Competition annulment overturned; officer reinstatement and salary arrears ordered

Şedinţa publică din data de 23 februarie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. x/2018 ca urmare a sentinţei de declinare a competenţei nr. 1051/CA/11.12.2017 pronunţată de Tribunalul Vaslui, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul de Interne, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, solicitând anularea deciziei/actului/adresei cu numărul x din 21.02.2017 a Direcţiei Generale de Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne şi, pe cale de consecinţă, a deciziei de invalidare a concursului pentru angajare directă în funcţia de ofiţer pe care l-a susţinut şi câştigat în luna octombrie 2016, anularea deciziei de respingere a plângerii prealabile înregistrate la M.A.I. sub nr. x/26.04.2017, obligarea pârâţilor la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofiţerilor şi acordare a gradului militar de sublocotenent pentru reclamant (plutonier adjutant şef A.), obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre drepturile băneşti corespunzătoare funcţiei pentru care solicită numirea şi cele ale funcţiei pe care este încadrat în prezent.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 33/2018 din 5 martie 2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui; a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul de Interne, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române; a dispus anularea deciziei nr. x/S2 din 21.02.2017 a Direcţiei Generale de Management Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne şi, pe cale de consecinţă, a deciziei de invalidare a concursului pentru angajare directă în funcţia de ofiţer din luna octombrie 2016, precum şi a deciziei de respingere a plângerii prealabile, înregistrată la M.A.I. sub nr. x/26.04.2017; a dispus obligarea pârâţilor la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofiţerilor şi acordare a gradului militar de sublocotenent pentru reclamantul (plutonier adjutant şef A.); a dispus obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre drepturile băneşti corespunzătoare funcţiei pentru care se solicită numirea şi cele ale funcţiei pe care reclamantul este încadrat în prezent începând cu fata de 21.02.2017 şi până la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofiţerilor. De asemenea, a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti).

3.1. Prin cererea de recurs formulată, recurentul - pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) a susţinut că instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Astfel, deşi instanţa de fond a luat act de invocarea acestei excepţii, aşa cum reiese din cuprinsul primului paragraf, fila x, al încheierii din 19.02.2018 pronunţate în acest dosar, a omis să se pronunţe asupra acesteia, încălcând prevederile art. 124 alin. (1), art. 224, art. 235, art. 237 alin. (2) pct. l şi art. 248 din C. proc. civ., fapt pentru care sunt incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 6 C. proc. civ., sancţiunea fiind aceea a casării sub acest aspect a hotărârii pronunţate.

În ceea ce priveşte admisibilitatea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, invocate în primă instanţă, recurentul a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui este o structură subordonată nemijlocit Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane, însă, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din acelaşi act normativ mai sus-invocat, comandantul unităţii are calitatea de ordonator de credite, unitatea în cauză are personalitate juridică şi, pe cale de consecinţă, este titulară de drepturi si obligaţii putând sta în instanţă în nume propriu.

Având în vedere solicitările intimatului-reclamant în ceea ce priveşte organizarea concursului de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui pentru ocupare a postului vacant de ofiţer specialist II la Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul din cadrul acestei unităţi şi nu din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, respectiv solicitarea acestuia faţă de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne competente în vederea emiterii ordinului de trecere în corpul ofiţerilor, în cazul admiterii acţiunii intimatului-reclamant, punerea în executare a hotărârii judecătoreşti se va face exclusiv de către I.J.J. Vaslui şi M.A.I. în calitate de organizatoare a concursului în cauză, respectiv de structura competentă de a emite ordinul de trecere în corpul ofiţerilor conform normelor legale în vigoare.

Din adresele invocate de către intimatul reclamant (nr. 42422/27.02.2017, nr. 32177/29.03.2017) reiese în mod clar faptul că nu are calitatea şi competenţa legală a soluţionării situaţiei de fapt ce constituie cauza prezentului litigiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române emiţând doar recomandări sau puncte de vedere în acest sens în calitatea de intermediar în procedura de comunicare a dosarului de concurs, fără competenţe legale de emitere acte administrative în cadrul acestei proceduri reglementate de O.M.A.I. nr. 665/2008, în vigoare la momentul organizării concursului.

Nici faţă de ultimul capăt de cerere al acţiunii intimatului-reclamant nu se poate reţine calitatea procesuală pasivă, deoarece funcţia pentru care solicită numirea se află la nivelul intimatului-pârât I.J.J. Vaslui, unitate cu personalitate juridică competentă să emită actul administrativ de numire în funcţie şi faţă de care se naşte raportul de muncă în baza căruia se va putea efectua plata.

3.2. Prin recursul declarat în cauză, recurentul - pârât Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a criticat soluţia pronunţată de instanţa de fond asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât.

Astfel, în opinia recurentului, prima instanţă în mod greşit a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a sa, fără a avea în vedere prevederile art. 45 lit. b) coroborate cu cele ale art. 109 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 4 din anexa nr. 11 la Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, care stabilesc competenţa emiterii actelor administrative privind acordarea gradelor militare, precum şi înaintarea în gradul militar următor în cazul ofiţerilor, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se stabileşte altfel, în sarcina ministrului afacerilor interne.

În speţa de faţă, cel care poate fi obligat în raportul juridic dedus judecăţii este Ministerul Afacerilor Interne, unitate cu personalitate l juridică, conform prevederilor art. 1 alin. (1) din O.U.G 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest sens, faţă de prevederile mai sus menţionate care conferă Ministerului Afacerilor Interne competenţă exclusivă de trecere în corpul ofiţerilor şi acordare a gradului militar de sublocotenent, hotărârea judecătorească prin care este admisă cererea de chemare în judecată nu poate fi pusă în aplicare decât de către instituţia în cauză.

3.3. Prin cererea de recurs, recurentul - pârât Ministerul Afacerilor Interne a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul - pârât a susţinut nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei instanţei de fond, arătând că responsabilitatea corelării datelor din fişa postului cu cele din anunţ revine comisiei de concurs, care avea obligaţia de a respecta cerinţele prevăzute în fişa postului cu ocazia întocmirii anunţului.

Referitor la cerinţa stipulată în cuprinsul fişei postului nr. x din 13.09.2016, Modulul B - pct. 3 - Pregătirea necesară ocupantului postului, Pregătirea de specialitate (3.2.) "curs de perfecţionare în specialitatea domeniului său; cursuri conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.I., ulterior numirii în funcţie", a susţinut recurentul că respectivele cursuri sunt individualizate, în mod expres, ca şi cursuri necesare ocupantului postului.

Această interpretare se bazează şi pe faptul că, privite în mod unitar, nu mai exista nevoia de a specifica existenţa cursului de perfecţionare în specialitatea domeniului său, fiind de ajuns doar folosirea formulării "cursuri conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.L, ulterior numirii în funcţie".

De asemenea, în ceea ce priveşte susţinerile instanţei de judecată referitoare la necesitatea îndeplinirii de către candidatul declarat "Admis", în persoana plutonierului adjutant A., doar a condiţiilor legale de recrutare, aşa cum sunt ele reglementate de art. 20 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, relevant este şi faptul că îndrumarul de completare a fişei postului prevăzut în Anexa nr. 1 la acelaşi act normativ, instituie obligativitatea verificării îndeplinirii cerinţelor prevăzute în fişa postului la modulul B, înainte de ocuparea postului, atribuţie ce intră în sarcina comisiei de concurs şi se realizează în cadrul procesului de selecţie desfăşurat ulterior recrutării.

Întocmirea documentelor ocazionată de organizarea concursului, fără a ţine cont de cerinţele din fişa postului şi validarea candidaturilor poliţiştilor fără îndeplinirea cumulativă a condiţiilor legale au creat o situaţie de nelegalitate.

În aceste condiţii, a apreciat că obligarea MAI să emită ordinul de trecere în corpul ofiţerilor este neîntemeiată şi în afara cadrului legal, câtă vreme organizarea concursului a fost viciată de modul în care s-a realizat recrutarea candidatului.

Prin urmare, structura de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne a procedat conform prevederilor legale în vigoare la acel moment, nefăcând altceva decât să-şi îndeplinească rolul pe care îl are, în calitate de autoritate de control.

În concluzie, faţă de acest aspect şi, având în vedere prevederile legale învederate, a solicitat, în temeiul art. 496 C. proc. civ., admiterea recursului, reanalizarea fondului cauzei şi modificarea sentinţei primei instanţe, în sensul respingerii în tot a acţiunii formulate de intimatul - reclamant A..

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimatul - reclamant a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Prin notele scrise depuse la data de 21 mai 2018, calificate de instanţă ca fiind întâmpinare, astfel cum rezultă din practicaua deciziei, recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, care vizează şi obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre drepturile băneşti corespunzătoare funcţiei pentru care se solicită numirea şi cele ale funcţiei pe care este încadrat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, a apărărilor expuse în întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

În speţă, instanţa de control judiciar reţine că chestiunea legitimării procesuale atât a pârâtului Ministrului Afacerilor Interne, cât şi a celorlalţi doi pârâţi a fost tranşată în considerentele sentinţei instanţei de fond, care, în mod corect a reţinut că petitele cererii de chemare în judecată formulate de reclamant, respectiv obligarea pârâţilor la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofiţerilor şi acordare a gradului militar de sublocotenent, obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre drepturile băneşti corespunzătoare funcţiei pentru care solicită numirea şi cele ale funcţiei pe care este încadrat, implică o procedură administrativă în care sunt implicaţi toţi pârâţii, inclusiv Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui, cu acesta urmând a fi încheiat în final raportul de serviciu al reclamantului în situaţia admiterii acţiunii.

Prin urmare, recursul declarat de recurentul - pârât Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui, vizând soluţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, nu este fondat. De asemenea, se reţine şi netemeinicia recursului declarat de recurentul - pârât Inspectoratul General, având în vedere că, în mod evident, instanţa de fond a analizat şi s-a pronunţat asupra calităţii procesuale pasive inclusiv a acestui pârât, omisiunea vizând doar dispozitivul sentinţei.

Totodată, acestea sunt argumentele pe care instanţa de recurs le are în vedere în justificarea calităţii procesuale pasive în cauză a pârâtului Ministerului Afacerilor Interne.

Analizând motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentul - pârât MAI, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Recurentul-pârât a susţinut că soluţia privind obligarea la emiterea ordinului de trecere în corpul ofiţerilor a reclamantului este nelegală, câtă vreme organizarea concursului a fost viciată de modul în care s-a realizat recrutarea candidatului.

Astfel, s-a susţinut că reclamantul nu poate fi numit în funcţie, neîndeplinind condiţia menţionată în fişa postului la modulul B - cerinţele postului, pct. 3.2 -pregătire de specialitate, unde este prevăzut "curs de perfecţionare în specialitatea domeniului său; cursurile conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.I., ulterior numirii în funcţie".

Potrivit art. 20 din Ordinul nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în vigoare la data demarării procedurii de concurs:

"(1) Condiţiile legale de recrutare din sursă externă pentru persoanele care intenţionează să dobândească statutul de poliţist sau cadru militar în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi pentru persoanele care intenţionează să susţină examen de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt următoarele:

…

f) să aibă studii corespunzătoare cerinţelor postului pentru care candidează, iar candidaţii la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat; dovada absolvirii se face cu diploma sau cu adeverinţă din care să rezulte faptul că au susţinut şi promovat examenul de bacalaureat".

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că cerinţele pentru postul scos la concurs, menţionate în anunţul de concurs, se raportează doar la obligativitatea absolvirii unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată în domenii conexe cu cel al postului, neexistând nicio menţiune privind obligativitatea absolvirii unor cursuri de perfecţionare în specialitate, astfel că reclamantul nu a avut cunoştinţă de aceasta.

Mai mult, în ceea ce priveşte menţiunile de la modulul B-cerinţele postului pct. 3.2 pregătire de specialitate, din fişa postului înregistrată cu nr. x din 13.09.2016, pentru Ofiţer specialist II la Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul - "curs de perfecţionare în specialitatea domeniului său; cursurile conform Ghidului carierei personalului militar din cadrul M.A.I., ulterior numirii în funcţie", se constată că cerinţa este lipsită de claritate şi previziune, aspect reţinut şi de către instanţa de fond care a statuat că aceasta a fost interpretată diferit de către comisia de concurs şi D.G.M.R.U. din cadrul M.A.I.

Având în vedere acest aspect, în mod evident cerinţa devine imprevizibilă, nepermiţând candidaţilor la concurs să aprecieze în mod corect conţinutul acesteia şi să îşi adapteze conduita în consecinţă.

Potrivit art. 3 din Ordinul nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative privind Fişa postului "(1) Fişa postului este rezultatul analizei postului şi reprezintă principalul document de personal în baza căruia se proiectează instrumentele şi activităţile de recrutare, selecţionare, încadrare, formare profesională continuă, apreciere/evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, normare a activităţii, precum şi de reproiectare a postului. (2) Fişa postului cuprinde elemente de identificare a fiecărui post, cerinţele necesare pentru ocuparea acestuia, descrierea condiţiilor specifice de muncă, a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor postului, precum şi a standardelor de performanţă asociate. (3) Fişa postului se completează în urma desfăşurării activităţii de analiză a postului, pe baza metodologiei de completare, conform anexei nr. 1."

De asemenea, potrivit anexei nr. 1 Metodologia desfăşurării activităţilor de analiză a postului şi de întocmire a fişei postului II. Îndrumarul de completare a fişei postului:

"1. Reguli generale pentru redactarea fişei postului:

- se va evita înscrierea informaţiilor care nu sunt strict necesare;

- se va urmări înţelegerea clară de către ocupantul postului a sarcinilor şi responsabilităţilor ce îi revin;

- se va utiliza un stil direct şi accesibil, cu termeni precişi, pe cât posibil fără a face abuz de termeni tehnici sau neologisme;

- se vor utiliza fraze simple, cu un minim de complexitate a structurii."

Raportat la aceste dispoziţii legale menţionate anterior, în mod corect a reţinut prima instanţă că fişa postului s-a completat la rubrica 3.2 într-o manieră echivocă şi confuză, fapt ce a condus la interpretări diferite.

În acest context, dat fiind că reclamantul, absolvent al Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti, a îndeplinit toate procedurile legale privind participarea la concursul în vederea ocupării funcţiei de ofiţer specialist II Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul prin încadrare cu personal recrutat din sursă externă, concurs organizat de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui, fiind declarat admis de către comisia de concurs, în mod corect instanţa de fond a dispus obligarea pârâţilor la emiterea actului administrativ de trecere în corpul ofiţerilor şi acordare a gradului militar de sublocotenent pentru reclamantul - plutonier adjutant şef A., cu consecinţa reparării pagubei ce i-a fost cauzată, respectiv obligarea pârâţilor la plata diferenţei dintre drepturile băneşti corespunzătoare funcţiei pentru care se solicită numirea şi cele ale funcţiei pe care reclamantul este încadrat în prezent.

Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

În temeiul dispoziţiilor ar. 453 C. proc. civ., va obliga recurenţii-pârâţi la plata către intimatul-reclamant a sumei de 1.500 RON, cu titlu de onorariu avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de recurenţii-pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui şi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (UM 0251 Bucureşti) împotriva sentinţei nr. 33/2018 din 5 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Obligă recurenţii - pârâţi la plata către intimatul - reclamant A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 RON, cu titlu de onorariu avocaţial.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 februarie 2021.