Jurisdictional competence for disputes under Law 341/2004 overriding general rules of Law 554/2004 despite central authority defendant

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945 - 1989, a solicitat instanţei de judecată să dispună încadrarea Oraşului Ploieşti în categoria localităţilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, respectiv a localităţilor determinante în care, în urma confruntărilor cu forţele regimului totalitar de dinainte de 1989 sau a acţiunilor de ocupare a obiectivelor de importanţă deosebită, au rezultat persoane rănite sau persoane reţinute sau persoane ucise.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 5932 din 03 octombrie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Motivând hotărârea astfel dispusă, tribunalul a reţinut că litigiul se soluţionează de curtea de apel, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât pârâtul chemat în judecată este autoritate publică centrală.

2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 635 din 20 februarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestui conflict.

În argumentarea hotărârii, curtea de apel a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 341/2004, care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. se întemeiază pe dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 (Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977).

Potrivit art. 26 din acest act normativ:

"Prin derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, în care acţiunea este formulată în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, se soluţionează, în fond, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel."

Din cuprinsul acestui text de lege rezultă că orice litigii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 341/2004 sunt date în competenţa de soluţionare a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, indiferent de obiectul cererii ori de calitatea pârâtului de autoritate publică centrală sau locală.

Pe cale de consecinţă, având în vedere caracterul de normă specială, derogatorie, a art. 26 din Legea nr. 341/2004, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzei în raport de rangul autorităţii pârâte, aceste prevederi având caracter general în raport de dispoziţiile Legii nr. 341/2004, care se aplică cu prioritate. Dispoziţiile Legii nr. 554/2004 sunt incidente doar în ceea ce priveşte stabilirea competenţei teritoriale a tribunalului, având în vedere că Legea nr. 341/2004 nu cuprinde dispoziţii în acest sens, iar conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data promovării acţiunii, competenţa aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului aflat în circumscripţia teritorială a municipiului Bucureşti, localitate unde îşi au sediul atât reclamanta, cât şi pârâtul.

În consecinţă, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. şi pe pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945 - 1989 în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2019.

GGC - NN