Statute of limitations for challenging public domain certification: accrual from actual knowledge vs. Official Gazette publication

Şedinţa publică din data de 27 mai 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 21 iunie 2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Primăria Comunei Beliş - Comisia Locală de Fond Funciar Beliş, Primăria Comunei Poieni - Comisia Locală de Fond Funciar Poieni, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj, Instituţia Prefectului Cluj, Comuna Poieni, Consiliul Local al Comunei Poieni şi Judeţul Cluj, a solicitat:

- anularea parţială a poziţiei 153 din Anexa nr. 62 a Hotărârii de Guvern nr. 969/05.09.2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Cluj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Cluj, cu excepţia municipiului Cluj-Napoca, publicată în Monitorul Oficial nr. 684 din 17.09.2002, cu privire la tarla x parcela x, în suprafaţa de 1,4000 ha;

- anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local a comunei Poieni nr. 123/29.12.2011 cu privire la înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului-teren aflat în tarla x parcela x în suprafaţa de 1,4000 ha Beliş, în favoarea comunei Poieni;

- restabilirea situaţiei de carte funciară anterioară înscrierii dreptului de proprietate a Comunei Poieni, în Cartea Funciară x Beliş, prin radierea tuturor întabulărilor efectuate până în prezent, dispunând anularea parţială a încheierii 4853/31.05.2012;

- obligarea pârâţilor la suportarea cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 301 din 04 decembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a luat act că reclamantul A. a renunţat la judecata cererii sale în contradictoriu cu Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj, Primăria Comunei Beliş şi Comisia Locală de Fond Funciar Beliş, Primăria Comunei Poieni şi Comisia Locală de Fond Funciar Poieni;

- a admis excepţia tardivităţii depunerii întâmpinării, invocată de reclamant, în ceea ce priveşte întâmpinarea depusă de Guvernul României şi, în consecinţă, a constatat decăderea acestui pârât din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică;

- a constatat că excepţia nulităţii acţiunii pentru netimbrare şi excepţia tardivităţii introducerii acţiunii în anulare, invocate de Guvernul României, sunt excepţii de ordine publică, astfel că instanţa este învestită cu soluţionarea acestora;

- a respins excepţia nulităţii acţiunii pentru netimbrare, invocată de Guvernul României, ca neîntemeiată;

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de Instituţia Prefectului Judeţului Cluj şi de Judeţul Cluj şi, în consecinţă, a respins ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Instituţia Prefectului Judeţului Cluj şi Judeţul Cluj;

- a admis excepţia tardivităţii introducerii acţiunii, invocată de Guvernul României, în ceea ce priveşte petitul de anulare parţială a H.G. nr. 969/2002 (privind atestarea domeniului public al judeţului Cluj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Cluj, cu excepţia municipiului Cluj-Napoca) şi a respins ca tardiv acest petit formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României;

- a respins ca neîntemeiate petitele privind anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local al comunei Poieni nr. 123/29.12.2011, restabilirea situaţiei de carte funciară anterioară înscrierii dreptului de proprietate a Comunei Poieni în cartea funciară nr. x Beliş şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al Comunei Poieni şi Comuna Poieni.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 301 din 04 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Recurentul-reclamant a învederat că sentinţa recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, stabilindu-se în mod eronat că momentul la care a început să curgă termenul de decădere de un an, înăuntrul căruia putea fi atacată H.G. nr. 969/05.09.2002, este data publicării acesteia în Monitorul Oficial.

Arată că a aflat de existenţa şi conţinutul H.G. nr. 969/05.09.2002 doar în cursul anului 2017, atunci când a început demersurile pentru înscrierea în cartea financiară a dreptului său de proprietate, mai exact la data la care i-a fost comunicată adresa nr. x/26.06.2017 a Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj.

Prin raportare la această dată, apreciază că cererea de chemare în judecată a fost formulată înăuntrul termenului de 1 an, astfel că instanţa de fond, în mod greşit a admis excepţia tardivităţii formulării acţiunii.

Printr-un alt set de critici, recurentul-reclamant consideră greşită soluţia instanţei de fond privind admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Judeţului Cluj, având în vedere că, în ipoteza admiterii acţiunii şi anulării parţiale a punctului 53 din Anexa nr. 62 din H.G. nr. 969/2002, este afectat dreptul de proprietate publică a Comunei Poieni asupra unei suprafeţe de teren, iar aceasta din urmă este parte din unitatea administrativ-teritorială a judeţului Cluj.

Pe cale de consecinţă, contrar celor reţinute de către prima instanţă, apreciază că este afectat şi dreptul de proprietate al Judeţului Cluj, justificându-se astfel şi calitatea procesuală pasivă a acestuia.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 07 martie 2019, intimatul-pârât Judeţul Cluj a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că în mod corect a admis instanţa de fond excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

În raport de dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 213/1998, consideră că, în litigiile având ca obiect anularea unor poziţii din anexele la hotărârile adoptate pentru atestarea domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale, actul vătămător este hotărârea de guvern, nu cel prealabil emis de autorităţile locale, întrucât numai prin acesta se schimbă regimul juridic aplicabil bunurilor respective, putându-se aduce atingere dreptului de proprietate al altor persoane ori interesului legitim al acestora în dobândirea lui, în sensul art. 2 lit. o) din Legea nr. 554/2004.

4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 19 martie 2019, intimaţii-pârâţi Consiliul Local al Comunei Poieni şi Comuna Poieni au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind hotărârea atacată ca fiind legală şi pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor incidente în cauză.

În ceea ce priveşte soluţia admiterii excepţiei tardivităţii formulării primului petit din acţiunea introductivă, pentru introducerea cererii de chemare în judecată cu depăşirea termenului de 1 an de la data luării la cunoştinţă de către reclamant a hotărârii de guvern contestate, consideră că în mod corect instanţa de fond a apreciat acest moment ca fiind data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii de guvern contestate şi, ca urmare a soluţiei date primului petit al acţiunii, în mod întemeiat şi legal au fost respinse şi celelalte petite ale cererii de chemare în judecată.

4.3. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 20 martie 2019, intimatul-pârât Guvernul României a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind hotărârea atacată ca fiind legală şi pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 554/2004.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este fondat, în următoarele limite şi pentru următoarele considerente:

Acţiunea în contencios administrativ dedusă judecăţii vizează anularea parţială a poziţiei 153 din anexa nr. 62 a Hotărârii de Guvern nr. 969/05.09.2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Cluj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Cluj, cu excepţia municipiului Cluj-Napoca, cu privire la tarla x parcela x, în suprafaţa de 1,4000 ha, anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local a comunei Poieni nr. 123/29.12.2011 cu privire la înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului-teren aflat în tarla x parcela x în suprafaţa de 1,4000 ha Beliş, în favoarea comunei Poieni, precum şi restabilirea situaţiei de carte funciară anterioară înscrierii dreptului de proprietate a Comunei Poieni, în Cartea Funciară x Beliş, prin radierea tuturor întabulărilor efectuate până în prezent.

Instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii introducerii acţiunii în ceea ce priveşte petitul referitor la anularea parţială a H.G. nr. 969/05.09.2002, reţinând că actul administrativ individual atacat a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 684, la data de 17 septembrie 2002, iar instanţa de contencios administrativ a fost sesizată la data de 21 iunie 2018, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Înalta Curte reţine că, deşi prima instanţă a stabilit în mod corect natura juridică a actului atacat, reţinând că acesta este un act administrativ cu caracter individual, a interpretat şi aplicat eronat prevederile art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în raport cu specificul formalităţilor procedurale de aducere la cunoştinţă publică a acestuia.

În cazul unei hotărâri adoptate de Guvern în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, pentru atestarea apartenenţei bunurilor la domeniul public, momentul de început al calculului termenelor procedurale nu coincide cu publicarea în Monitorul Oficial, pentru că anexele în care sunt indicate bunurile sunt publicate separat, în numerele "bis" ale Monitorului Oficial al României, Partea I, care nu se aduc la cunoştinţa generală a publicului, ci sunt distribuite doar persoanelor interesate.

Cum actul administrativ atacat este un act individual şi nu unul normativ, nefiind comunicat reclamantului, termenul de decădere de 1 an pentru introducerea acţiunii în anulare, prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, curge de la data luării la cunoştinţă a hotărârii de guvern.

Această interpretare este impusă de respectarea principiului accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituţia României şi art. 6 din Convenţia Europeană a drepturilor omului.

În consecinţă, în raport cu data la care reclamantul a luat cunoştinţă de Anexa nr. 62 la H.G. nr. 969/2002, respectiv data de 26 iunie 2017, se constată că acţiunea în anulare a fost introdusă în termenul instituit de Legea nr. 554/2004, urmând regulile acestui act normativ.

Critica recurentului-reclamant privind soluţia instanţei de fond de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Judeţului Cluj, este nefondată.

Astfel, în raport de obiectul concret al cauzei, care vizează un imobil - teren, despre care recurentul-reclamant susţine că a fost inclus în mod eronat în domeniul public al Comunei Poieni, precum şi de dispoziţiile art. 36 din C. proc. civ., potrivit cărora "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond", Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale a Judeţului Cluj şi a respins cererea de chemare în judecată împotriva acestuia, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru considerentele expuse, constatând că acţiunea în anulare parţială a H.G. nr. 969/05.09.2002 a fost formulată cu respectarea termenului impus de art. 11 din Legea nr. 554/2004, cauza trebuie examinată pe fond, şi, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi al art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte sentinţa recurată şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă referitor la petitul privind anularea parţială a H.G. nr. 969/2002 (privind atestarea domeniului public al judeţului Cluj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Cluj, cu excepţia municipiului Cluj-Napoca) şi a Hotărârii Consiliului Local al comunei Poieni nr. 123/29.12.2011, formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Consiliul Local al Comunei Poieni şi Comuna Poieni, menţinând în rest dispoziţiile sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 301 din 04 decembrie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă referitor la petitul privind anularea parţială a H.G. nr. 969/2002 (privind atestarea domeniului public al judeţului Cluj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Cluj, cu excepţia municipiului Cluj-Napoca) şi a Hotărârii Consiliului Local al comunei Poieni nr. 123/29.12.2011, formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Consiliul Local al Comunei Poieni şi Comuna Poieni.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei recurate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2021.