EU-funded project funding denial stands as appeal nullified for failing to state statutory cassation grounds

Şedinţa publică din data de 14 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 din 9 noiembrie 2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ, Autoritatea de Management - Programul Operativ Regional şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Bucureşti a solicitat suspendarea executării următoarelor acte administrative:

- a rezultatului verificării conformităţii administrative si eligibilităţii, emis de ADR Nord-Est cu nr. x/01/30.08.2018, prin care i s-a respins cererea de finanţare.

- a scrisorii de răspuns nr. x/19.10.2018, Anexa IV/AM/7 - emisă de AMPOR Bucureşti şi B. - prin care s-a respins contestaţia împotriva respingerii cererii de finanţare.

- anularea ca nelegale a actelor administrative arătate mai sus, adică: a rezultatului verificării conformităţii administrative şi eligibilităţii; emis de ADR Nord-Est cu nr. x/01/30.08.2018, prin care ni s-a respins cererea noastră de finanţare; a scrisorii de răspuns nr. x/19.10.2018, Anexa IV/AM/7 - emisă de AMPOR Bucureşti şi B. - prin care s-a respins contestaţia noastră împotriva respingerii cererii de finanţare.

- obligarea pârâtelor de a relua prima etapă (S.F.) de analiză şi verificare a documentaţiei sale, pentru cererea de finanţare solicitată, admiterea respectivei cereri, ca întrunind toate condiţiile legale cuprinse în GHID, şi trecerea la faza următoare, până la acordarea finanţării.

- obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 9 din 21 ianuarie 2019, Curtea de Apel Suceava, secţia a de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, respectiv a inadmisibilităţii cererii de suspendare.

Totodată, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Autoritatea de Management - Programul Operativ Regional şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, de suspendare a executării actelor administrative, precum şi cea de anulare a acesteia (rezultatul verificării conformităţii şi eligibilităţii emis de ADR Nord Est cu nr. x/01/30.08.2018, respectiv scrisoarea de răspuns x/19.10.2018).

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 9 din 21 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, invocând, în drept, dispoziţiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

În esenţă, recurenta a susţinut că a înregistrat pe platforma C. - cererea de finanţare având titlul: - Modernizarea şi optimizarea procesului tehnologic de fabricare a stâlpilor din lemn, pentru liniile aeriene - la S.C. A. S.R.L. Suceava, având codul de apel POR/314/1/1, cod proiect 125676, componenta 1 - POR/2017/1/1.1.c/l - Axa prioritară 1.

Prin adresa nr. x/30.08.2018, ADR Nord-Est Piatra Neamţ i-a respins cererea, considerând că nu a respectat criteriul nr. 5.20 şi Criteriul 5.25, iar în urma contestaţiei formulate şi aceasta a fost respinsă de către AMPOR Bucureşti şi B..

Arată recurenta că atât actul emis de ADR Nord-Est, cât şi cel de respingere a contestaţiei sunt nelegale, ele având aceleaşi consideraţii greşite şi nereale, depunând de fapt actele ce i-au fost solicitate prin GHID.

Întrucât cererea sa a fost respinsă prin adresa nr. x/2018 a primei pârâte, a formulat contestaţie.

A contestat punctul 1 din Rezultatul verificării conformităţii administrative şi eligibilităţii, criteriul nr. 5.20, care a apreciat în mod eronat că nu a fost depus planul de amplasament pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiţia în cadrul proiectului.

A contestat şi punctul 2 din acelaşi Rezultat al verificării..., criteriul nr. 5.25, care în mod eronat s-a considerat neataşat la documentaţia sa.

Ulterior, contestaţia i-a fost respinsă de către celelalte pârâte, prin scrisoarea nr. x/2018, pentru aceleaşi motive greşite, care dovedesc că, contestaţia sa nici nu a fost examinată cu atenţie.

De asemenea, recurenta-reclamantă a susţinut că pentru punctul 1 din Rezultatul verificării conformităţii administrative şi eligibilităţii, societatea noastră a depus următoarele planuri:

- plan de situaţie amplasare construcţii propuse în teren - parcela cadastrală nr. x (cu înscrierea numărului de parcelă cadastrală);

- plan de situaţie incintă S.C. A. S.R.L. Suceava (cu înscrisurile de numere de parcele cadastrale),

- extras de carte funciară cu anexă, eliberat de ANCPI - Birou de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava.

Deci afirmaţia pentru criteriul 5.20 "Plan de amplasament pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiţia în cadrul proiectului, plan în care să fie evidenţiat inclusiv numărul cadastral nu a fost depus, este complet eronată.

Consideră că persoana care a făcut verificarea a făcut o confuzie între documentaţia sa la dosarul Studiu de fezabilitate (SF) şi documentaţia necesară la nivelul de DTAC. Astfel, în documentaţia "Condiţii specific de accesarea fondurilor pentru apelul de proiectare nr. POR/2017/1/1.l.c./1-Aaxa prioritară l, Prioritatea de investiţii l.l., operaţiunea C-investiţii pentru IMM-uri pentru implementarea unui rezultat al cercetării-inovării în parteneriat cu D. program regional 2014-2020 "elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei cunoscut sub denumirea de GHID, publicat la pagina 40, se evidenţiata clar ce anexe sunt obligatorii:

- Documentele cadastrale şi înregistrarea imobilelor în registre (extras de carte funciară din care să rezulte intabularea, precum şi încheierea), în termen de valabilitate la data depunerii (emis cu maxim 30 de zile calendaristice înaintea depunerii proiectului).

- Plan de amplasament pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiţia în cadrul proiectului plan în care să fie evidenţiate inclusiv numerele cadastrale.

Din textul de mai sus nu rezultă că planurile şi documentele de la punctele Al, A2 şi A3 trebuie să aibă viza de la ANCPI şi nici să fie desenată poziţia imobilelor pe un plan vizat de ANCPI. În plus, în Hotărârea de Guvern nr. 907 din 26 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fondurile publice, hotărâre de guvern ce sta la baza oricărei investiţii finanţate din fonduri publice, la pagina 15 alineatul B, piese desenate, este trecut planul de situaţie pentru nivelul de studiu de fezabilitate.

Pentru nivelul de PAC aceeaşi Hotărâre de Guvern nr. 907 din 26 noiembrie 2016 prevede la pagina 26 Secţiunea II. Piese desenate, punctual 1.2. Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei:

- Plan cu reperarea reliefului întocmit în sistem de proiecţie stereografic 1970 la scările 1:2000; 1:1000; 1: 500; 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial pe care se vor reprezenta".

Deci şi din Hotărârea de Guvern nr. 907/2016 rezultă clar că pentru nivelul SF nu este nevoie nici de viza ANCPI şi nici de desene pe planuri vizate de ANCPI.

În plus, în GHID, la pagina 45 art. 5.1.1. Conformitate administrative şi eligibilitate, este scris:

"Prin excepţie de la secţiunea 8 din cadrul Ghidului general se pot solicita două clarificări asupra tuturor aspectelor aferente criteriilor incluse în cadrul grilei de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii, cu termen de răspuns de maxim 10 zile lucrătoare". Deci, dacă analiza documentaţiei depuse conform cu informaţiile din GHID ar fi ridicat semne de suspiciune, pentru clarificare se putea solicita depunerea unor documente/planuri care nu erau solicitate ni mod expres în GHID, în vederea clarificării suspiciunilor.

Pentru punctul numărul 2 criteriul 5.25 din Rezultatul verificării conformităţii administrative şi eligibilităţii, societatea noastră a depus în documentaţia prezentată decizia etapei de evaluare iniţială nr. 104/20.07.2018 eliberată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava din care rezultă clar că:

"Proiectul propus nu întră sub incidenţa articolului 28 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007", dar pentru obţinerea Autorizaţiei de mediu este necesar să se treacă la faza următoare de "Procedură de evaluare a impactului asupra mediului,,.Ţinând cont că societatea are implementată tehnologia de fabricaţie la punctual de lucru din Gura Humorului şi deţine Autorizaţia de mediu pentru funcţionarea în condiţii legale, rezultă că transferul utilajelor în condiţiile păstrării aceleiaşi tehnologii de fabricaţie şi având Avizul de la Agenţia de mediu că zona propusă nu se află în condiţiile art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007, nu ridică nicio problemă din punct de vedere al mediului.

Recurenta subliniază că documentaţia depusă este la nivel de studiu de fezabilitate (SF) urmând ca Avizul final de mediu să fie prezentat în documentaţia de DTAC în condiţiile în care se aprobă proiectul.

Totodată, recurenta consideră că la punctul 2, criteriul 5.25. Rezultatul verificării conformităţii administrative şi eligibilităţii, concluzia analizei precum "La cererea de finanţare nu a fost ataşată decizia etapei de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului..." este incorectă deoarece a depus Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 104/20.07.2018 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava deci procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost demarată.

În plus, în GHID, la pagina 45 art. 5.1.1. Conformitate administrativă şi eligibilitate este scris:

"Prin excepţie de la secţiunea 8 din cadrul Ghidului general se pot solicita două clarificări asupra tuturor aspectelor aferente criteriilor incluse in cadrul grilei de verificare a conformităţii administrative şi eligibilităţii,cu termen de răspuns de maxim 10 zile lucrătoare".

Deci dacă analiza documentaţiei depuse ar fi ridicat semne de suspiciune pentru clarificare se putea solicita depunerea unor documente pentru clarificare.

Consideră că documentele depuse la criteriile 5.20 şi 5.25 există la nivel de Studiu de Fezabilitate.

Opinează că, dacă aceste documente, conform opiniei evaluatorilor, nu ar fi fost suficiente este nedreptăţită deoarece nu i s-au cerut clarificări, care conform GHIDULUI erau legale, încadrându-se în art. 5.1.1, (pagina 45) din GHID unde este explicitat. "Nu se acceptă depunerea de documente suplimentare în urma solicitării de clarificări, cu excepţia cazului în care au fost depuse parţial/incomplete sau clarifică necorelările de informaţii din cererea de finanţare şi/sau anexele acesteia sau sunt cerute în mod expres".

Mai susţine recurenta că actul administrativ, nr. x/19.10.2018 prin care se respinge contestaţia (scrisoare răspuns contestaţie), reia aceleaşi motive de respingere ca şi primul act administrativ (rezultatul verificării conformităţii), în plus, acest ultim act, repetă de mai multe ori, prin citarea unor paragrafe, care nu se aplică în cazul său, situaţii nereale, pentru că a depus actele solicitate prin GHID. De asemenea, se face trimitere în acest al doilea act administrativ, la legi sau prevederi, care nu sunt cerute în GHID, şi anume art. 6 din H.G. nr. 445/2009, sau Ordinul MDP 135/2010, şi altele care nefiind menţionate în Ghid - nu pot fi adăugate ulterior, şi formulate cerinţe peste cele din Ghid.

Mai arată că la pag. 3 din ultimul act administrativ - nr. x/19.10.2018, la primul aliniat se menţionează că actele din documentaţie, nu pot fi asimilate cu alte acte nedepuse, referirea făcându-se de pârâtă, la faza P.T. în care s-ar afla documentaţia, ceea ce, denotă şi grava confuzie în care se află pârâtele când analizează contestaţia sa pentru că, conform GHIDULUI şi regulilor din cadrul acestuia, nu se află nicidecum în faza P.T., ci în faza S.F - astfel că aşa s-ar explica respingerea nelegală a cererii şi apoi a contestaţiei, probabil datorită confuziei privitor la faza în care se află cererea sa (faza S.F.) şi nicidecum P.T., în care se cer alte documente pentru continuarea procedurii.

Precizează că în finalul scrisorii de respingere a contestaţiei, pârâtele nu au nici bunăvoinţa de a indica în ce mod poate cere anularea acestei" acte, indicând generic că se poate adresa instanţelor, deşi în acest caz, este de urmat o procedură complexă, pe calea legii contenciosului administrativ.

În fine, recurenta a susţinut că faţă de aceste argumente, arătate în acţiunea iniţială, este clar că instanţa de fond nu a analizat argumentele reclamantei, aşa cum le-am expus şi dovedit, iar motivele de respingere a acţiunii în care a atacat pct. 1 şi pct. 2 din Rezultatul verificării, nu au legătură cu situaţia concretă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia pentru Dezvoltare Regională a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursul declarat în cauză de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, prin raportare la dispoziţiile legale enunţate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurenta îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă, deşi formal au fost invocate prevederile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, prin cererea de recurs nu s-au indicat care sunt criticile pentru care reclamanta a apreciat că sentinţa recurată ar fi nelegală, sau care sunt normele de drept material încălcate, în esenţă fiind reluate susţinerile din faţa instanţei de fond, precum şi chestiuni de ordin general.

Înalta Curte constată că în cuprinsul cererii nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa sentinţei care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurentă a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia.

Modalitatea de motivare a cererii de recurs adoptată de recurentă constă practic în redarea fidelă a susţinerilor din cererea de chemare în judecată, nefiind formulate niciun fel de critici raportat la conţinutul concret al sentinţei atacate,

Contrar susţinerilor generale ale recurentei potrivit cărora Curtea de apel nu a analizat argumentele formulate prin cererea de chemare în judecată, Înalta Curte constată că prima instanţă a analizat toate motivele şi toate argumentele invocate de reclamantă.

Astfel, sentinţa recurată cuprinde în motivare argumentele care au format convingerea primei instanţe cu privire la soluţia pronunţată, aceste argumente, prezentate într-o manieră concisă şi clară, raportându-se în mod necesar, pe de o parte, la susţinerile părţilor şi la mijloacele de probă administrate în litigiu, iar pe de altă parte, la prevederile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii.

De asemenea, cu privire la acest aspect, Înalta Curte observă că susţinerile generale ale recurentei, fără a se raporta în concret la argumentele instanţei, prin reluarea fidelă în întregime a cererii de chemare în judecată, nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

În condiţiile în care dezvoltarea motivelor de recurs nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea căii de atac, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487, şi art. 489 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord.

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava împotriva sentinţei nr. 9 din 21 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 ianuarie 2021.