Territorial jurisdiction for judicial impartiality when a court judge and the court are co-defendants in an administrative action

Şedinţa publică din data de 27 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 24.02.2020 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii ANFP, CJP Vâlcea şi Tribunalul Vâlcea - B. - judecător la Tribunalul Vâlcea, anularea concursului din data de 04.09.2019 pentru ocuparea funcţiei publice vacante de inspector clasa I grad profesional debutant şi a deciziei de numire pe post şi obligarea acestora la plata de daune morale şi despăgubiri în sumă de 200.000 RON, precum şi a contravalorii drepturilor salariale începând cu data deciziei de numire, inclusiv actualizare şi dobândă.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 389/2020 din data de 02 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii ANFP, CJP Vâlcea şi Tribunalul Vâlcea - B. - judecător la Tribunalul Vâlcea, în favoarea Tribunalului Vâlcea, secţia contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele sentinţei a reţinut că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi că reclamantul A. are domiciliul în jud. Vâlcea, ceea ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei de către Tribunalul Vâlcea.

2.2. Hotărârea Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă

Prin sentinţa nr. 547/2021 din data de 25 martie 2021, Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect anulare concurs, privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici - A.N.F.P., Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea şi Tribunalul Vâlcea, B. - judecător la Tribunalul Vâlcea, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestui conflict.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin acţiunea de faţă reclamantul a chemat în judecată şi un judecător de la Tribunalul Vâlcea, astfel că devin incidente dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a căror aplicare se impune pentru respectarea principiilor imparţialităţii justiţiei şi a dreptului la un proces echitabil.

De asemenea, a reţinut considerentele Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 558/2014 şi nr. 290/2018, potrivit cărora dispoziţiile legale de mai sus se aplică şi atunci când competenţa teritorială ar fi una exclusivă.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte aplicarea normei de competenţă prevăzută de art. 127 C. proc. civ., din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii ANFP, CJP Vâlcea şi Tribunalul Vâlcea - B. - judecător la Tribunalul Vâlcea, anularea concursului din data de 04.09.2019 pentru ocuparea funcţiei publice vacante de inspector clasa I grad profesional debutant şi a deciziei de numire pe post şi obligarea acestora la plata de daune morale şi despăgubiri în sumă de 200.000 RON, precum şi a contravalorii drepturilor salariale începând cu data deciziei de numire, inclusiv actualizare şi dobândă.

Potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (21) din C. proc. civ.:

"(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz."

Astfel fiind, se constată că dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. instituie un caz de prorogare legală a competenţei teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competenţa teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din raţiuni ce privesc asigurarea imparţialităţii judecătorului chemat să soluţioneze cauza, raţiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.

Raţiunea acestei normei rezidă în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii şi asigurării "egalităţii de arme" între reclamant şi pârât, într-un litigiu în care pârâtul activează în cadrul instanţei învestite cu soluţionarea cauzei ori calitatea de pârât o are chiar instanţa chemată să soluţioneze cauza.

În cauză, din înscrisurile existente la dosar, se observă că reclamantul a chemat în judecată, printre alţii, şi Tribunalul Vâlcea - B. - judecător la Tribunalul Vâlcea, aceasta fiind raţiunea pentru care reclamantul a înregistrat acţiunea astfel formulată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte constată că în speţă calitatea de pârât o are atât unul dintre judecătorii Tribunalului Vâlcea, cât şi Tribunalul Vâlcea însuşi, motiv pentru care se impune aplicarea normelor de competenţă de la art. 127 alin. (2) şi alin. (21) din C. proc. civ., astfel cum în mod corect a sesizat Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă.

Prin urmare, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului în primă instanţă aparţine Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii ANFP, CJP Vâlcea şi Tribunalul Vâlcea - B. - judecător la Tribunalul Vâlcea, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 27 mai 2021.