Administrative and fiscal appeal declared perempted due to six-month procedural inactivity

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin încheierea din 9 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a suspendat judecata recursului formulat de A. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

2. Cererea de recurs:

Împotriva încheierii menţionate la pct. 1, a declarat recurs A.

În cuprinsul cererii, în esenţă, recurentul a susţinut că exemplarul încheierii care i-a fost comunicat la data de 18 ianuarie 2021, nu poartă semnătura magistraţilor, contrar dispoziţiilor art. 426 şi art. 427 C. proc. civ.

Totodată, a susţinut că magistraţii care au pronunţat hotărârea atacată se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor de neglijenţă şi abuz în serviciu.

3. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 20 ianuarie 2021. Ulterior, la 2 februarie 2021, cererea de recurs a fost înaintată, spre competentă soluţionare, Completului de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi înregistrată sub nr. x/2021.

Prin rezoluţia din data de 4 februarie 2021, a fost fixat termen de judecată la 22 februarie 2021, când, în raport de dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata cererii de recurs a fost suspendată.

Înalta Curte a reţinut că recurentul, care a fost legal citat pentru acel termen de judecată, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând incidenţa în prezenta cauză a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ. referitoare la perimare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni", iar alin. (2) al aceiaşi articol prevede că "Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".

Perimarea se poate constata şi din oficiu, conform dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţilor.

Prin urmare, perimarea operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.

Aceasta este şi situaţia în speţă, unde, după suspendarea judecăţii cererii de recurs, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din data de 22 februarie 2021, recurentul a lăsat să treacă un interval de timp mai mare de 6 luni fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecăţii cauzei.

Din verificarea actelor dosarului, rezultă că din momentul în care judecata cererii de recurs a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. (22 februarie 2021), recurentul nu a formulat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecăţii şi nici nu a efectuat vreun alt act de procedură. În cauză, termenul de perimare s-a împlinit la data de 22 august 2021, conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

În raport de considerentele reţinute, având în vedere că în termenul prevăzut de lege, din vina părţii, nu a fost întocmit niciun act de procedură, Înalta Curte, în temeiul art. 416 alin. (1) coroborat cu art. 420 alin. (1) C. proc. civ., urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de A. împotriva încheierii din 9 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2022.

GGC - ED