Judicial fine for unseal-stamped appeal; rejection of re-examination request and dismissal of extraordinary appeal for annulment based on absence of material error

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2021

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin decizia nr. 5770 din 21.11.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat recursul formulat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 27 din 17 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat şi, în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat numitului B., amendă judiciară în cuantum de 1000 RON.

2. Încheierea pronunţată şi contestaţia în anulare formulată

Prin încheierea din data de 26 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de reexaminare formulată de petentul B. împotriva amenzii judiciare stabilite prin decizia nr. 5770 din 21 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva acestei încheieri B. a formulat contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, a fost invocată încălcarea art. 159 şi art. 157 din acelaşi cod, contestatorul apreciind că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, astfel încât nu a fost prezent la judecată.

Totodată, a susţinut că în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 22 alin. (6), art. 397 alin. (1), art. 191 alin. (1) Cod procedură, cererea de reexaminare a amenzii aplicate fiind respinsă în mod nelegal, deşi aceasta a fost corect motivată în fapt şi în drept .

Nu în ultimul rând, contestatorul a invocat şi dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţia României şi art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004, apreciind că deciziile CCR se aplică de către Parlamentul şi Guvernul României, iar nu de către instanţele judecătoreşti, întrucât judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar decizia CCR nr. 344/2012 nu este lege.

4. Apărările formulate de intimată

Intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a solicitat respingerea căii extraordinare de atac formulate, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile şi în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ.

Conform acestui text de lege: (1) "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata. (2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: ... 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale".

Raportat la definiţia legală a acestei căi de atac, Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt, fiind neîntemeiate susţinerile acesteia referitoare la neatacarea unei decizii a instanţei de recurs, faţă de caracterul definitiv al încheierii pronunţate asupra cererii de reexaminare, reglementată drept "cale de atac" împotriva unei amenzi judiciare.

Pe fondul contestaţiei în anulare, se constată invocarea ambelor cazuri reglementate de dispoziţiile art. 503 C. proc. civ. sus-enunţate, însă, din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului, se observă că citaţia emisă pentru termenul din 26.06.2020 a fost întocmită cu respectarea dispoziţiilor art. 157 C. proc. civ., conţine toate elementele esenţiale obligatorii, procedura de înmânare/comunicare fiind îndeplinită printr-un agent procedural al Judecătoriei Slatina, conform înscrisurilor aflate la filele x .

Dată fiind această împrejurare şi faptul că absenţa contestatorului de la termenul de judecată nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii pronunţate, dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

În ceea ce priveşte al doilea motiv al contestaţiei în anulare - art. 503 alin. (2) pct. 2 din acelaşi cod, se reţine că acesta reglementează contestaţia în anulare specială şi se referă la situaţia în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Pe calea contestaţiei în anulare se tinde la anularea unei hotărâri definitive nu pentru că judecata nu a fost bine făcută în fond, ci pentru o serie de motive expres şi limitativ prevăzute de lege (necompetenţa, încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei, nepronunţarea asupra unuia dintre apelurile declarate în cauză).

Înţelesul noţiunii de "eroare materială" vizează erori cu caracter formal, procedural, sau situaţii în care se confundă sau se omit date materiale importante ale cauzei cu ocazia judecării căii de atac a recursului. Or, pronunţarea unei soluţii contrare celei pe care o apreciază contestatorul a fi fost corectă nu se încadrează în această sintagmă, ci reprezintă critici de legalitate vizând pretinse erori de judecată, constituind astfel un veritabil recurs, imposibil de analizat pe calea contestaţiei în anulare.

Se constată, de asemenea, faptul că dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţia României şi art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004, invocate de contestator nu prezintă relevanţă în cauză şi nu au influenţat modul de soluţionare a cererii de reexaminare formulate, astfel că susţinerile referitoare la aplicarea deciziilor CCR nu pot fi încadrate în acest caz de contestaţie în anulare.

Pentru considerentele expuse, constatând că, deşi formal contestatorul şi-a fundamentat cererea pe dispoziţiile art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 C. proc. civ., în realitate aspectele învederate nu pot fi circumscrise niciunuia dintre motivele expres şi limitativ prevăzute de legiuitor, în temeiul dispoziţiilor art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondată contestaţia în anulare de faţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de B. împotriva încheierii din data de 26 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2021.