Inadmissibility of retrial for conflicting judgments due to lack of object identity in civil enforcement proceedings

Şedinţa publică din data de 15 aprilie 2021

Asupra revizuirii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea supusă revizuirii

Prin decizia nr. 1943 din data de 26 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX -a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul disp. art. 406 C. proc. civ., a luat act de renunţarea la judecarea recursului formulat de recurentul-reclamant şi a respins recursul formulat de recurentul-pârât Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 împotriva sentinţei civile nr. 528/12.02.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu recurentul reclamant A. şi intimatul pârât Secretar de Stat- B., ca nefondat.

2. Cererea de revizuire

Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 a formulat revizuire împotriva deciziei nr. 1943 din data de 26 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX contencios administrativ şi fiscal, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a arătat că cele două hotărâri judecătoreşti, respectiv nr. 5296/14.08.2019 şi 528/12.02.2020, rămasă definitivă prin decizia nr. 1943/26.10.2019, au acelaşi scop urmărit de intimat şi anume obligarea Secretariatului de Stat la plata penalităţilor pentru nepunerea în executare a sentinţei civile nr. 2476/2017.

Revizuentul a arătat că în dosarele nr. x/2019 şi y/2019 au aceleaşi părţi şi aceeaşi cauză, respectiv în dosarul nr. x/2019 reclamantul A. a solicitat obligarea Secretariatului de Stat la plata unei penalităţi de 500 de RON/zi de întârziere pentru nepunerea în executare a hotărârii nr. 2476/2017 şi amendarea conducătorului instituţiei iar în dosarul nr. x/2019 reclamantul A. a solicitat punerea în executare a încheierii din dosarul nr. x/2018 prin care Secretariatul de Stat a fost obligat la plata penalităţilor de 500 de RON/zi pentru nepunerea în executare a hotărârii judecătoreşti nr. 2476/2017.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a formulat întâmpinare şi concluzii scrise prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

4. Considerentele instanţei de revizuire

Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, în speţă nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cazul de revizuire menţionat vizează situaţia în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, iar în temeiul art. 430 alin. (2) C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru admisibilitatea revizuirii întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză.

Această condiţie este esenţială, întrucât revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii de lucru judecat şi care conduce în final la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.

Condiţia enunţată nu este îndeplinită în cazul cererii de revizuire de faţă, întrucât între cele două pricini nu există identitate de obiect, deşi ambele litigii au vizat punerea în executare a sentinţei nr. 2476/2017.

Astfel, în dosarul nr. x/2019, soluţionat prin sentinţa nr. 5296/14.08.2019, reclamantul a solicitat aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi stabilirea unor penalităţi de 500 RON/zi de întârziere, în timp ce în dosarul nr. x/2019, reclamantul a solicitat punerea în executare a încheierii finale de stabilire a penalităţilor conform art. 24 alin. (1) pct. 4 şi 5 din Legea nr. 554/2004 şi art. 905 C. proc. civ., de plată a 500 RON/zi de întârziere în favoarea reclamantului şi plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie.

De altfel, din motivarea sentinţei civile nr. 5296/14.08.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, rămasă definitivă prin nerecurare, reiese că unul dintre motivele reţinute de instanţă constă în aceea că la data de 22.04.2019 reclamantul a formulat cerere de stabilire a despăgubirilor datorate pentru neexecutare, înregistrată sub nr. x/2019(soluţionat definitiv prin decizia nr. 1943/26.10.2020), cerere la acel moment aflată în curs de judecată. De asemenea, instanţa a mai reţinut că nu poate sancţiona prin aplicarea unei amenzi şi a unei penalităţi neexecutarea în natură a obligaţiei, creditorul solicitând deja realizarea creanţei sale prin echivalent.

Din analiza cuprinsului celor două hotărâri rezultă cu evidenţă că nu sunt întrunite elementele autorităţii de lucru judecat, obiectul celor două cauze fiind diferit.

Or, justificarea unui caz de revizuire formulat în temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ. constă tocmai în imposibilitatea de a se executa asemenea hotărâri care se consideră potrivnice şi care ar conţine dispozitive ce nu pot fi aduse la îndeplinire simultan, situaţie care evident nu se regăseşte în prezenta cauză.

Pentru considerentele arătate, în raport cu dispoziţiile art. 509 pct. 8 cu referire la art. 513 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 împotriva deciziei nr. 1943 din 26 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2021.