Territorial jurisdiction fixed at contracting authority's seat in public works procurement disclosure dispute.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that Tribunalul Cluj, administrative and fiscal section, has territorial competence to hear the case at first instance, thereby prevailing over the earlier declinations by Tribunalul Timiș (which favored Tribunalul București) and Tribunalul București (which favored Tribunalul Cluj). The dispute involved a contractor seeking, against the contracting authority and its reception commissions, disclosure of works-reception minutes, annulment of decisions canceling those minutes, and an order compelling the authority to approve the reception, all arising from public works procurement contracts. The Court held that under the special competence rules applicable to public procurement contract execution—art. 53 of Law no. 101/2016 and art. 286(1) of Government Emergency Ordinance no. 34/2006—jurisdiction lies exclusively with the tribunal in whose circuit the contracting authority (the regional roads directorate) has its seat, which is in Cluj, and this exclusive territorial competence cannot be derogated from; additionally, even under the general administrative litigation rule in art. 10(3) of Law no. 554/2004, once the claimant chose the court at the defendant’s seat, no territorial exception could be raised.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Art. 53 din Legea nr. 101/2016, art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 123 C. proc. civ, art. 135 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction fixed at contracting authority's seat in public works procurement disclosure dispute: The dispute involved a contractor seeking, against the contracting authority and its reception commissions, disclosure of works-reception minutes, annulment of decisions canceling those minutes, and an order compelling the authority to approve the reception, all arising from public works procurement contracts. The Court held that under the special competence rules applicable to public procurement contract execution—art. 53 of Law no. 101/2016 and art. 286(1) of Government Emergency Ordinance no. 34/2006—jurisdiction lies exclusively with the tribunal in whose circuit the contracting authority (the regional roads directorate) has its seat, which is in Cluj, and this exclusive territorial competence cannot be derogated from; additionally, even under the general administrative litigation rule in art. 10(3) of Law no. 554/2004, once the claimant chose the court at the defendant’s seat, no territorial exception could be raised.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the court to settle the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 07.05.2018, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere-Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj şi Comisiile de recepţie ale Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere,
- comunicarea Procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/29.11.2017 aferent Contractul subsecvent de lucrări nr. x/14.07.2017, nr. y/26.11.2017 aferent Contractului subsecvent de lucrări nr. x/14.07.2017 şi a Procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor aferent contractului subsecvent de lucrări nr. x/2013/2/05.09.2016.
- comunicarea deciziei/deciziilor de anulare a proceselor-verbale menţionate
- anularea deciziei/deciziilor de anulare a proceselor-verbale menţionate
- obligarea pârâtei CNAIR la admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor şi la aprobarea proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor aferente conform dispoziţiilor art. 19, art. 29 - 32 din Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora din 14.06.1994, în concordanţă cu Procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/29.11.2017 aferent Contractul subsecvent de lucrări nr. x/14.07.2017, nr. y/26.11.2017 aferent Contractului subsecvent de lucrări nr. x/14.07.2017 şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor aferent contractului subsecvent de lucrări nr. x/2013/2/05.09.2016, respectiv recomandarea emisă de comisia de recepţie;
Prin Sentinţa civilă nr. 90 din 14 ianuarie 2019, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâta CNAIR - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut instanţa că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului şi, dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale.
Reclamanta, cu sediul în Bucureşti, a optat pentru introducerea cererii de chemare în judecată la instanţa de la sediul său, fiind o competenţă facultativă.
Art. 53 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în vigoare la data de 07.05.2018, prevede că "(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice.".
Tribunalul a constatat că reclamanta a indicat sediul CNAID - DRDP Cluj indicând sediul din Bucureşti, B-dul x nr. 38, sector 1 şi că, deşi pârâta CNAIR a indicat sediul procesual ales ca fiind în Cluj, nu are nicio relevanţă cu privire la competenţa teritorială.
Astfel, având în vedere manifestarea de voinţă a părţilor şi că pârâtele, astfel cum au fost indicate, împrocesuate de către reclamantă, au sediul în Bucureşti, instanţa competentă teritorial este Tribunalul Bucureşti.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 938 din 13 februarie 2019, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
Tribunalul Bucureşti a reţinut dispoziţiile art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, care stabilesc soluţionarea proceselor şi cererilor privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea contractelor de achiziţie publică de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul autorităţii contractante.
În raport cu faptul că autoritatea contractantă are sediul în Cluj, judeţul Cluj, aşa cum rezultă din menţiunile respectivelor contracte, din punct de vedere teritorial competenţa aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Cluj.
De asemenea, nici în raport cu ultimele două capete de cerere, prin care se solicită obligarea CNAIR la admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor şi la aprobarea proceselor-verbale de recepţie, nu se poate reţine competenţa Tribunalului Bucureşti, dat fiind că sunt accesorii primelor capete de cerere şi, potrivit art. 123 C. proc. civ., revin în competenţa de soluţionare exclusivă a Tribunalului Cluj.
Astfel, constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul Bucureşti, în baza art. 133 şi art. 135 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
3.1. Înalta Curte constată că, în raport cu obiectul acţiunii, sunt incidente dispoziţiile speciale de competenţă privind executarea contractelor de achiziţie publică.
Astfel, atât dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 101/2016, reţinut de prima instanţă învestită, cât şi cele ale art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, reţinut de instanţa care a constatat ivit conflictul de competenţă, prevăd faptul că procesele şi cererile privind executarea contractelor de achiziţie publică se soluţionează, în primă instanţă, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul autorităţii contractante.
Or, în cauză, autoritatea contractantă, semnatară a contractelor de lucrări, astfel cum rezultă din actele dosarului, este Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, cu sediul în Cluj.
Prin urmare, dispoziţiile legale instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga.
3.2. De altfel, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în vigoare la data formulării acţiunii, 07.05.2018, "(3) Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale."
În cauză, reclamanta a introdus acţiunea pe rolul Tribunalului Cluj, instanţa de la domiciliul pârâtei Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj. Astfel, chiar reţinându-se incidenţa Legii contenciosului administrativ, nu se mai putea invoca excepţia necompetenţei teritoriale.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj şi Comisiile de Recepţie ale Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în favoarea Tribunalului Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 mai 2019.
GGC - NN