Military jurisdiction over complaint against dismissal for military suspect despite civilian co-respondents in underlying allegations

Examinând conflictul de competenţă de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Ordonanţa nr. 2415/P/2019 din data de 6 ianuarie 2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C. pen. şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice prevăzută de art. 304 C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 2415/P/2019 din 20 august 2020, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, s-a dispus declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, sub aspectul săvârşirii de către numitul A., soldat gradat profesionist, a infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C. pen. şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice prevăzută de art. 304 C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 838/P/2020 din data de 24.11.2020 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti s-a dispus extinderea urmăririi penale în prezenta cauză şi pentru infracţiunile de ameninţare, faptă prev. şi ped. de art. 206 C. pen. şi de şantaj, faptă prev. şi ped. de art. 207 alin. (1) C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 838/P/220 din 25.11.2020 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul A., pentru săvârşirea infracţiunilor de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prev. şi ped. de art. 304 C. pen., de ameninţare, faptă prev. şi ped. de art. 206 C. pen. şi de şantaj, faptă prev. şi ped. de art. 207 alin. (1) C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 838/P/2020 din data de 15.06.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, faptă prev. şi ped. de art. 304 C. pen., de ameninţare, faptă prev. şi ped. de art. 206 C. pen. şi de şantaj, faptă prev. şi ped. de art. 207 alin. (1) C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 58/II/2/2021 din 4.08.2021 a prim procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a fost respinsă plângerea formulată de petentul B. împotriva Ordonanţei nr. 838/P/2020 din data de 15.06.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

La data de 24.08.2021, la Tribunalul Militar Bucureşti, a fost înregistrată sub nr. x/2021 plângerea formulată de petentul B. împotriva celor două ordonanţe.

În plângerea formulată, petentul a solicitat desfiinţarea ordonanţei de clasare şi trimiterea cauzei la procurorul care a supravegheat urmărirea penală, pentru începerea urmăririi penale in personam faţă de numita C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzute de disp. art. 304 C. pen., precum şi completarea urmăririi penale faţă de suspectul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare, prevăzută de disp. art. 206 alin. (1) din C. pen. şi şantaj, prevăzută de disp. art. 272 din C. pen.

Prin încheierea nr. 133 din data de 14.09.2021 pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti, în dosar nr. x/2021 s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa.

Pentru a dispune astfel Tribunalul Militar Bucureşti a arătat că potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

S-a arătat că, în cauză, au fost reclamate fapte presupus săvârşite de un militar - numitul A., dar şi fapte reclamate ca fiind săvârşite de angajaţi ai S.C. D. S.A. încadraţi în Dispensarul E. din Năvodari, jud. Constanţa. În privinţa acestora din urmă, printre care şi coordonatorul de zonă al clinicii, se relatează că ar fi facilitat divulgarea unor informaţii cu caracter confidenţial din cadrul unităţii medicale către o persoană din afara acesteia, numitul A. şi că ar fi comis fapte de abuz, având conotaţie penală, emiţându-se şi ipoteza constituirii unui grup infracţional.

S-a reţinut că, în declaraţia de persoană vătămată dată la 8.01.2020 petentul precizează expres că solicită identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care i-au divulgat numitului A. informaţiile confidenţiale pe care acesta din urmă nu avea cum să le cunoască nefiind angajat al S.C. D. S.A. De asemenea, precizează că infracţiunea de abuz în serviciu priveşte şi "terţe persoane din cadrul S.C. D. S.A.

Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, în situaţia în care în cauză ar fi implicaţi atât făptuitori militari, pentru care competenţa revine instanţei militare, cât şi făptuitori civili, faţă de care este competentă o instanţă civilă, devin incidente regulile de competenţă prev. de art. 44 alin. (4) şi (5) C. proc. pen. între instanţa militară şi cea civilă, competenţa revine instanţei civile echivalente în grad cu cea militară.

Prin încheierea nr. 550 din data de 29 decembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia Penală, în dosar nr. x/2021, în baza art. 47 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 50, art. 51 C. proc. pen., a constatat necompetenţa Tribunalului Constanţa după calitatea persoanei, privind soluţionarea plângerii formulate de petentul B., având ca obiect plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 340 C. proc. pen.

A declinat competenţa după calitatea persoanei în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti.

A constatat intervenit un conflict negativ de competenţă pentru soluţionarea căruia a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanţa a reţinut că deşi petentul a susţinut în faţa Tribunalului Constanţa că plângerea sa o viza şi pe C., persoană civilă, totuşi acest lucru nu este menţionat în plângerea iniţială iar, pe de altă parte, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a fost sesizat prin declinare de competenţă de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa strict cu privire la A., soldat gradat profesionist, iar soluţiile atacate îl vizau strict pe acesta.

În concluzie, s-a apreciat că nu ne aflăm sub incidenţa art. 44 alin. (4) C. proc. pen. pentru că nu există făptuitor civil vizat de soluţiile atacate.

Analizând conflictul negativ de competentă ivit între Tribunalul Militar Bucureşti şi Tribunalul Constanţa, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind plângerea formulată de petentul B., Înalta Curte constată următoarele:

Analizând actele dosarului se constată că petentul B. a formulat plângere penală împotriva numitul A., soldat. În cauză competenţa organului de urmărire penală a fost stabilită de dispoziţiile art. 56 alin. (5) C. proc. pen., potrivit cu care:

"Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă toţi participanţii la săvârşirea infracţiunilor comise de militari."

Prin Ordonanţa nr. 838/P/2020 din data de 15.06.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, faptă prev. şi ped. de art. 304 C. pen., de ameninţare, faptă prev. şi ped. de art. 206 C. pen. şi de şantaj, faptă prev. şi ped. de art. 207 alin. (1) C. pen., faţă de intimatul A., soldat.

Obiectul cauzei care a generat conflictul negativ de competenţă, îl constituie plângerea formulată de petentul B., potrivit art. 340 C. proc. pen., împotriva Ordonanţei nr. 838/P/2020 din data de 15.06.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, prin care s-a dispus clasarea cu privire la soldatul A..

Potrivit art. 340 alin. (1) C. proc. pen. "persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă."

Din punct de vedere al competenţei după calitatea persoanei, art. 37 alin. (1) C. proc. pen., stabileşte că tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

În raport cu calitatea de militar a numitului A., competenţa de a judeca plângerea formulată de petent împotriva Ordonanţei nr. 838/P/2020 din data de 15.06.2021 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti.

Înalta Curte constată că nu are relevanţă juridică în stabilirea competenţei materiale faptul că petentul ar fi sesizat organul de urmărire penală şi cu privire la unele fapte comise de o persoană care nu are calitatea de militar atâta timp cât cercetarea penală nu a vizat şi această persoană, ordonanţa pronunţată în cauză referindu-se doar la numitul A. care are calitatea de soldat.

Pentru considerentele expuse, Înalte Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei a cauzei privind plângerea formulată de petentul B. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind plângerea formulată de petentul B. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 ianuarie 2022.

GGC - MM