Prosecutors' salary challenge moot as later orders and Ordinance 3/2019 superseded claims; rest dismissed on standing.

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 27.04.2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecători Sector 5, au chemat în judecată pe pârâţii Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei:

- anularea parţială a Ordinului nr. 332/2017 şi obligarea Procurorului General să emită noi ordine de salarizare începând cu 09.04.2015, în sensul stabilirii drepturilor prin aplicarea salariului la nivel maxim prevăzut de lege pentru funcţii similare, pentru aceleaşi condiţii de studii, vechime si condiţii de muncă, prin raportare la valoarea de referinţa sectorială 405 aflată în plată în cadrul familiei ocupaţionale "Justiţie" până la data de 01.12.2015, şi respectiv, 445.5. ulterior acestei date, şi prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare precum şi al cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, de confidenţialitate şi pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite;

- obligarea pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a drepturilor prin emiterea unor noi ordine de salarizare, potrivit pct. 3 din prezenta acţiune, a diferenţei dintre venitul pe care l-ar fi obţinut potrivit Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016 (cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015 - 01.12.2015 şi, respectiv, 445.50 RON, ulterior datei de 01.12.2015) şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să deschidă în acest sens creditele bugetare necesare, cu titlul de cheltuieli de personal.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 3407/2017 din 02 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor pe capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să deschidă credite bugetare necesare plăţii drepturilor salariale şi respinge acest capăt de cerere ca fiind formulat de persoane fără calitate procesuală activă.

A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice pe primele două capete de cerere.

A fost admisă excepţia inadmisibilităţii.

A fost respinsă contestaţia formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Finanţelor Publice împotriva Ordinului nr. 332/27.01.2017 al Procurorului general - Parchetul de pe lângă ICCJ, ca inadmisibilă.

A fost respinsă cererea având ca obiect plata de despăgubiri, ca nefondată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs reclamanţii, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, au arătat că susţinerea instanţei de fond potrivit căreia ar fi trebuit să solicite încă din anul 2015 anularea ordinului 1704 este greşită, întrucât la acel moment nu puteau avea cunoştinţă de faptul că Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a luat în considerare cuantumul legal al valorii de referinţă sectorială. Totodată, au arătat recurenţii că nu ar fi fost posibilă nici motivarea solicitării în temeiul deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/15.12.2016.

4. Apărările intimaţilor

Intimatul-pârât Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei, iar în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind rămasă fără obiect, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecători Sector 5, au chemat în judecată pe pârâţii Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei:

- anularea parţială a Ordinului nr. 332/2017 şi obligarea Procurorului General să emită noi ordine de salarizare începând cu 09.04.2015, în sensul stabilirii drepturilor prin aplicarea salariului la nivel maxim prevăzut de lege pentru funcţii similare, pentru aceleaşi condiţii de studii, vechime si condiţii de muncă, prin raportare la valoarea de referinţa sectorială 405 aflată în plată în cadrul familiei ocupaţionale "Justiţie" până la data de 01.12.2015, şi respectiv, 445.5. ulterior acestei date, şi prin luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei brute lunare precum şi al cuantumului sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, de confidenţialitate şi pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite;

- obligarea pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a drepturilor prin emiterea unor noi ordine de salarizare, potrivit pct. 3 din prezenta acţiune, a diferenţei dintre venitul pe care l-ar fi obţinut potrivit Legii nr. 71/2015 şi a O.U.G. nr. 20/2016 (cu indemnizaţia calculată prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, pentru perioada 09.04.2015 - 01.12.2015 şi, respectiv, 445.50 RON, ulterior datei de 01.12.2015) şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să deschidă în acest sens creditele bugetare necesare, cu titlul de cheltuieli de personal.

Din verificările efectuate, Înalta Curte reţine că prin Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 897/22.05.2018 s-a stabilit modul de calcul al indemnizaţiilor reclamanţilor pentru perioada 09.04.2015 - 31.12.2017 şi în continuare.

Potrivit actului administrativ în discuţie - Ordinul Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 897/22.05.2018, începând cu data de 09.04.2015, categoriile de personal din care fac parte şi reclamanţii beneficiază de indemnizaţii de încadrare, stabilite în raport cu o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON, iar în perioada 01.12.2015 - 31.12.2017 în raport cu o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON, stabilindu-se că plata drepturilor salariale rezultate din aplicarea valorilor de referinţă sectoriale amintite se va face după asigurarea fondurilor necesare de către ordonatorul principal de credite.

Mai mult, prin Ordinul Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 3206/29.11.2019 s-a dispus că, în perioada 01.12.2016 - 31.12.2017, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi specialiştii din cadrul Ministerului Public se salarizează având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 484,18 RON.

Înalta Curte constată că prin ordinele de mai sus s-a dispus recalcularea indemnizaţiei recurenţilor-reclamanţi în raport cu o valoare de referinţă sectorială chiar mai mare decât cea solicitată prin acţiune.

În consecinţă, dată fiind emiterea de către pârâtul Ministerul Public - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Ordinelor nr. 897/2018 şi nr. 3206/2019, prin care s-a stabilit o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON începând cu data de 09.04.2015 şi de 484,18 RON începând cu data de 01.12.2016, Înalta Curte reţine că, în prezent, acţiunea reclamanţilor a rămas fără obiect în ceea ce priveşte capetele I şi II.

De asemenea, prin O.U.G. nr. 3/2019 privind eşalonarea plăţii drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiţiei s-a stabilit plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018, precum şi plata dobânzilor şi a actualizării cu rata inflaţiei.

Înalta Curte are în vedere şi prevederile art. 29 şi art. 32 din C. proc. civ., reţinând că unul dintre elementele acţiunii civile este, alături de părţi şi cauză, obiectul cererii, respectiv pretenţia concretă a reclamanţilor, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de C., G., K., O., S., A., B., F., J., N., R., V., D., H., L., P., T., E., I., M., Q. şi U. împotriva sentinţei civile nr. 3407/2017 din 02 octombrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge ca rămase fără obiect capetele I şi II din acţiune.

Va menţine soluţia pronunţată în ceea ce priveşte excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, respectiv lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de C., G., K., O., S., A., B., F., J., N., R., V., D., H., L., P., T., E., I., M., Q. şi U. împotriva sentinţei civile nr. 3407/2017 din 02 octombrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, respinge ca rămase fără obiect capetele I şi II din acţiune.

Menţine soluţia pronunţată în ceea ce priveşte excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, respectiv lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 13 mai 2021.