Post-divorce partition claim over apartment sent to Bucharest Sector 4 Court as situs of property
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court resolved a negative jurisdictional conflict by ruling in favor of the Bucharest Sector 4 Court, which is where the disputed immovable property is located, and against the Sfântu Gheorghe Court, which had declined jurisdiction. The underlying action was a post-divorce partition claim by one former spouse against the other to declare an apartment acquired during marriage as separate property, with third-party intervention seeking repayment of a loan. The decisive legal basis was that, since the divorce had already become final and the partition claim was filed as a standalone principal action rather than as an accessory to the divorce, jurisdiction was governed by Article 13(1) of the Civil Procedure Code, which mandates exclusive territorial jurisdiction of the court where the immovable property is situated; the earlier referral under Articles 17 of the Code and 36 of the Family Code was inapplicable. The court established jurisdiction in favor of the Bucharest Sector 4 Court, and the decision was final.
Legislator headnote
AI generatedart. 17 C. proc. civ, art. 611 C. proc. civ, art. 13 alin. (1) C. proc. civ; Post-divorce partition claim over apartment sent to Bucharest Sector 4 Court as situs of property: În cadrul acțiunii de divorț s-au soluționat și cererile accesorii astfel cum sunt ele arătate atât în art. 38 alin. (4) C. fam. cât și în art. 611 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 8516/2003, la Judecătoria sectorului IV București, reclamantul E.G. a chemat în judecată pe pârâta E.I.C. solicitând a se constata că apartamentul nr. 68 din București, dobândit în timpul căsătoriei, constituie bunul propriu al celui dintâi, întrucât a avut o contribuție exclusivă.
Pârâta, prin întâmpinare, a arătat că bunul este comun, cota de participare a foștilor soți la dobândirea imobilului fiind de câte 50%.
E.N. și N.E. au formulat cerere de intervenție solicitând obligarea în solidar a părților la restituirea sumei de 38.000 dolari SUA, împrumutată în vederea dobândirii mai multor bunuri, printre care și imobilul în litigiu.
Prin sentința civilă nr. 903 din 17 februarie 2004, Judecătoria sectorului IV București, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul E.G. și pe pârâta E.I.C. și pe intervenienții E.N. și N.E., în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe cu motivarea că în cauză sunt aplicabile art. 17 C. proc. civ. și art. 36 C. fam.
La rândul său, Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin sentința civilă nr. 1136 din 21 iunie 2004 pronunțată în dosarul nr. 1352, a declinat la Judecătoria sectorului IV București, competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul E.G., pentru constatarea dreptului exclusiv de proprietate asupra unui imobil, dobândit în timpul căsătoriei și a cererii de intervenție în interes propriu.
Totodată, constatând existența conflictului negativ de competență între cele 2 instanțe a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța regulatorul de competență.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Divorțul părților s-a pronunțat la 16 noiembrie 1998 prin sentința civilă nr. 3490 de către Judecătoria Sf. Gheorghe.
În cadrul acțiunii de divorț s-au soluționat și cererile accesorii astfel cum sunt ele arătate atât în art. 38 alin. (4) C. fam. cât și în art. 611 C. proc. civ.
Cererea de partaj a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei poate fi introdusă alături de acțiunea de divorț și atunci se judecă în instanța investită cu cererea principală. În speță însă, acțiunea de partaj, introdusă după rămânerea definitivă a sentinței de divorț nu mai are caracterul unei cereri accesorii ci, este o acțiune principală, de sine stătătoare având ca obiect partajul unui bun imobil. Cererea fiind formulată pe calea acțiunii principale judecata acesteia urmează procedura legală a competenței instanței locului unde se află imobilul așa cum se arată în art. 13 alin. (1) C. proc. civ. competență de neînlăturat.
În speță, imobilul supus partajului se află în București, sector 4.
Așa fiind, în temeiul prevederilor art. 20, Curtea va stabili competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii de partaj bunuri comune formulată de E.G. împotriva pârâtei E.I.C. și a cererii de intervenție formulată de E.N. și N.E., în favoarea judecătoriei sectorului 4 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2005.