Inadmissibility of cassation appeal against final data protection decision under Law 677/2001 despite erroneous appeal instructions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the national data protection authority as inadmissible, thereby leaving the appellate court's judgment in force, which had ordered the authority to provide the complainant with a written response regarding the processing of her data subject complaint. The dispute arose in administrative litigation where the complainant challenged the authority's failure to resolve her complaint within the statutory deadline, alleging that this silence constituted an unjustified refusal to resolve a request for a legitimate interest. The decisive legal basis was the specialized provision of Law No. 677/2001, which stipulates that decisions issued by the supervisory authority are subject only to an urgent objection with no further right of appeal, rendering the contested decision definitive and irrevocable; consequently, the general right to appeal in cassation was unavailable despite a erroneous mention of the appeal route in the lower court's dispositive section.
Legislator headnote
AI generatedart. 19 din Legea nr. 554/2004, art. 248 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 25 din Legea nr. 677/2001, art. 26 din Legea nr. 677/2001, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004; Inadmissibility of cassation appeal against final data protection decision under Law 677/2001 despite erroneous appeal instructions: The dispute arose in administrative litigation where the complainant challenged the authority's failure to resolve her complaint within the statutory deadline, alleging that this silence constituted an unjustified refusal to resolve a request for a legitimate interest. The decisive legal basis was the specialized provision of Law No. 677/2001, which stipulates that decisions issued by the supervisory authority are subject only to an urgent objection with no further right of appeal, rendering the contested decision definitive and irrevocable; consequently, the general right to appeal in cassation was unavailable despite a erroneous mention of the appeal route in the lower court's dispositive section.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for admitting the exception of inadmissibility and rejecting the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 12 mai 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 19 ianuarie 2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a solicitat obligarea pârâtei la soluţionarea plângerii pe care i-a adresat-o, în termenul stabilit prin art. 25 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 677/2001; suspendarea prelucrării datelor sale cu caracter personal, prin dezvăluire participanţilor, în sistemul de evidenţă al Biroului de Credit S.A., inclusive a sistemului de evaluare automată individuală B., până la soluţionarea definitivă pe fond a plângerii; obligarea pârâtei în temeiul art. 18 alin. (4) lit. e) coroborat cu alin. (5) şi art. 19 din Legea nr. 554/2004 şi art. 1349-1350 C. civ., la plata unor daune de 100 RON pentru fiecare zi întârziere, începând cu data la care plângerea trebuia soluţionată, până la data la care ANSPDCP, va soluţiona efectiv plângerea; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2762 din 12 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât următoarele:
- a respins excepţiile invocate de pârâtă;
- a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
- a obligat pârâta să comunice reclamantei un răspuns scris cu privire la modul de soluţionare a sesizării înregistrată sub nr. x/18.12.2017;
- a respins în rest acţiunea ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 a declarat recurs pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinţei atacate, în sensul respingerii şi a cererii de obligare a sa "să comunice un răspuns scris cu privire la modul de soluţionare a sesizării înregistrată sub nr. x/18.12.2017".
4. Apărările formulate în cauză
Legal citată, intimata-reclamantă A. nu a formulat întâmpinare faţă de recursul declarat în cauză.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând, în raport de dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior, rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauza de faţă, reclamanta A. a formulat critici faţă de nesoluţionarea în termen a plângerii adresate pârâtei Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării datelor cu Caracter Personal, solicitând obligarea acestei autorităţi la emiterea unei decizii, potrivit art. 25 din Legea nr. 677/2001. La dosarul cauzei a fost depusă adresa nr. x/16.01.2018, prin care autoritatea pârâtă a informat reclamanta că se fac demersuri în vederea soluţionării plângerii sale şi că i se va transmite un răspuns la finalul investigaţiei.
Soluţionând acţiunea cu care a fost învestită, instanţa de fond a constatat caracterul parţial temeinic al cererii de chemare în judecată, reţinând, în esenţă, că pârâta nu i-a comunicat reclamantei un răspuns cu privire la plângerea formulată, astfel încât a obligat pârâta la comunicarea unui răspuns scris cu privire la modul de soluţionare a sesizării depuse de aceasta.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date:
"Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispoziţiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. Soluţia este definitivă şi irevocabilă."
Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se asimilează actelor administrative şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
În speţă, instanţa de fond a pronunţat o soluţie în considerarea refuzului nejustificat al autorităţii pârâte de a soluţiona cererea depusă de reclamantă. Şi în acest caz, calea de atac judicioasă rămâne cea prevăzută de legea specială pentru situaţia soluţionării cererii prin emiterea actului administrativ.
Pe cale de consecinţă, sentinţa recurată are caracter definitiv, conform tezei finale a art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, iar recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:
"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Este adevărat că instanţa de fond a menţionat în dispozitivul hotărârii calea de atac a recursului, dar menţiunea greşită din cuprinsul hotărârii judecătoreşti nu deschide dreptul părţii la formularea unei căi de atac neprevăzute de lege.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal împotriva sentinţei civile nr. 2762 din 12 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 mai 2021.