Passive procedural standing of education authorities for allocation of special education support teachers under Law No. 1/2011

Şedinţa publică din data de 3 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. prin B. prin mandatar Centrul European pentru drepturile Copiilor cu Dizabilităţi a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, obligarea pârâţilor la alocarea profesorului de sprijin la nivelul Şcolii Gimnaziale "C." Întorsura Buzăului, pentru respectarea drepturilor minorei A., şi daune morale în cuantum de 10.000 de RON, pentru nealocarea profesorului de sprijin din 2016 până în prezent.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 99 din 11 octombrie 2019, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantă B. în contradictoriu cu pârâţii menţionaţi pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. prin B. prin mandatar Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenta reclamantă a arătat în esenţă că, s-a adresat instanţei cu cererea de a obliga Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna să aloce un profesor de sprijin pentru A., elevă cu cerinţe educaţionale speciale în Şcoala Gimnazială "C.", şi să plătească acesteia daune morale în cuantum de 10.000 RON, întrucât profesorul de sprijin este un drept al său conferit de Certificatul său de Orientare Şcolară şi Profesională nr. 122/2016 (act administrativ individual), pe care autorităţile educaţionale au refuzat nejustificat să-l respecte din 2016 până în 2019.

În acest sens, a ataşat dosarului cauzei dovezi cu înscrisuri constând în corespondenţa dintre mama elevei şi Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, pe de o parte, şi şcoală, CJRAE, Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna şi Ministerul Educaţiei Naţionale, pe de altă parte, prin care acestea din urmă refuză să aloce un profesor de sprijin pentru eleva A., invocând lipsa posturilor la nivel judeţean. Autorităţile locale (CJRAE şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna) au indicat Ministerul Educaţiei Naţionale drept responsabil decizional cu alocarea profesorului de sprijin, care, însă, nu a răspuns solicitărilor repetate.

Recurenta a arătat faptul că, instanţa a aplicat greşit normele de drept material, pentru următoarele considerente:

- Nu a solicitat numirea unui profesor de sprijin, ci alocarea unui profesor de sprijin pentru eleva A., în contextul în care ISJ şi CJRAE Covasna au menţionat în repetate rânduri că nu există posturi suficiente la nivelul judeţului.

- Existenţa sau lipsa numărului suficient de posturi de profesor de sprijin este consecinţa deciziilor Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Inspectoratului Şcolar Covasna.

Conform Legii 1/2011, art. 51 alin. (1), "Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE si se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului."

- Alocarea unui profesor de sprijin nu se realizează prin actul de numire de la nivelul şcolii.

- Ministerul Educaţiei Naţionale, aşa cum a arătat şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, are atribuţii decizionale în ceea ce priveşte numărul de posturi maxim alocate pentru judeţ pentru fiecare an şcolar. Pentru anul şcolar 2018-2019, prin OMEN 4884/2018, MEN a alocat 154 de posturi pentru învăţământul special şi CJRAE. Diminuarea numărului de posturi de la învăţământul de masă pentru a aloca un profesor de sprijin pentru eleva A. este de natura unui compromis temporar, iar alocarea cu titlu generic a acestuia pentru Şcoala Gimnazială C. din întorsura Buzăului nu presupune în mod direct că, acesta va lucra cu eleva A., dat fiind că există mai mulţi elevi cu cerinţe educaţionale speciale în scoală. Mai mult decât atât, alocarea acestui post de profesor de sprijin prin diminuarea numărului de posturi de la învăţământul de masă indică o puternică incertitudine în organizarea resurselor financiare de către ISJ Covasna/Ministerul Educaţiei Naţionale pentru posturile de profesor de sprijin, raportat la numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale din judeţ si nevoile acestora, ceea ce creează potenţialul repetitivităţii invocării lipsei de resurse ca justificare pentru o viitoare desfiinţare a acestui post, la următoarea planificare bugetară/de posturi.

- În răspunsurile şcolii şi ale ISJ Covasna, numărul insuficient de posturi de profesor de sprijin alocate de MEN este cauza continuu indicată pentru inexistenta unui profesor pentru elevă, nu refuzul de numire din partea şcolii.

- Din punct de vedere administrativ, numirea unui profesor este exclusiv actul intern administrativ de organizare în cadrul şcolii, însă numirea nu poate surveni decât ulterior alocării unui post, care să fie ocupat în conformitate cu prevederile legale.

Astfel, consideră că, există identitate între persoanele juridice de drept public (MEN şi ISJ Covasna) chemate în judecată si titularul obligaţiei raportului juridic dedus judecăţii.

Conform legii (Legea 1/2011, OMEN 4884/2018), Ministerul Educaţiei Naţionale decide alocarea de posturi de profesor de sprijin în judeţe si numărul profesorilor, iar cauza inexistentei unui profesor de sprijin pentru A. a fost numărul insuficient de posturi,

În ceea ce priveşte daunele morale solicitate, recurenta consideră că, neglijenţa ISJ Covasna/Ministerului Educaţiei Naţionale în abordarea problemei lipsei profesorului de sprijin pentru A. reprezintă grave atingeri aduse demnităţii sale umane, întrucât au pavat calea către eşecul educaţional şi distrugerea potenţialului său uman de evoluţie, eleva parcurgând fără suport primii ani formativi, care sunt esenţiali din punct de vedere cognitiv şi psiho-emoţional şi pot determina întregul parcurs şcolar.

În concluzie, a solicitat să caseze sentinţa curţii de Apel Braşov şi să oblige părţile intimate la alocarea unui profesor de sprijin pentru eleva A., atât timp cât cerinţele educaţionale ale elevei vor persista, şi la plata daunelor morale în valoarea de 10.000 RON.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ale Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (ratificată prin Legea 221/2010), ale Legii 448/2006, ale Legii Educaţiei Naţionale 1/2011, ale Ordinului 1985/2016 şi ale Ordinului 4884/2018.

4. Apărările formulate în cauză

Legal citat, intimatul intimatul-pârât Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna a formulat întâmpinare, prin care a invocat tardivitatea recursului, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului.

Intimatul a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 99/11 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2018: s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţie invocată de M.E.N. (M.E.C. - cu noua denumire) şi I.ŞJ. Covasna şi s-a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu M.E.N. (M.E.C. - cu noua denumire) şi I.ŞJ. Covasna pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Cu privire la tardivitatea recursului, intimatul a arătat că, potrivit datelor publicate de Curtea de Apel Braşov, recursul în această cauză a fost înregistrat la 20 noiembrie 2019 şi la 25 noiembrie 2019).

Sentinţa civilă nr. 99/11 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov a fost redactată în data 28 octombrie 2019 şi a ajuns în posesia noastră în data 31 octombrie 2019 f data poştei de pe plic din mun. Braşov este din 30 octombrie 2019, iar din mun. Sf. Gheorghe este din 31 octombrie 2019).

În aceste condiţii, din datele pe care le are rezultă că termenul de recurs de 15 zile a fost depăşit în această cauza, recursul fiind tardiv.

Cu privire la fondul recursului, intimatul a arătat că, hotărârea primei instanţe este legală, este temeinică. Solicită menţinerea sentinţei civile nr. 99/11 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov şi respingerea recursului înaintat (deşi se invocă ca motiv de recurs încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material - art. 488 alin. (8) C. proc. civ. -nu se arată cu exactitate care anume norme de drept material au fost aplicate greşit sau încălcate de prima instanţă).

M.E.N. şi inspectoratele şcolare nu au competenţa, atribuţia de a desemna, aloca un profesor de sprijin pentru un elev.

M.E.N. stabileşte numărul posturilor pentru învăţământul preuniversitar (pentru fiecare judeţ în parte) - aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (ex. adresa M.E.N./D.G.M.R.U. nr. 338'64/14.06.2017, aflată la dosarul cauzei).

În funcţie de numărul de posturi stabilite de M.E.N., inspectoratele şcolare repartizează posturile unităţilor şcolare.

După aceste etape urmează ocuparea posturilor de către profesori.

După ocuparea posturilor, conform normelor în vigoare (ex. metodologia de mobilitate de personal didactic), unităţile şcolare care au încheiat contracte individuale de muncă cu profesorii desemnează/alocă profesorii de sprijin pentru elevi.

Desemnarea/alocarea profesorului de sprijin presupune:

- posturi stabilite de M.E.N;

- posturi repartizate de inspectorate şcolare unităţilor şcolare;

- posturi ocupate de profesori la şcoli {practic existenţa profesorilor pe* i posturi - persoanelor),

În raport strict cu obiectul acţiunii (alocarea profesorului de sprijin - practic alocarea unei persoane care are deja calitatea de cadru didactic) M.E.N. şi I.Ş.J. Covasna nu pot avea calitate procesuală pasivă.

Strict din formularea acţiunii rezultă obligarea M.E.N./I.Ş.J. Covasna la o acţiune, activitate care intră în competenţa şcolii (alocarea, desemnarea unei persoane care are calitate de profesor de sprijin pentru o anumită elevă).

Numărul posturilor din învăţământul preuniversitar de stat pentru fiecare judeţ (inclusiv jud. Covasna) se stabileşte de M.E.N.

Ex. - prin adresa M.E.N. (D.G.M.R.U. nr. 33864/14.06.2017), aflată la dosarul cauzei, i s-a comunicat numărul maxim de posturi din învăţământul preuniversitar (pentru jud. Covasna) finanţat prin bugetul consiliului judeţean (învăţământul special) şi prin bugetele locale,(învăţământul de masă), din sume defalcate din T.V.A. în anul şcolar 2017-2018.

În privinţa daunelor morale în cuantum de 10000 RON, intimatul pârât a arătat că, ţinând cont de starea de fapt prezentată, de anumite dificultăţi întâmpinate în organizarea/funcţionarea învăţământului special şi de demersurile realizate (solicitare de suplimentare de posturi pentru învăţământul special, se impune respingerea acestui capăt de cerere.

Din moment ce s-au făcut eforturi, s-a acordat sprijin educaţional elevei şi s-a realizat un curriculum adaptat, program de intervenţie personalizat, plan de servicii individualizat pentru eleva A., solicitarea de daune în cuantum de 10000 RON nu este justificată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 şi urm. noul C. proc. civ. art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare; O.M.E.C.T.S. nr. 5574/2011 (Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă).

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs invocate, a susţinerilor părţilor, a dispoziţiilor legale incidente, se reţin următoarele:

Recurenta reclamantă şi-a întemeiat recursul pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.- când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Cu privire la criticile invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte reţine că sunt întemeiate, pentru următoarele motive:

Intimatul pârât Ministerul Educaţiei Naţionale, are atribuţii decizionale în ceea ce priveşte repartizarea numărului maxim de posturi pe judeţe, pentru fiecare an şcolar, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv învăţământ special.

Din adresa nr. x/18.01.2019, dosar nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, reiese că, intimatul pârât ISJ Covasna s-a adresat către Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru asigurarea calităţii serviciilor destinate copiilor cu CES la standardele corespunzătoare, în conformitate cu reglementările legislative în vigoare, în vederea suplimentării la nivelul judeţului a posturilor existente.

Totodată, Curtea reţine că, în răspunsurile şcolii - Şcoala Gimnazială "C." Întorsura Buzăului - şi cele ale ISJ Covasna, dosar nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, se invocă numărul insuficient de posturi de profesor de sprijin alocate de MEN, aceasta fiind cauza continuu indicată de cele două instituţii, pentru inexistenţa unui profesor pentru eleva A., şi nu refuzul de numire din partea şcolii.

Înalta Curte constată că, din punct de vedere administrativ, numirea unui profesor este exclusiv actul intern administrativ de organizare în cadrul şcolii, însă, contrar apărărilor intimaţilor pârâţi, numirea nu poate surveni decât ulterior alocării unui post, care să fie ocupat în conformitate cu prevederile legale.

Aşa fiind, Înalta Curte reţine că, există identitate între persoanele juridice de drept public - intimaţii pârâţi în cauză, - MEN şi ISJ Covasna şi titularul obligaţiei raportului juridic dedus judecăţii.

Astfel, reiese că, instanţa de fond nu a făcut o corectă interpretare şi aplicare a textelor de lege incidente în cauză, respectiv, a prevederilor art. 48-56 din Legea nr. 1/2011, referitoare la Învăţământul special şi special integrat.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a intimatului pârâtMinisterul Educaţiei şi Cercetării (fost Ministerul Educaţiei Naţionale) au relevanţă următoarele prevederi legale:

ART. 49 din Legea nr. 1/2011:

"(1) Învăţământul special se organizează în unităţi de învăţământ special.

(2) Învăţământul special integrat se organizează în învăţământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preşcolar şi elev cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale în grupe, clase sau formaţiuni de studiu din învăţământul de masă.

(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în învăţământul de masă se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu dizabilităţi, cu avizul inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(2^2) Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în funcţie de tipul şi gradul dizabilităţii.

(3) Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului".

ART. 50 alin. (1) din Legea nr. 1/2011:

"(1) Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. CJRAE cuprind şi centrele logopedice interşcolare."

ART. 51 din Legea nr. 1/2011:

"(1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului."

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a intimatului pârât Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, Înalta Curte, consideră relevante, următoarele texte de lege:

Art. 95 alin. (1) din Legea nr. 1/2011

"Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuţii:

a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

…….

b) monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat şi monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular".

Din interpretarea sistematică şi teleologică a textelor de lege mai sus arătate reiese că, intimaţii pârâţi au calitate procesuală pasivă în cauză, prin prisma atribuţiilor conferite de prevederile art. 94 din Legea nr. 1/2011 cu privire la intimatul pârât MEC şi art. 95 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale cu privire la intimatul pârât Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna.

Curtea reţine că, potrivit art. 55 C. proc. civ. "Sunt părţi reclamantul şi pârâtul, precum şi, în condiţiile legii, terţele persoane care intervin voluntar sau forţat în proces", iar calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecăţii -calitatea procesuală activă- şi între persoana pârâtului şi cel obligat în acel raport juridic- calitatea procesuală pasivă-.

Interpretarea textelor de lege incidente în cauză, de către prima instanţă, în sens contrar scopului avut în vedere de legiuitor, a condus, în mod eronat, la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării (fost Ministerul Educaţiei Naţionale), Înalta Curte, reţinând cu privire la aceştia, aşa cum s-a arătat mai sus, că, există identitate între persoanele juridice de drept public -MEC şi ISJ Covasna- chemate în judecată si titularul obligaţiei raportului juridic dedus judecăţii, şi astfel acestea au calitate procesuală pasivă în cauză.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Înalta Curte reţinând că, sentinţa recurată este afectată de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi că, prima instanţă nu a intrat în judecata fondului cauzei, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ. va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamanta A. prin B. prin mandatar Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi împotriva sentinţei nr. 99 din 11 octombrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 3 iunie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.