Inadmissibility of cassation appeal for failure to formulate specific legal grounds instead of merely restating factual grievances regarding insurance damages

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Fondul de Garantare a Asiguraţilor, anularea Deciziei nr. 16395/14.08.2018 şi obligarea pârâtei la plata sumei de 6.580 RON, reprezentând diferenţa dintre suma de 8.400 RON şi suma de 1.820 RON acordată de pârât.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin

Sentinţa nr. 848 din 6 martie 2019, a respins cererea formulată de reclamant ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată cuprinde motive străine de natura cauzei având în vedere despăgubirile stabilite prin decizia atacată şi criteriile de care s-a ţinut cont, apreciind că nu a solicitat acordarea unor daune morale într-un cuantum exagerat sau orientat spre maximul stabilit pe cale jurisprudenţială, deşi i-a fost afectată viaţa socială şi familială, dar şi din punct de vedere psihic, iar cuantumul stabilit pe zi de îngrijire medicală în cazul soţiei şi fiicei sale, vătămate şi acestea în respectivul accident rutier, a fost diferit.

Totodată, a precizat că a solicitat o valoare medie a despăgubirilor întrucât s-a folosit doar de înscrisuri, considerând că este o despăgubire rezonabilă şi justificată în funcţie de toate împrejurările concrete ale cauzei.

Cu toate acestea, prima instanţă a motivat că pârâtul nu era obligat să acorde valoarea medie pentru că într-o astfel de situaţie singurul criteriu ar consta în numărul de zile de îngrijiri medicale fără a se putea ţine cont de împrejurările particulare ale fiecărei situaţii, or, intimatul în mod evident a ţinut cont în mod exclusiv de numărul de zile de îngrijiri medicale, stabilind o suma aleatorie şi excesiv de mică pe zi de îngrijire medicală.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

4. Apărarea intimatului-pârât

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a invocat excepţia nulităţii recursului, având în vedere că recurentul nu a indicat niciun motiv de casare dintre cele expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar pe fond a solicitat respingerea căii de atac.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Regularitatea promovării căii de atac

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din acelaşi cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În cauză, se reţine că recurentul afirmă că hotărârea atacată conţine motive străine de natura cauzei, făcând referire la despăgubirile stabilite prin decizia atacată şi apreciind că suma solicitată la valoarea medie nu este exagerată faţă de împrejurările concrete ale cauzei, însă nu dezvoltă şi nu arată în concret în ce constă această critică.

Or, contrar acestor afirmaţii generale, instanţa de control judiciar constată că hotărârea atacată conţine analiza detaliată a motivelor privind nelegalitatea actului administrativ contestat şi nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei, respectând exigenţele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

În plus, reluarea motivelor invocate în acţiunea introductivă de instanţă ce vizează cuantumul daunelor solicitate şi a elementelor de fapt ale cauzei reprezintă critici de netemeinicie şi nu de nelegalitate, aşa încât nu se poate realiza o verificare a temeiniciei şi a elementelor de fapt ale cauzei.

Prin urmare, susţinerile recurentului-reclamant nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nedezvoltând critici propriu-zise faţă de hotărârea atacată, ci doar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe, apreciind că în mod greşit nu i s-a acordat suma solicitată drept despăgubiri.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de lege.

Prin urmare, susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 848 din 6 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.