător" atribuit în mod corect intimatului-reclamant.

În data de 15.12.2016 intimatul-reclamant depune la Ministerul Educaţiei Naţionale contestaţia nr. 17598/08.12.2016.

Aspectele consemnate în Raportul comisiei de contestaţii reprezintă "Hotărârea comisiei de contestaţii" privind calificativul final acordat reclamantului (anexăm prezentul act). Precizăm că legislaţia nu prevede existenţa unui alt document care să fie denumit "Hotărârea comisiei de contestaţii".

Totodată, menţionează faptul că legislaţia în vigoare nu prevede prezenţa obligatorie a persoanei evaluate, procedura de evaluare realizându-se potrivit art. 6 alin (5) din aceeaşi metodologie, după cum urmează:"dacă persoana evaluată nu este prezentă în instituţie în perioada evaluării, instituţia are obligaţia de a pune la dispoziţia membrilor comisiei de evaluare toate documentele solicitate", instituţia fiind în prealabil informată, prin adresă scrisă, asupra perioadei în care comisia de evaluare îşi va desfăşura activitatea (dacă aceasta se realizează la sediul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic).

Potrivit art. 5 alin. (3) persoanele interesate pot solicita în scris inspectoratului şcolar/casa corpului didactic, eliberarea de copii conforme cu originalul după documentele necesare motivării punctajelor acordate în fişa de (auto)evaluare şi elaborării raportului argumentativ, instituţia fiind obligată în termen de 3 zile să elibereze actele solicitate.

Prin urmare afirmaţia reclamantului precum că nu fost întocmit un raport scris de control este nefondat.

În fine, recurentul învederează că metodologia aprobată prin OMEN 4315/11.08.2014, asigură deplina transparenţă şi legalitatea evaluării activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, intimatul-reclamant neaducând nici o probă concludentă în vedrea susţinerii afirmaţiilor sale, întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată fiind constituit din formularea unor susţineri de ordin general, nedovedite, izvorâte din nemulţumirea acestuia, generată de faptul că nu a reuşit să obţină calificativul "foarte bine" la evaluare.

4. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 12.08.2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 25.02.2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, prin raportare la dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă, deşi formal au fost invocate prevederile art. 488 pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Astfel, prin cererea de recurs nu s-au indicat care sunt criticile pentru care pârâtul a apreciat că sentinţa recurată ar fi nelegală, sau care sunt normele de drept material încălcate, în esenţă fiind reluate susţinerile din faţa instanţei de fond, precum şi chestiuni de ordin general.

Înalta Curte constată că în cuprinsul cererii nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa sentinţei care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Recurentul nu formulează critici raportate la conţinutul concret al sentinţei atacate, modalitatea de motivare a cererii de recurs adoptată de pârâtul-recurent constând practic în redarea dispoziţiilor art. 2 din OMEN nr. 4315/11.08.2014 şi a istoricului cauzei, iar în finalul cererii de recurs concluzionând că afirmaţia reclamantului în sensul că nu a fost întocmit un raport scris de control este nefondată.

Înalta Curte constată că, din analiza considerentelor sentinţei atacate, rezultă că instanţa de fond a admis acţiunea pentru două motive principale:

Unul se referă la faptul că fişele de evaluare întocmite de noua comisie de evaluare şi noua comisie de soluţionare a contestaţiilor, încalcă prevederile Ordinului nr. 4315/2014, iar pârâtul nu a oferit nicio justificare pentru nefinalizarea primei evaluări realizate de comisia coordonata de B., în care reclamantul primise 97,75 puncte.

Iar al doilea se referă la faptul că, în cauză, noua comisie de evaluare nu a respectat procedura de evaluare prevăzută de art. 7, alin. (2) din ordin şi de anexa nr. 2 a ordinului, care impuneau ca notele comisiei să fie acordate chiar pe fişa de autoevaluare întocmită de reclamant în data de 30.08.2017, care sa conţină şi notele date de reclamant. De asemenea, în procedura de soluţionare a contestaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiei a încălcat limitele cu care fusese investită de reclamant, în sensul că deşi investită cu analiza a 5 punctaje, aceasta a reanalizat şi diminuat 33 de punctaje, ceea ce a dus la scădere majoră a punctajului total de la 96,25 puncte la 68 puncte - dosar fond.

În fine, instanţa de fond a reţinut şi că ordinul a fost încălcat prin aceea ca rezultatele noii evaluări nu au fost comunicate reclamantului prin intermediul Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, după cum impune art. 10, alin. (5) din ordin, ci prin intermediul Direcţiei Generale Inspecţie şi Control - Direcţia Inspecţie Şcolara şi Evaluare.

Recurentul nu formulează nici un fel de critici raportat la aceste aspecte esenţiale pentru care prima instanţă a admis acţiunea.

Or, simpla nemulţumire a recurentului cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată, interpretarea probelor administrate şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi de drept nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

În condiţiile în care dezvoltarea motivelor de recurs nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea căii de atac, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487, şi art. 489 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1118 din 22 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 februarie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.