Budget rectification refusal annulled; EU-funded project costs ordered paid after late, unmotivated rejection.

Şedinţa publică din data de 26 mai 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 4 decembrie 2013, sub nr. x/2013, urmare declinării competenţei de soluţionare a cauzei prin sentinţa civilă nr. 5584/14.11.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Economiei şi Direcţia Generală "Organism Intermediar" pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale a solicitat:

- să se constate că datoria pârâtei Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" din Ministerul Economiei faţă de reclamantă, în sumă de 79595,95 RON rezultată din executarea contractului de finanţare nr. x/03.11.2009 încheiat de reclamantă, în calitate de beneficiar cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în calitatea acesteia de Organism Intermediar, în numele şi pentru Ministerul Economiei, desemnat prin lege Autoritate de Management pentru Programul Operaţional "Creşterea Competitivităţii Economice";

- anularea actului administrativ reprezentat de decizia Directorului general al Direcţiei generale "Organism Intermediar" din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, cuprinsă în adresa nr. x/11.01.2013, prin care s-a respins notificarea reclamantei de rectificare bugetară nr. 201/22.09.2011, înregistrată la această direcţie sub nr. x/23.09.2011;

- obligarea pârâtei Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea competitivităţii Economice" din Ministerul Economiei, să achite reclamantei suma de 79.595,95 RON cu titlu de rambursare a cotei parte din cheltuielile eligibile efectuate de către beneficiar, în baza contractului menţionat;

- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1566 din 20 mai 2014, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Economiei, a respins excepţia inadmisibilităţii şi a admis excepţia tardivităţii, respingând acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca tardiv formulată.

Prin decizia civilă nr. 446 din 23 februarie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1566 din 20 mai 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a casat în parte sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate privind soluţionarea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Economiei şi inadmisibilităţii.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 31.05.2016, sub nr. x/2013*.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 5185 din 28 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât următoarele:

- a admis în parte cererea de majorare a onorariului, a stabilit onorariu definitiv 4.000 RON şi a obligat reclamanta la plata sumei de 2.000 RON, reprezentând diferenţă onorariu expert;

- a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Cercetării şi Inovării, astfel cum a fost precizată;

- a anulat decizia de respingere a Notificării de rectificare bugetară;

- a obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene la plata sumei de 41.993,21 RON şi 30.668,10 RON - total 72.661,31 RON către reclamantă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 au declarat recurs atât pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, cât şi pârâtul Ministerul Cercetării şi Inovării.

3.1. Prin recursul formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene (în prezent, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene), întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a solicitat casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În cadrul evaluării legalităţii sentinţei civile nr. 5185/28.12.2017, recurentul pârât apreciază că se impun a fi reţinute următoarele împrejurări de fapt şi de drept, specifice cauzei:

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a derulat în baza contractului de finanţare POS CCE nr. 80/03.11.2009 proiectul intitulat "Sprijin pentru start-up în vederea dezvoltării inovative a produselor audio tactile de acces la educaţie şi cunoaştere pentru persoanele cu dizabilitaţi majore de vedere", aceste având calitatea de beneficiar al acestui contract.

Conform art. 20 din contract, sunt considerate parte integrantă a contractului de finanţare nr. x/03.11.2009, printre altele, şi Rapoartele de progres, Măsurile de informare şi publicitate (potrivit cărora beneficiarul este responsabil pentru implementarea activităţilor de informare şi publicitate conform celor declarate în cererea de finanţare), precum şi Cererea de Finanţare în care sunt detaliate activităţile care sunt obligatoriu a fi derulate de către beneficiar aşa cum au fost ele modificate prin actul adiţional nr. x/2011.

Contractul de finanţare nr. x/03.11.2009 a fost în vigoare până la data de 02.11.2011, dată de la care s-a încheiat perioada de implementare a proiectului, orice cheltuială efectuată de către intimata-reclamantă fiind suportată de aceasta.

După această dată, intimatei-reclamante îi reveneau, cu prioritate, obligaţiile prevăzute de art. 2 pct. 5, art. 8 lit. a) pct. 9, pct. 25, pct. 28, pct. 30 din contractul de finanţare nr. x/03.11.2009.

Raportul de progres reprezintă documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului, care se depune pentru fiecare 3 luni şi odată cu fiecare Cerere de rambursare şi se referă la perioada cuprinsă între ultimul raport de progres şi sfârşitul perioadei de referinţă pentru Cererea de rambursare.

În data de 24.08.2011, intimata-reclamantă a înregistrat la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în calitate de Organism Intermediar pentru POSCCE, sub nr. 7 569, Raportul de progres nr. 7, iar în data de 26.09.2013 i-a fost transmisă acesteia Lista de verificare pentru Raportul de progres nr. 7.

Anterior emiterii Listei de verificare pentru Raportul de progres nr. 7, monitorul de proiect a solicitat intimatei printr-un e-mail din data de 13.09.2011, o serie de clarificări, printre care, un aspect viza un eventual transfer al bugetului alocat achiziţiei de servicii de consultanţă de inovare/servicii de CDl.

Intimata reclamantă a fost informată că acest buget nu poate fi redistribuit atât timp cât nu demonstrează că activităţile declarate erau realizate.

Lipsurile identificate de către monitorul de proiect în Lista de verificare a Raportului de progres nr. 7 şi care au fost complinite de către intimata-reclamantă după încheierea contractului de finanţare reprezintă lipsuri din cauza cărora nu a fost posibilă aprobarea pentru transferul sumelor de bani de la o linie de finanţare la o alta.

Această solicitare de transfer a venit din partea intimatei-reclamante în data de 23.09.2011, când a înregistrat Notificarea nr. X cu numărul X4/23.09.2011 la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, prin care a solicitat o nouă rectificare bugetară, respectiv transferul unor sume de bani de la un capitol de cheltuieli la un altul.

În data de 26.09.2011, intimata-reclamantă a primit Lista de verificare pentru raportul de progres nr. 7 pentru perioada 03.05.2011-02.08.2011 în care a fost informată de faptul că există multe activităţi pentru care nu se face dovada că acestea au fost încheiate total şi că este necesar să se facă dovada livrabilelor aferente cheltuielilor din cadrul bugetului proiectului.

În data de 03.10.2011, privitor la Notificarea nr. X cu numărul X/23.09.2011, intimata-reclamantă a primit un e-mail din partea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (Ol POSCCE) ce conţinea Nota pentru solicitare de clarificări Notificare x/23.09.2011 prin care era informată că transferul de sume de bani de la o linie bugetară la alta se poate realiza doar dacă există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul şi există o necesitate reală/certă în linia bugetară unde se solicită să fie mutaţi banii, după cum urmează:

1. pentru a transfera de la Capitolul 4, Cheltuieli pentru achiziţia de servicii pentru cercetare-dezvoltare-inovare, era obligatoriu ca intimata-reclamantă să facă dovada că toate activităţile prevăzute a fi efectuate conform Cererii de finanţare, erau total realizate (nu parţial realizate, aşa cum a arătat intimata în cadrul Raportului de progres nr. 7) şi în acest sens urma să depună dovada livrabilelor obţinute ca urmare a încheierii acestor activităţi.

2. pentru a transfera la Capitolul 1, Cheltuieli de personal, era necesar a fi făcută dovada existenţei unei necesităţi certe, simpla prelungire a contractului de finanţare nefiind o necesitate certă.

În plus, personalul din cadrul proiectului a fost plătit pentru numărul de ore efectiv lucrate în proiect, în baza rapoartelor de activitate lunare întocmite de către aceştia, aferente activităţilor prevăzute în Cererea de finanţare.

Pentru a putea opera transferul la Capitolul 1 Cheltuieli de personal trebuia identificate, în mod concret, activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare ce urmau să fie efectuate de către personalul implicat în proiect.

Aceste cheltuieli cu personalul erau eligibile (în sensul că erau plătite de către Ol POSCEE) doar în măsura în care aceste activităţi erau derulate pe durata proiectului de cercetare conform art. 14 din Ordinul nr. 387/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis, denumită "Ajutor de minimis pentru sprijinirea START-UP-urilor şi SPIN-OFF-urilor inovative", aferentă Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", axa prioritară 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare", domeniul major de intervenţie 2.3 "Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare", operaţiunea 2.3.1 "Sprijin pentru START-UP-uri le şi SPIN-OFF-urile inovative".

3. pentru a transfera de la Capitolul 5, Cheltuieli cu achiziţii de publicaţii, abonamente şi cotizaţii, era necesar sa se facă dovada modului de îndeplinire a activităţilor prevăzute pentru acest capitol.

4. pentru a transfera de la Capitolul 6, Cheltuieli pentru informare şi publicitate pentru proiect, era necesar să se facă dovada realizării activităţilor de informare şi publicitate declarate în cererea de finanţare cu indicarea sumelor cheltuite în acest sens, astfel încât să se poată evidenţia suma rămasă la această linie bugetară.

5. pentru a transfera către Capitolul 7, Cheltuieli generale de administraţie, era necesară o justificare a nevoilor existente pentru a opera acest transfer.

Faţă de Nota pentru solicitare clarificări Notificare x/23.09.2011, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a răspuns prin Adresa nr. x/12.10.2011.

Deşi termenul pentru răspuns indicat în Nota pentru solicitarea de clarificări a fost de 3 zile lucrătoare, răspunsul din partea intimatei-reclamante a fost dat în data de 12.10.2011, în condiţiile în care termenul de finalizare era data de 02.11.2011.

Chiar şi cu această ocazie, intimata-reclamantă nu a făcut dovada celor solicitate de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (OI POSCCE).

Încă de la momentul în care intimata-reclamantă a depus cererea de rectificare bugetară, a fost informată că pentru a fi aprobat transferul este nevoie să facă dovada faptului că pentru fiecare dintre capitolele de unde se solicita să fie transferate sumele de bani menţionate, trebuie făcută dovada faptului că au fost încheiate toate activităţile corespunzătoare acestor capitole, prin prezentarea livrabilelor, precum şi dovada faptului că există economii la aceste capitole de cheltuieli.

Pe de o parte, de la începutul corespondenţei cu intimata s-a solicitat prezentarea livrabilelor pentru capitolele de unde se solicita să fie efectuat transferul banilor, iar pe de altă parte, în data de 26.09.2013 i-a fost transmisă reclamantei Lista de verificare pentru Raportul de progres nr. 7 cu aceleaşi menţiuni. în cele din urmă, reclamanta s-a conformat solicitării ANCS de a depune livrabilele prin adresa nr. x/05.12.2011.

Aşa cum rezultă din cele mai sus arătate, instanţa de fond nu a avut în vedere că intimatei i s-a solicitat cu fiecare ocazie să prezinte livrabilele, cu toate acestea, intimata-reclamantă nu s-a conformat solicitărilor Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (Ol POSCCE).

Deşi intimata-reclamantă a solicitat ca suma de 79.595,95 de RON să fie declarată o cheltuială eligibilă, instanţa de fond trebuia să reţină că toate cheltuielile aferente acestei sume trebuie să corespundă prevederilor art. 14 din Ordinului nr. 387/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis denumite "Ajutor de minimis pentru sprijinirea START-UP-urilor şi SPIN-OFF-urilor inovative", aferentă Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice", axa prioritară 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare", domeniul major de intervenţie 2.3 "Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare", operaţiunea 2.3.1 "Sprijin pentru START-UP-urile şi SPIN-OFF-urile inovative" care arată care sunt cheltuielile eligibile.

Instanţa de fond trebuia sa constate că prin Notificarea de rectificare bugetară nr. 7894/23.09.2011 s-a solicitat transferul către Capitolul 1 Cheltuieli de personal a următoarelor sume: 76.547 de RON de la Cap. 4 Cheltuieli pentru achiziţia de servicii pentru cercetare-dezvoltare-inovare; 3.453 de RON de la Cap. 5, Cheltuieli cu achiziţia de publicaţii, abonamente şi cotizaţii, precum şi către Cap. 7 Cheltuieli generale de administraţie, suma de 5.000 de RON de la Cap. 6 Cheltuieli pentru informare şi publicitate pentru proiect.

Astfel, pentru a se transfera cele două sume către Capitolul 1 Cheltuieli de personal, era necesar să se justifice ce tipuri de activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare erau necesare a fi efectuate şi în mod corespunzător pentru capitolele 4 şi 5 de unde se solicitau să fie transferate sumele, trebuia să se facă dovada faptului că exista o economie certă şi totodată, că toate activităţile din cadrul acestor linii bugetare erau în totalitate realizate.

Or, aşa cum se observă din Lista de verificare pentru Raportul de progres nr. 7 nu se face dovada acestor aspecte.

În acelaşi mod, pentru a se putea transfera suma de 5.000 de RON de la Cap. 6 Cheltuieli pentru informare şi publicitate pentru proiect către Cap. 7 Cheltuieli generale de administraţie, era necesar să se facă dovada că pe linia bugetară Cap. 6 Cheltuieli pentru informare şi publicitate pentru proiect erau încheiate toate activităţile fiind necesar prezentarea livrabilelor aferente. Totodată, pentru Cap. 7 Cheltuieli generale de administraţie era necesar să se prezinte care erau cheltuielile necesare a fi efectuate, care să justifice necesitatea transferului.

În mod concret, S.C. A. S.R.L. nu a răspuns la solicitările Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (01 POSCCE).

Aşa cum s-a menţionat prin adresa nr. x/07.11.2012 nu s-a primit niciun rezultat pentru activităţile 11.1-11.4, 13.1, 13.3, 13.4, 12.1, 12.2, 14.1, 15.1, 15.2, 15.4.

Livrabilele (studiile şi rezumatele lor, înregistrările procesate) aferente activităţilor 11.1, 11.2, 11.3, 13.1 pentru care intimata a prezentat procese-verbale de avizare internă de execuţie cu personal propriu au fost depuse pe un CD pe 05 decembrie 2011. Aceste documente trebuiau depuse o dată cu Notificarea nr. x/23.09.2011 şi nu la o lună după terminarea contractului, aşa cum au fost transmise prin adresa nr. x/05.12.2011.

În acest sens, face trimitere, cu titlul de exemplu, la adresa nr. x/12.10.2011 depusă de către intimata-reclamantă, prin care se justifică necesitatea certă de transfer către Cap. 1 Cheltuieli de personal, faptul că au fost executate suplimentar de către personalul de implementare a unor activităţi de CDI prevăzute a fi contractate de terţi, cheltuieli efectuate anterior depunerii Solicitării de rectificare bugetară.

Deşi intimata-reclamantă a susţinut că au fost executate în plus faţă de prevederile Cererii de finanţare noi tipuri de prototipuri de produse AT, instanţa de fond trebuia să reţină că, potrivit contractului de finanţare şi a cererii de finanţare, se restituie doar cheltuielile efectuate cu acele prototipuri menţionate în cererea de finanţare, nu şi cantităţile suplimentare efectuate de către intimată, astfel că orice cantitate suplimentară nu ar putea face obiectul contractului de finanţare, fără a modifica, cu acordul părţilor, contractul de finanţare.

Instanţa de fond trebuia să constate şi că cele solicitări sunt trei scrisori de intenţie a unor potenţiali beneficiari ai produselor inovative ale intimatei, dintre care una nu conţine semnătură şi ştampilă, şi, prin urmare, nu au valoarea unor comenzi ferme sau contracte.

Pentru activităţile 11.1, 11.2, 11.3 şi 13.1, livrabilele au fost depuse prin adresa nr. x/05.12.2011.

Pentru Cap. 6 Cheltuieli pentru informare şi publicitate pentru proiect s-au prezentat doar cifre fără a se depune şi documente doveditoare.

Mai mult de atât, intimata-reclamantă avea obligaţia de a avea un site web funcţional pe toată durata de derulare a proiectul şi care să fie menţinut funcţional timp de 3 ani după momentul încheierii contractului de finanţare conform art. 8 lit. a) pct. 9 din contractul de finanţare, însă la data de 01.10.2013 precum şi la data de 13.07.2012 şi 22.11.2012, acest site-ul web al proiectului era nefuncţional.

În raport de aceste împrejurări specifice ale cauzei, din care rezultă cu prisosinţă conduita intimatei-reclamante de nerespectare a obligaţiei de a demonstra eligibilitatea sumei solicitate prin Notificarea de rectificare bugetară nr. 201/22.09.2011, pretins a fi rezultată din executarea contractului de finanţare nr. x/03.11.2009, solicită să se constate că, în mod greşit, instanţa de fond a obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene să plătească intimatei suma de 72.661,31 RON cu titlu de cheltuieli eligibile rezultate din contractul de finanţare.

Apreciază că, în mod neîntemeiat, instanţa de fond a reţinut faptul că din adresele de comunicare a răspunsului la cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. de aprobare a rectificării bugetare şi actele care au stat la baza acestora nu ar rezulta dacă elementele concrete invocate ar fi fost motivate.

Observând întreaga corespondenţă purtată între intimata-reclamantă şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în calitate de Organism Intermediar pentru POSCCE, solicită să se constate că prevederile art. 8 lit. b) alin. (2) din contractul de finanţare au fost respectate, prin informarea constantă a intimatei cu privire la motivele respingerii cererii de rectificare bugetară.

În acest sens, chiar instanţa de fond reţine prin considerentele sentinţei civile nr. 5158/28.12.2017, că, prin raportul de control din 18.04.2012, s-a reţinut că "având în vedere că nu a fost aprobată notificarea nr. x/23.09.2011 privind transferul de sume între diferite linii bugetare, nu sunt eligibile la rambursare: suma de 41.993,21 reprezentând depăşirea limitei de buget cheltuieli de persona pentru activităţi de CD. Suma de 30.668,1 RON reprezintă cheltuieli de personal solicitată la rambursare prin CR6-sume se reţin prin deducere din CR 5 şi CR 6".

Mai reţine instanţa de fond prin considerentele aceleiaşi hotărâri, că "respingerea cererii de rectificare bugetară pe considerentul că necesitatea este justificată (în parte) de realizarea unor activităţi suplimentare...fără să fie analizată justificarea sub aspectul îndeplinirii condiţiilor legale, contractuale şi oportunităţii-exprimării acordului de voinţă în sensul modificării clauzelor contractuale prin încheierea unui act adiţional, într-un termen util, constituie în aprecierea instanţei, o analiză formală a cererii".

Apreciază că această concluzie a instanţei nu reprezintă un argument al admiterii acţiunii intimatei-reclamante, întrucât intimata a fost informată că solicită la rambursare sume care nu au fost demonstrate a fi eligibile, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 387/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis denumite "Ajutor de minimis pentru sprijinirea START-UP-urilor şi SPIN-OFF-urilor inovative", însă acest aspect nu a mai fost analizat de instanţa de fond, ci instanţa şi-a justificat argumentele în favoarea admiterii acţiunii pe baza unor concluzii nerelevante cauzei, rezultate în urma efectuării expertizei contabile judiciare.

Ceea ce se impunea a fi reţinut în cauză de către instanţa de fond era faptul că intimata S.C. A. S.R.L. nu s-a conformat solicitărilor Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (OI POSCCE) şi nu a făcut dovezile sumelor disponibile existente la capitolele bugetare de unde urmau să fie transferate, respectiv faptul că nu a justificat în mod temeinic şi concret pentru fiecare dintre capitolele bugetare unde se solicitau a fi transferate sumele de bani, că există o necesitate care să corespundă prevederilor cererii şi contractului de finanţare.

Contrar concluziei instanţei de fond, susţine că nu era necesar a fi întocmit vreun act administrativ de constatare a unei nereguli, definită de O.U.G. nr. 66/2011, astfel cum se reţine prin considerente, ci se impunea ca instanţa să constate netemeinicia susţinerilor intimatei, având în vedere că pentru a opera transferul sumelor de la un capitol bugetar la altul, beneficiarul trebuia să facă dovada că:

- există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul;

- au fost îndeplinite activităţile cu indicarea sumelor cheltuite în linia bugetară de unde se solicită transferul;

- există o necesitate reală în linia unde se solicită transferul, necesitate care să corespundă prevederilor cererii şi contractului de finanţare.

În plus, speţa de faţă a vizat legalitatea şi temeinicia neaprobării cererii intimatei de rectificare bugetară, sens în care au fost analizate aspectele şi documentele care au fost puse la dispoziţie pentru soluţionarea acestei solicitări, cu menţiunea că întârzierea la formularea răspunsului la cererea de rectificare bugetară a fost cauzată de însăşi intimata S.C. A. S.R.L. ca urmare a faptului că nu a furnizat OI POS CCE toate informaţiile solicitate în timp util.

Intimata şi-a justificat solicitarea de transfer pe faptul că au mai fost executate prototipuri suplimentare faţă de cererea de finanţare. Această afirmaţie este susţinută şi în raportul de expertiză.

În cuprinsul raportului de expertiză se arată şi faptul că cheltuielile cu prototipurile suplimentare executate au fost suportate de intimata-reclamantă. Cu toate acestea, aceste prototipuri suplimentare au necesitat personal suplimentar şi de aici pretinsa necesitate a rectificării bugetare.

Prin urmare, rezultă că intimata a solicitat indirect cheltuieli suplimentare aferente efectuării în plus a unor prototipuri prin formularea unei cereri de suplimentare pentru cheltuielile de personal (personal suplimentar care să acopere prototipurile suplimentare).

Subliniază însă faptul că potrivit contractului de finanţare şi a cererii de finanţare se restituie doar cheltuielile efectuate cu acele prototipuri menţionate în cererea de finanţare, nu şi cantităţile suplimentare efectuate de către beneficiar. Nicio cantitate suplimentară nu poate face obiectul contractului de finanţare fără a modifica prin act adiţional, cu acordul ambelor părţi, contractul de finanţare.

Aceste prototipuri executate suplimentar faţă de cererea de finanţare au generat cheltuieli suplimentare, cheltuieli care au stat la baza solicitării de rectificare bugetară. Orice prototip realizat în plus, adică peste obiectivele stabilite în contract, folosind practic resursele aferente contractului, materiale şi umane, duce la o încălcare a cererii de finanţare şi implicit a contractului de finanţare, situaţie ce nu poate constitui temei al obligării instituţiei noastre la plata sumei pretinse de intimată. Este important de precizat şi faptul că şi cofinanţarea beneficiarului se raportează tot la aceste obiective stabilite prin contract.

Pentru aceste argumente, apreciază că raţionamentul instanţei, în sensul că "perioada de implementare se modifică, fiind extinsă perioada pentru care bugetul a fost previzionat de la 15 la 24 luni...dă naştere unei prezumţii în sensul necesităţii unor cheltuieli suplimentare cu personalul", este greşit şi nu este fundamentat pe o prevedere legală sau contractuală, ci reprezintă o apreciere eronată a modului în care pot fi solicitate la rambursare cheltuieli suplimentare faţă de contractul de finanţare şi cererea de finanţare.

În ceea ce priveşte argumentul instanţei de fond, în sensul că nu era obligatorie prezentarea livrabilelor pentru aprobarea solicitării de rectificare bugetare, arată faptul că prezentarea acestor livrabile era necesară în vederea stabilirii dacă existau sau nu economii.

Însă instanţa de fond nu a observat că în cadrul expertizei efectuate, pe baza căreia şi-a fundamentat soluţia dată, expertul nu face nicio referire la deficitul pe anumite linii bugetare, care să atragă necesitatea acestei rectificări bugetare şi nu face dovada acestui deficit, expertul doar face trimitere la schema de transfer indicată de către beneficiar, fără însă a indica documentele care au stat la baza acestei scheme.

Or, în cauza trebuiau emise documente din care să reiasă aceste economii, respectiv documente aferente cheltuielilor estimate în cererea de finanţare, precum şi cheltuielile efectiv realizare în proiect.

Apoi, pentru a transfera de la Capitolul 6, Cheltuieli pentru informare şi publicitate pentru proiect, era necesar să se facă dovada realizării activităţilor de informare şi publicitate declarate în cererea de finanţare cu indicarea sumelor cheltuite în acest sens, astfel încât să se poată evidenţia suma rămasă la această linie bugetară.

Aşa fiind, se poate constata faptul că activităţile nu au fost realizate conform contractului. Astfel, intimata-reclamantă, în calitate de beneficiar, avea obligaţia de a avea un site web funcţional pe toata durata de derulare a proiectului şi care să fie menţinut funcţional timp de 3 ani după momentul încheierii contractului de finanţare, conform art. 8

Pe de altă parte, pentru a transfera către Capitolul 7, Cheltuieli generale de administraţie era necesară o justificare a nevoilor existente pentru a opera acest transfer, a cheltuielilor necesare a fi efectuate. Or, o asemenea justificare nu a venit din partea intimatei-reclamanta S.C. A. S.R.L.., în calitate de beneficiar al contractului de finanţare.

Rezultă astfel că indicatorii din contract nu au fost respectaţi.

De asemenea, Raportul final nr. x/17.02.2012 întocmit de către beneficiar a fost emis la 5 luni de la data formulării notificării de solicitare a rectificării bugetare şi la 4 luni după finalizarea perioadei de implementare a proiectului pentru care a primit finanţare nerambursabilă din fonduri europene.

Subliniază faptul că rambursarea cheltuielilor declarate eligibile se efectuează doar pe durata de implementare a proiectului respectiv până la data de 02.11.2011, prin depunerea cererii de rambursare cu documentele justificative aferente conform art. 6 alin. (4) din contractul de finanţare. De asemenea, cheltuielile efectuate de către beneficiar trebuie să fie dovedite la data depunerii cererii de rambursare şi nu ulterior încheierii perioadei de implementare a proiectului.

Ţinând seama de faptul că intimata nu a îndeplinit condiţiile pentru aprobarea solicitării sale, pe cale de consecinţă, nu era posibilă nici încheierea unui act adiţional, cum în mod greşit reţine instanţa de fond.

Deşi instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei şi a dispus obligarea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la plata sumei totale de 72.661,31 RON către intimata-reclamantă, în motivarea acestei soluţii, instanţa de fond nu a stabilit în ce constă eligibilitatea acestei sume, respectiv a celor două sume componente, de 41.993,21 RON şi de 30.668,10 RON, în sensul dacă acestea sunt în acord cu prevederile contractului de finanţare, cererii de finanţare şi ale Ordinului nr. 387/2008.

3.2. Prin recursul formulat de pârâtul Ministerul Cercetării şi Inovării (în prezent, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării), întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a solicitat casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

O primă critică se referă la modul neîntemeiat pentru care a reţinut instanţa fondului faptul că din adresele de comunicare a răspunsului la cererea reclamantei de aprobare a rectificarea bugetare şi actele care au stat la baza acestora, nu rezultă dacă elementele concrete invocate ar fi fost motivate. Se reţine astfel ca prim motiv al admiterii cererii de chemare în judecată o nemotivare a actului administrativ şi, implicit, o nerespectare a dreptului beneficiarului la apărare.

Apreciază că nu se poate vorbi de o nemotivare a actului administrativ atât timp acesta i s-a comunicat intimatei şi atacat de către aceasta, atât în faţa autorităţii emitente cât şi în faţa instanţei de judecată.

Instanţa de fond trebuia să analizeze actul în raport de toate argumentele şi actele de la dosar, în ce măsură intimata reclamantă este vătămată prin nemotivarea actului administrativ, dacă aceasta avea sau nu cunoştinţă de motivele avute în vedere de către subscrisa pentru neaprobarea cererii de rectificare bugetară.

Lipsa motivării constituie viciu de ilegalitate pe motiv de formă (nulitate relativă), iar instanţa trebuie să analizeze în concret în ce măsură intimata a fost vătămată sau nu.

Apreciază că în cauza de faţă lipseşte vătămarea având în vedere inclusiv toată corespondenţa purtată cu intimata reclamantă, corespondenţă ce se regăseşte la dosarul cauzei, şi care nu a fost contestată. Ba mai mult, contrar celor reţinute de instanţa fondului, din întreaga corespondenţă purtată rezultă indubitabil că a analizat în detaliu solicitarea intimatei de rectificare bugetară, formulând şi solicitare de clarificări în care îi indicam lipsurile cererii sale.

Împrejurarea că intimata reclamantă nu s-a conformat solicitărilor sale şi nu a făcut dovezile sumelor disponibile existente la capitolele bugetare de unde urmau să fie transferate, nu a justificat în mod temeinic şi concret pentru fiecare dintre capitolele bugetare unde se solicitau a fi transferate sumele de bani că există o necesitate care să corespundă prevederilor cererii şi contractului de finanţare, etc, nu poate fi imputată instituţiei.

Instanţa fondului nu a ţinut seama de anumite caracteristici esenţiale ale speţei duse spre soluţionare judecăţii, şi anume că pentru a opera transferul sumelor de la un capitol bugetar la altul, beneficiarul trebuia să facă dovada că (i) există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul, (ii) că au fost îndeplinite activităţile cu indicarea sumelor cheltuite în linia bugetară de unde se solicită transferul şi (iii) că există o necesitate reală în linia unde se solicită transferul, necesitate care să corespundă prevederilor cererii şi contractului de finanţare.

Din corespondenţa dintre părţi rezultă că beneficiarul şi-a justificat solicitarea de transfer pe faptul că au mai fost executate prototipuri suplimentare faţă de cererea de finanţare. Această afirmaţie este susţinută şi în raportul de expertiză.

În cuprinsul raportului de expertiză se susţine faptul că cheltuielile cu prototipurile suplimentare executate au fost suportate de beneficiarul reclamant. Cu toate acestea. aceste prototipuri suplimentare au necesitat personal suplimentar şi de aici pretinsa necesitate a rectificării bugetare.

Subliniază însă faptul că potrivit contractului de finanţare si a cererii de finanţare se restituie doar cheltuielile efectuate cu acele prototipuri menţionate în cererea de finanţare, nu si cantităţile suplimentare efectuate de către Beneficiar. Nicio cantitate suplimentară nu poate face obiectul contractului de finanţare fără a modifica prin act adiţional, cu acordul ambelor părţi, contractul de finanţare.

Aceste prototipuri executate suplimentar faţă de cererea de finanţare au generat cheltuieli suplimentare, cheltuieli care au stat la baza solicitării de rectificare bugetara. Orice prototip realizat în plus, adică peste obiectivele stabilite în contract, folosind practic resursele aferente contractului, materiale şi umane, duce la o încălcare a cererii de finanţare şi implicit a contractului de finanţare. Este important de precizat şi faptul că şi Cofinanţarea beneficiarului se raportează tot la aceste obiective stabilite prin contract.

În mod neîntemeiat susţine expertul contabil, opinie preluată şi de instanţa fondului, faptul că nu era obligatorie prezentarea livrabilelor pentru aprobarea solicitării de rectificare bugetare. Contrar oricăror argumente, prezentarea acestor livrabile era necesară în vederea stabilirii dacă existau sau nu economii. De asemenea, expertul nu face nicio referire la deficitul pe anumite linii bugetare, care să atragă necesitatea acestei rectificări bugetare. Expertul nu face dovada acestui deficit ci, face trimitere la schema de transfer indicată de către beneficiar, fără însă a indica documentele care au stat la baza acestei scheme.

Trebuiau emise documente din care să reiasă aceste economii, respectiv documente aferente cheltuielilor estimate în cererea de finanţare, precum şi cheltuielile efectiv realizare în proiect.

Pentru toate argumentele prezentate consider că indicatorii din contract nu au fost respectaţi.

În acelaşi timp, Raportul final nr. x/17.02.2012 întocmit de către beneficiar, era emis la 5 luni de la data formulării notificării de solicitare a rectificării bugetare şi la 4 luni după finalizarea perioadei de implementare a proiectului.

Subliniază faptul că rambursarea cheltuielilor declarate eligibile se efectuează doar pe durata de implementare a proiectului respectiv până la data de 02.11.2011, prin depunerea cererii de rambursare cu documentele justificative aferente conform art. 6 alin. (4) din contractul de finanţare.

De asemenea, cheltuielile efectuate de către beneficiar trebuie să fie dovedite anterior depunerii cererii de rambursare şi nu ulterior, cu atât mai puţin după încheierea perioadei de implementare a proiectului.

Recurentul pârât critică sentinţa de fond, considerând că aceasta este contradictorie.

Astfel, în ciuda faptul că instanţa constată o culpă a sa prin neaprobare a cererii de rectificare bugetară şi pentru modalitatea de gestionare a speţei de faţă, se reţine faptul că din acte nu ar rezulta îndeplinirea de către beneficiară a condiţiilor contractuale pentru cererea de modificare a bugetului proiectului. Cu toate acestea, instant revine şi apreciază faptul că neîndeplinirea condiţiilor modificării bugetului proiectului fără a mai încheia act adiţional, nu poate conduce la respingerea acţiunii, în condiţiile în care cererea reclamantei viza rectificarea bugetară deducându-se implicit voinţa reclamantei de a încheia act adiţional, astfel că lipsa acestuia nu poate fi opusă reclamantei.

Or, în condiţiile în care beneficiara nu îndeplineşte condiţiile pentru aprobarea solicitării sale, nu se putea aproba încheierea unui act adiţional.

De asemenea, în mod neîntemeiat susţine instanţa fondului faptul că nu ar fi făcut dovada întocmirii vreunui act administrativ de constatare a vreunei nereguli, definită astfel cum a fost definită de O.U.G. nr. 66/2011. Cu privire la acest aspect, contrar oricăror argumente, împrejurarea că speţa de faţă a vizat legalitatea şi temeinicia neaprobării cererii beneficiarului de rectificare bugetară, sens în care a analizat aspectele şi documentele ce i-au fost puse la dispoziţie pentru soluţionarea acestei solicitări. Ba mai mult, întârzierea la formularea răspunsului cererii de rectificare bugetară a fost cauzată de însăşi intimată ca urmare a faptului că nu a furnizat toate informaţiile solicitate în timp util.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursurilor pentru nemotivare, iar pe fond, a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

5. Aspecte procedurale

Excepţia nulităţii recursurilor declarate de pârâţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, invocată prin întâmpinare de intimata-reclamantă A. S.R.L., a fost respinsă pentru argumentele arătate în partea introductivă a încheierii de amânare a pronunţării.

6. Procedura de soluţionare a recursurilor

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursurilor de faţă, la data de 12.05.2021.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de pârâţi sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Cum recurentele aduc practic aceleaşi critici sentinţei atacate, Înalta Curte va proceda la analiza criticilor prin prisma ambelor recursuri.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, obiectul prezentului litigiu îl constituie refuzul nejustificat al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică din cadrul Ministerului Economiei, în calitate de Organism Intermediar, concretizat prin adresa nr. x/02.04.2012, la notificarea nr. x/23.09.2011 de rectificare bugetară solicitată de către intimata reclamantă în calitate de beneficiară a contractului de finanţare nr. x/03.11.2009, pentru acordarea finanţării nerambursabile în vederea implementării proiectului "Sprijin pentru start-up în vederea dezvoltării inovative a produselor audio tactile de acces la educaţie şi cunoaştere pentru persoane cu dizabilităţi majore de vedere" şi obligarea la plata sumei de 76.595,95 RON cu titlu de rambursare a cotei parte din cheltuielile eligibile efectuate de beneficiar.

Pentru implementarea proiectului s-a prevăzut iniţial un termen de 15 luni, prelungit ulterior prin acte adiţionale, la 24 de luni, perioada de implementare fiind 02.11.2009-02.11.2011.

Prin notificarea nr. x/23.09.2011 intimata reclamantă a solicitat Organismului Intermediar rectificarea bugetară în valoarea de 80.000 RON, a contului Cap I Cheltuieli de personal, determinate de prelungirea duratei de execuţie a proiectului cu 9 luni, necesare pentru:

- Acoperirea unui deficit de 46.659 RON la Cap. Cheltuieli de personal aferent CR5 (03.07.2011-17.09.2011)

- Acoperirea sumei de 33.341 RON la Cap. Cheltuieli de personal aferent CR6 finală (18.09.2011-02.11.2011)

- Acoperirea unui supliment necesar de 5000 RON la Cap. 7- "Cheltuieli generale de administraţie" CR6 finală.

S-a propus astfel:

- transferul către Cap. I Cheltuieli de personal a sumei de 76.547 RON de la Cap. 4, Cheltuieli pentru achiziţia de servicii pentru cercetare - dezvoltare - inovare/tabel 4.1 CF care are un disponibil de 116.657 RON;

- Transferul către acelaşi capitol, Cheltuieli de personal, al sumei de 3453 RON de la Cap 5 Cheltuieli cu achiziţii de publicaţii, abonamente si cotizaţii, care are obiectivele realizate.

- transferul către Cap. 7, Cheltuieli generale de administraţie, a sumei de 5000 RON de la Cap. 6 Cheltuieli pentru informare şi publicitate pentru proiect/tabel 4.1. CF care are un disponibil de 15.367 RON.

Intimata reclamanta a arătat că a înregistrat economii ale bugetelor donatoare, datorită declarării unor achiziţii ca neeligibile, respectiv finalizării parţiale sau totale a unor activităţi, care au permis execuţia de calitate şi la timp a activităţilor de CDI, iniţial prevăzute în CF a fi externalizate.

În data de 03.10.2011, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (Ol POSCCE) a emis Nota pentru solicitare de clarificări la această Notificare prin care intimate reclamantă era informată că transferul de sume de bani de la o linie bugetară la alta se poate realiza doar dacă există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul şi există o necesitate reală/certă în linia bugetară unde se solicită să fie mutaţi banii. S-au solicitat precizări cu privire la o necesitate certă, arătându-se că faptul prelungirii duratei de execuţie a proiectului nu reprezintă justificarea unei necesităţi certe. S-a solicitat să fie comunicate care sunt livrabilele obţinute în urma activităţilor de servicii de cercetare-dezvoltare-inovare aşa cum sunt acestea declarate în cererea de finanţare.

Intimata reclamantă a răspuns la data de 12.10.2011 .

La data de 02.04.2012, recurenta pârâtă a comunicat reclamantei răspunsul la Notificarea privind transferurile de bani). În această adresă (nr. 6186), se arată că nu se aprobă Notificarea privind transferul de sume întrucât la data depunerii cererii nu există dovada realizării livrabilelor pentru a se putea face transferurile solicitate. Livrabilele au fost depuse de beneficiar pe data de 05.12.2011 (la o luna după terminarea contractului) cu nr. intrare DGOI 8821/05.12.2011. În conformitate cu art. 16 alin. (1) din Contract, "orice modificare şi/sau completare la contract se face cu acordul ambelor părţi, cu excepţia modificărilor determinate de schimbări în legislaţia naţională şi europeană", mai ales că aceste transferuri implicau încheierea unui Act Adiţional".

Înalta Curte constată, contrar celor reţinute mai sus, că potrivit art. 2. alin. (4) din contractul de finanţare, acesta era în termenul de valabilitate la data 05.12.2011.

Conform art. 3 alin. (4) din contractul de finanţare nr. x/03.11.2009, beneficiarul poate solicita, cu avizul OI, modificări ale bugetului proiectului, conform art. 4.1. din CF, fără a se mai încheia act adiţional, dacă acestea nu afectează scopul principal al proiectului, iar impactul financiar se limitează la transferul de maxim 10% din suma înscrisă iniţial într-o categorie de cheltuieli eligibile în cadrul celorlalte categorii de cheltuieli eligibile, fără a se modifica valoarea totală eligibilă a proiectului .

De asemenea, potrivit art. 8 alin. (6), beneficiarul are obligaţia de a solicita aprobarea Ol pentru orice modificare intervenită in bugetul previzionat al Proiectului si aprobat prin prezentul Contract, alta decât cea prevăzută la art. 3, alin. (4) si art. 8, alin. (7), cu menţionarea motivelor care au condus la aceasta, in vederea încheierii unui act adiţional.

Conform alin. (7), pe toata perioada de implementare a proiectului, in situaţia în care sunt diferenţe fata de graficul de rambursare prevăzut in contract, Beneficiarul va supune avizului OI, previziuni privind fluxul financiar, cu 30 zile calendaristice anterior începutului trimestrului pentru care se preconizează modificări.

Aşadar, contractul de finanţare conţine clauze speciale care, în funcţie de situaţiile concrete ivite în derularea contractului, permit modificarea în structură, de la un articol bugetar la altul, a previziunilor pe cheltuielile prevăzute în contract, cu obligativitatea nedepăşirii finanţării nerambursabile

Faţă de aceste dispoziţii contractuale, Înalta Curte apreciază că Organismul Intermediar trebuia să analizeze Notificarea intimatei reclamante prin prisma dispoziţiilor legale de mai sus şi în perioada de implementare a proiectului, respectiv, până la data de 02.11.2011 iar faptul că reclamanta a întârziat răspunsul la clarificări cu 7 zile, nu justifică emiterea unui răspuns la Notificarea nr. x/23.09.2011 la peste 5 luni de la data răspunsului.

În ceea ce priveşte livrabilele în contextul dat de proiectul care se derula, conform raportului de expertiză şi precizărilor intimatei reclamante, acestea constau în: modele de cercetare şi prototipuri ale produsului cercetării, documente tehnice (schiţe, desene, texte de lucru, înregistrări primare de sunet, fotografii) şi studii de specialitate, toate fişiere electronice, întocmite de beneficiar în legătură cu produsele rezultate din cercetarea aplicată aferente întregii activităţi desfăşurate. La data Notificării nr. x/23.09.2011, acestea se aflau în diverse stadii de realizare iar prevederile legale de mai sus nu condiţionează avizul Organismul Intermediar de transfer dintr-o categorie de cheltuieli eligibile în cadrul altei categorii de cheltuieli eligibile de prezentarea acestora şi nici acesta nu arată în cadrul refuzului său, temeiul legal în baza căruia susţine că prezentarea lor era obligatorie

Mai mult, având în vedere specificitatea acestui proiect, realizarea de produse audio tactile necesare procesului tiflopedagocic de acces la cunoaştere, educaţie şi divertisment a persoanelor cu dizabilităţi majore de vedere, în special la copii şcolari şi preşcolari, chiar şi în lista de verificare la Raportul de progres nr. 7 pentru perioada de raportare 02.08.2011-17.09.2011 din 20.09.2011, monitorul de proiect a permis ca acestea să fie depuse până la data depunerii următorului Raport de progres trimestrial.

Aşadar, prezentarea livrabilelor în stadiu finit reprezenta o obligaţie a intimatei reclamante la data finalizării proiectului şi nu pe parcursul derulării lui, acestea aflându-se în diverse stadia de lucru la data Notificării nr. x/23.09.2011. De altfel, aşa cum rezultă din solicitarea de clarificări, Organismul Intermediar a solicitat intimatei reclamante doar să-i fie comunicate care sunt livrabilele obţinute în urma activităţilor de servicii de cercetare-dezvoltare-inovare aşa cum sunt acestea declarate în cererea de finanţare şi nicidecum să-i fie puse la dispoziţie. Aşa cum s-a arătat mai sus, prezentarea tuturor livrabilelor aferente activităţilor de servicii de cercetare-dezvoltare-inovare aşa cum acestea au fost declarate în cererea de finanţare, nici nu putea avea loc înainte de finalizarea proiectului.

Potrivit art. 8 alin. (2) pct. b din contractul de finanţare, Organismul Intermediar are obligaţia de a informa beneficiarul cu privire la orice decizie luată care poate afecta Proiectul. Lipsa disponibilităţilor băneşti la anumite articole bugetare, salariile, plata chiriei sediului social, ca urmare a neoperării rectificării bugetare a fost în măsură să afecteze finalizarea proiectului.

În speţă, recurentele pârâte susţin că la solicitarea de clarificări din 03.10.2011, intimata reclamantă a răspuns cu întârziere, peste cele 3 zile acordate, respectiv, în data de 12.10.2011, făcând abstracţie de propria lor culpă, care, ar fi avut posibilitatea să emită un răspuns către beneficiar până la data de 02.11.2011 şi nu la 02.04.2011 aşa cum au procedat. De altfel, la data de 02.04.2012, proiectul era încheiat cu succes, iar toate livrabilele fuseseră depuse la data de 05.12.2011, în termenul acordat de monitorul de proiect.

Cu referire la motivarea actului de refuz al aprobării rectificării bugetare, Înalta Curte constată că, recurentele pârâte, în toate apărările formulate în faţa instanţei de fond dar şi în prezentele căi de atac, fac trimiteri la ampla corespondenţă purtată de părţi, justificându-şi decizia şi pentru alte motive decât cele cuprinse în adresa nr. x/02.04.2011.

Având însă în vedere având în vedere modul în care era structurată cererea de rectificare bugetară, emitentul adresei trebuia să analizeze şi să motiveze în mod corespunzător fiecare solicitare a intimatei reclamante şi să aibă în vedere şi răspunsul la clarificările din 12.10.2011.

Critica recurentelor pârâte referitoare la faptul că instanţa de fond trebuia să constate că reclamanta nu s-a conformat solicitărilor Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (Ol POSCCE) şi nu a făcut dovezile sumelor disponibile existente la capitolele bugetare de unde urmau să fie transferate, respectiv faptul că nu a justificat în mod temeinic şi concret pentru fiecare dintre capitolele bugetare unde se solicitau a fi transferate sumele de bani, că există o necesitate care să corespundă prevederilor cererii şi contractului de finanţare, este nefondată.

Astfel, instanţa de fond nu era obligată să verifice legalitatea refuzului de aprobare a rectificării bugetare prin prisma celor susţinute de recurente câtâ vreme, refuzul manifestat prin adresa nr. x/02.04.2011 a avut la bază alte considerente decât cele de mai sus (nu există dovada realizării livrabilelor pentru a se putea face transferurile solicitate).

Înalta Curte nu poate reţine nici susţinerea potrivit căreia, instanţa de fond trebuia să observe că potrivit contractului de finanţare şi a cererii de finanţare, se restituie doar cheltuielile efectuate cu prototipurile menţionate în cererea de finanţare, nu şi cantităţile suplimentare efectuate de către intimată, aşa cum îşi justifică aceasta prin adresa nr. x/12.10.2011 necesitatea certă de transfer către Cap. 1 Cheltuieli de personal. În primul rând, se constată refuzul de aprobare din adresa nr. x/02.04.2011 nu conţine o astfel de motivare, aşa încât, instanţa de fond a analizat refuzul strict prin prisma motivării lui intrinseci şi nu a unor aspecte extrinseci acestuia, iar în al doilea rând intimata reclamantă a justificat necesitatea certă de transfer către Cap. 1 Cheltuieli de personal pentru alte considerente, de exemplu, plata suplimentară a personalului care a implementat activităţi prevăzute iniţial a fi executate de terţi, etc), aspecte pe care Organismul Intermediar nu le-a analizat. De altfel, executarea suplimentară de prototipuri a fost efectuată din fondurile intimatei reclamante iar în adresa nr. x/12.10.2011 nu se face vorbire de plata personalului pentru acestea, expertul arătând în expertiza efectuată în ce a constat valoarea muncii prestate de personalul societăţii.

Nu poate fi reţinută nici critica referitoare la o motivare contradictorie a sentinţei atacate deoarece, reiterând conţinutul art. 3 alin. (4) din contractul de finanţare nr. x/03.11.2009, instanţa de fond a reţinut că din actele administrative nu rezultă analiza efectuată de reclamantă cu privire la îndeplinirea condiţiilor contractuale faţă de cererea de modificare a bugetului proiectului fără încheierea unui act adiţional. Neîndeplinirea celei de-a doua condiţii din art. art. 3 alin. (4), ca impactul financiar să se limiteze la transferul de maxim 10% din suma înscrisă iniţial într-o categorie de cheltuieli eligibile în cadrul celorlalte categorii de cheltuieli eligibile nu presupunea respingerea cererii ci doar faptul că rectificarea bugetară nu mai putea avea loc în lipsa unui act adiţional.

Practic, instanţa de fond nu a făcut decât să expliciteze conţinutul art. 3 alin. (4) din contractul de finanţare nr. x/03.11.2009 printr-o interpretare per a contrario.

Cât priveşte faptul că instanţa de fond a obligat la plata sumei totale de 72.661,31 RON către intimata-reclamantă, fără a stabili în ce constă eligibilitatea acestei sume, respectiv a celor două sume componente, de 41.993,21 RON şi de 30.668,10 RON, în sensul dacă acestea sunt în acord cu prevederile contractului de finanţare, cererii de finanţare şi ale Ordinului nr. 387/2008, Înalta Curte constată că instanţa de fond s-a pronunţat în limitele sesizării sale.

În concluzie, toate criticile recurentelor sunt nefondate, deoarece Organismul Intermediar avea obligaţia să analizeze şi să motiveze în mod corespunzător fiecare solicitare a intimatei reclamante din Notificarea nr. x/23.09.2011 şi nu să răspundă lapidar şi în termeni generici.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării iar în temeiul art. 453 C. proc. civ., va obliga recurenţii-pârâţi la plata către intimata-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 3.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în fond şi în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării împotriva sentinţei civile nr. 5185 din 28 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Obligă recurenţii-pârâţi la plata către intimata-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 3.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în fond şi în recurs.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2021.