Extraordinary appeal against influence-peddling conviction admitted for illegal panel composition, ordering immediate release from detention

Asupra contestaţiei în anulare de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 305 din data de 26 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în baza art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 şi 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii, potrivit art. 65 alin. (3) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) C. pen., a confiscat de la inculpat suma de 303.118 RON şi echivalentul în RON, la cursul BNR de la data punerii în executare, a sumei de 30.000 euro, prin obligarea acestuia la plata către stat a acestor sume.

A menţinut măsura sechestrului asigurător, dispusă prin ordonanţa nr. x/2015 din 09.06.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei - până la concurenţa sumei de 435.823 RON.

Conform art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 18.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 15.000 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală, iar 3000 RON în faza de cercetare judecătorească.

În baza art. 217 alin. (7) C. proc. pen., a dispus plata din cauţiunea în valoare de 150.000 RON, instituită prin ordonanţa nr. x/2015 din 04.05.2016, cu raportare la ordonanţa de luare a măsurii controlului judiciar pe cauţiune nr. x/2015 din 25.04.2016, depusă pe numele inculpatului A. la B. - Agenţia Braşov, în contul curent nr. x, a cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 18.000 RON.

Conform art. 217 alin. (6) C. proc. pen., a restituit din cuantumul cauţiunii suma de 132.000 RON către inculpat.

II. Prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a admis apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 305 din data de 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2016.

A desfiinţat, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând:

A înlăturat dispoziţia privind confiscarea de la inculpat a sumei de 30.000 euro.

A menţinut măsura sechestrului asigurător, dispusă prin ordonanţa nr. x/2015 din data de 09.06.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei, numai până la concurenţa sumei de 303.118 RON.

A menţinut restul dispoziţiilor din sentinţa apelată care nu sunt contrare prezentei decizii.

A respins, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva aceleiaşi sentinţe.

III. Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare condamnatul A., ce a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători P2 la data de 4 decembrie 2018, primind termen de soluţionare la data de 21 ianuarie 2019.

Prin rezoluţia Vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 12 decembrie 2018, în baza punctului 3 lit. a) din Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost scoasă de pe rol, în vederea repartizării aleatorii către completurile de 5 judecători nou înfiinţate, în temeiul art. 4 alin. (1) din Hotărârea nr. 1367 din 5 decembrie 2018 adoptată de secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la efectele deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României.

Urmare repartizării aleatorii, cauza a revenit spre soluţionare completului de 5 Judecători Penal 2 pentru anul 2018, nou înfiinţat, cu termen de judecată la data de 19 decembrie 2018.

În motivarea contestaţiei în anulare formulate, contestatorul condamnat a susţinut, în esenţă, nelegala compunere a completului de 5 Judecători care a soluţionat cauza în apel, considerând că în speţă au fost încălcate dispoziţiile art. 32 din Legea 304/2004, în ceea ce priveşte modul de desemnare al unuia dintre membrii acestui complet.

De asemenea, contestatorul condamnat invocă împrejurarea că din conţinutul Hotărârii nr. 68 din data de 22 noiembrie 2017 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie rezultă că modalitatea de stabilire a completului de judecată ce a soluţionat cauza în apel a fost aceea anterior menţionată, respectiv prin tragerea la sorţi a doar 4 membri ai completului de judecată, nu a tuturor celor 5 judecători ce au intrat în compunerea acestui complet, susţinându-se că au fost încălcate prevederile art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013.

În drept, a fost invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

IV. Examinând calea de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris şi la dispoziţiile legale care guvernează contestaţia în anulare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că aceasta îndeplineşte, cumulativ, condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege, motiv pentru care o va admite în principiu.

1. Potrivit dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. pen., instanţa, constatând că cererea de contestaţie în anulare este formulată în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate.

Conform textului de lege mai sus-menţionat, pentru a fi admisibilă, contestaţia în anulare trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiţii:

- să fie formulată în termenul prevăzut de lege;

- să fie invocate motive dintre cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen.

- să fie depuse sau să se invoce dovezi care sunt la dosar.

În ce priveşte prima condiţie de admisibilitate, potrivit art. 428 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia în anulare întemeiată pe motivele prevăzute la art. 426 lit. a) şi c) - h) din acelaşi cod poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel.

În cauză, aşa cum rezultă din actele dosarului, hotărârea contestată a fost pronunţată la data de 28 iunie 2018, redactarea acesteia fiind finalizată la data de 19 decembrie 2018. Ca atare, la data şedinţei de judecată, hotărârea atacată nu a fost comunicată părţilor.

În raport cu împrejurarea că hotărârea contestată nu a fost comunicată contestatorului condamnat şi că, în cadrul contestaţiei în anulare a fost invocat cazul prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., se constată faptul că introducerea contestaţiei în anulare (la data de 4 decembrie 2018) s-a realizat cu respectarea termenului stabilit de alin. (1) al art. 428 C. proc. pen.

În ce priveşte cea de-a doua condiţie de admisibilitate, Completul de 5 Judecători reţine că, aşa cum rezultă din motivele scrise ale contestaţiei, contestatorul condamnat şi-a întemeiat în drept calea extraordinară de atac formulată pe cazul de contestaţie prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) teza a I-a C. proc. pen., potrivit căruia împotriva unei hotărâri penale definitive se poate face contestaţie în anulare când instanţa nu a fost compusă potrivit legii.

În acest context, Completul de 5 Judecători reţine că, ceea ce se invocă de către contestatorul condamnat în susţinerea cererii formulate este împrejurarea că desemnarea completului de judecată care a pronunţat hotărârea contestată s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, prin nerespectarea rigorilor impuse de textul menţionat referitoare la tragerea la sorţi a tuturor membrilor acestui complet.

Se face trimitere, în acest sens, la decizia Curţii Constituţionale nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018, care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători.

De asemenea, contestatorul condamnat invocă împrejurarea că din conţinutul Hotărârii nr. 68 din data de 22 noiembrie 2017 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultă că modalitatea de stabilire a completului de judecată ce a soluţionat cauza în apel a fost aceea anterior menţionată, respectiv prin tragerea la sorţi a doar 4 membri ai completului de judecată, nu a tuturor celor 5 judecători ce au intrat în compunerea acestui complet, susţinându-se că au fost încălcate prevederile art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013.

Completul de 5 Judecători reţine, totodată, că potrivit paragrafului 198 din decizia Curţii Constituţionale anterior menţionate:

"Întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, şi ţinând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare.

Contrar celor susţinute de către reprezentantul Ministerului Public, în cauză nu se poate susţine că aplicabilitatea deciziei Curţii Constituţionale anterior citate vizează doar situaţiile în care contestaţia în anulare a depăşit etapa analizării admisibilităţii în principiu, deoarece o asemenea distincţie nu este menţionată în considerentele şi dispozitivul acestei decizii.

În raport cu toate aspectele anterior expuse, rezultă că împrejurările de fapt şi de drept susţinute de către contestatorul condamnat în cadrul contestaţiei în anulare formulate se circumscriu, de principiu, cazului de contestaţie în anulare menţionat de art. 426 lit. d) teza I-a C. proc. pen.

Reţinând, totodată, că şi cea de a treia condiţie de admisibilitate a contestaţiei în anulare este îndeplinită în cauză, întrucât contestatorul condamnat invocă în dovedire înscrisuri care se află la dosar, Completul de 5 Judecători constată că sunt întrunite cumulativ toate condiţiile prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. pen. pentru admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulate de condamnatul A., sens în care aceasta va fi admisă în principiu, urmând a se fixa termen pentru soluţionarea, pe fond, a acestei căi extraordinare de atac.

2. În ceea ce priveşte cererea formulată de către contestatorul condamnat privind suspendarea executării deciziei contestate, Completul de 5 Judecători constată că cererea este întemeiată pe dispoziţiile art. 430 C. proc. pen., care prevede posibilitatea ca:

"Până la soluţionarea contestaţiei în anulare, instanţa sesizată, luând concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere".

Din economia textelor de lege ce reglementează calea extraordinară de atac analizată, inclusiv din situarea sediului materiei (art. 430 C. proc. pen.) anterior dispoziţiilor referitoare la soluţionarea admisibilităţii în principiu a contestaţiei (431 şi următoarele C. proc. pen.), rezultă că o cerere de suspendare a executării pedepsei aplicate prin hotărârea contestată poate fi analizată în etapa procedurală în care se află cauza.

În acest context, Completul de 5 Judecători apreciază că, în raport cu împrejurările de fapt şi de drept invocate de către contestatorul condamnat în cererea formulată, văzând contextul generat de necesitatea analizării în concret, în speţă, a efectelor deciziei Curţii Constituţionale nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României, în cauză se impune, în temeiul dispoziţiilor art. 430 C. proc. pen., suspendarea executării pedepsei aplicate contestatorului condamnat prin sentinţa penală nr. 305 din 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare.

În consecinţă, Completul de 5 Judecători va dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat A. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza hotărârilor judecătoreşti anterior menţionate, dacă acesta nu este arestat în altă cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite în principiu contestaţia în anulare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017.

Fixează termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la data de 21 ianuarie 2019, Sala secţiei penale, pentru când se va cita contestatorul condamnat.

II. Admite cererea de suspendare a executării sentinţei penale nr. 305 din 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare.

Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat A. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinţei penale nr. 305 din 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, dacă nu este arestat în altă cauză.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 decembrie 2018.