Challenge to Insured Persons' Guarantee Fund compensation decision; appeal declared untimely under 15-day limit for administrative litigation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellants' appeal as untimely, thereby upholding the Court of Appeal's prior decision that had rejected their action. The dispute involved six claimants seeking the partial annulment of an administrative decision issued by the Insured Persons' Guarantee Fund, which had denied their partial claim for compensation under Law No. 213/2015. The decisive legal basis for the dismissal was the procedural time limit of 15 days for filing an appeal against a first-instance decision, as established by Article 20(1) of Law No. 554/2004 regarding the administrative litigation regime; because the appeal was filed 26 days after the communication of the challenged judgment rather than within the statutory period, the court applied Article 496(1) of the Code of Civil Procedure to strike the appeal for tardiness.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 485 din C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 185 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Challenge to Insured Persons' Guarantee Fund compensation decision; appeal declared untimely under 15-day limit for administrative litigation: Împotriva sentinţei civile nr. 2200 din data de 09 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A., B., C., D., E. şi F., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 aprilie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - acestei instanţe sub nr. x/2017 din 06.11.2017, reclamanţii A., B., C., D., E. şi F. au chemat în judecată pe pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor solicitând, ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună anularea parţială a Deciziei nr. 9740/11.10.2017, în ceea ce priveşte respingerea parţială a cererii reclamanţilor de plată formulată în baza Legii nr. 213/2015, şi admiterea cererii de despăgubire, astfel cum a fost formulată de către reclamanţi.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2200 din data de 09 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca neîntemeiată.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 2200 din data de 09 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs reclamanţii A., B., C., D., E. şi F., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii recursului, invocată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va respinge recursul ca tardiv formulat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Conform art. 485 din C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel".
În speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că sentinţa atacată a fost comunicată la data de 06 noiembrie 2018, condiţii în care ultima zi în care putea fi declarat recursul era 22 noiembrie 2018, iar recursul a fost declarat la data de 26 noiembrie 2018, depăşindu-se, aşadar, termenul legal de 15 zile.
Conform art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Având în vedere aspectele prezentate, ce rezultă din actele dosarului, se constată că recursul nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, în cauză nerespectarea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, atrăgând aplicarea prevederilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora recursul va fi respins ca tardiv formulat, decizia urmând a fi comunicată părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanţii A., B., C., D., E. şi F. împotriva sentinţei nr. 2200 din 09 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2021.