Invalidity of public service recruitment due to restrictive vacancy announcement and non-compliant physical assessment scoring

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 23 noiembrie 2017, pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne ("MAI", "Ministerul") şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al Judeţului Suceava ("ISU Suceava"), a solicitat:

- obligarea pârâţilor la emiterea actului administrativ de încadrare a reclamantei în postul de ofiţer principal I la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al Judeţului Suceava începând cu data de 1 ianuarie 2017;

- obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor echivalente drepturilor salariale reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale corespunzătoare postului pe care reclamanta îl ocupă, începând cu data de 1 ianuarie 2017 şi până la emiterea actului administrativ menţionat;

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 50 din 21 martie 2018, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

(i) a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne;

(ii) a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al Judeţului Suceava, ca nefondată, în ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt de cerere şi ca urmare a lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât, pentru primul capăt de cerere.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 50 din 21 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii.

Recurenta-reclamantă susţine că principiul securităţii raporturilor juridice impune ca regulile privind desfăşurarea unui concurs/examen, care au fost stabilite prin anunţ, să rămână aceleaşi pe toată durata desfăşurării procedurii, pentru a asigura egalitatea de tratament a potenţialilor concurenţi. În consecinţă, autoritatea publică organizatoare nu poate refuza recunoaşterea rezultatelor unui concurs desfăşurat în condiţiile prevăzute în anunţ, pe motiv că ar fi trebuit să existe reguli suplimentare, despre care candidaţii nu au fost informaţi în prealabil.

În opinia recurentei, nu s-a produs o restrângere a ariei de selecţie a candidaţilor, în condiţiile în care selecţia s-a făcut din 241 de specializări aferente domeniilor ştiinţe inginereşti şi ştiinţe sociale, reglementate de H.G. nr. 376/2016, în raport de cerinţele postului, prevăzute de art. 26 din Ordinul MIRA nr. 665/2008 şi de cerinţele din anunţul de concurs, care prevede studiile necesare pentru ocuparea postului ca fiind cele din domeniile fundamentale "ştiinţe inginereşti" şi "ştiinţe sociale". Totodată, autoritatea organizatoare a concursului nu poate invoca eventuala restrângere a ariei de selecţie, ci numai potenţialii candidadţi, care ar fi fost vătămaţi. În ceea ce o priveşte, recurenta-reclamantă arată că îndeplineşte condiţiile legale prevăzute de pct. I şi II din anunţul de concurs nr. x/24.10.2016.

Susţine recurenta-reclamantă că art. 34 alin. (2) din Ordinul nr. 665/2008 prevede că proba practică de evaluare a aptitudinilor şi cea de evaluare a performanţelor fizice nu sunt obligatorii. Anunţul de concurs nu prevedea susţinerea unei probe practice, neobligatorii, ci a unei probe eliminatorii referitoare la evaluarea performanţei fizice, pentru care comisia de concurs a stabilit baremul maximal pentru admis/respins, fără acordarea de note. Or, potrivit art. 6 şi 10 din Metodologia - Anexa II la Ordinul nr. 665/2008, comisia de concurs are deplină competenţă în elaborarea subiectelor şi baremelor de corectare/apreciere şi notare, astfel încât, dacă această comisie a stabilit sistemul de notare, care a fost aplicat unitar, nu se poate reţine o încălcare a art. 35 din Ordinul MIRA nr. 665/2008.

De altfel, arată recurenta, anexele 10A/B ale Ordinului MAI nr. 154/2004 prevăd că proba de educaţie fizică este eliminatorie, candidaţii fiind declaraţi "admişi" sau "respinşi". Aşadar, la stabilirea rezultatelor finale nu se face media între notele obţinute la probele scrise şi notarea admis/respins acordată la probele eliminatorii.

Mai arată recurenta că organizatorul concursului nu poate invoca o asemenea neregularitate, datorată propriei culpe, numai candidaţii participanţi la concurs justificând interesul de a contesta sistemul de notare.

Printr-un alt rând de critici, recurenta-reclamantă apreciază că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 35 alin. (1) şi (3) din Ordinul MIRA nr. 665/2008 şi a încălcat dispoziţiile art. 35 alin. (2) din acelaşi ordin, recurenta fiind singurul candidat care a obţinut nota de promovare de minim 7, ceilalţi candidaţi fiind respinşi întrucât au fost notaţi cu 6 şi 5, iar eventualele neregularităţi privind întocmirea dosarului de concurs nu pot fi imputate concurenţilor şi nu pot constitui motiv de nerecunoaştere a rezultatelor concursului.

După cum rezultă din documentaţia anexată de pârâţi la întâmpinare, documentele privind concursul au fost întocmite în cursul desfăşurării acestei proceduri, recurenta indicând în acest sens procesul-verbal privind îndeplinirea condiţiilor de participare de către candidaţii înscrişi la concurs, tabelul nominal cu rezultatele obţinute la probele fizice pentru ocuparea posturilor vacante, procesul-verbal al comisiei de concurs privind desfăşurarea examenului scris, tabelul nominal cu rezultatele finale.

A mai arătat recurenta-reclamantă, contrar celor reţinute de instanţa de fond, că nu există o încălcare a art. 22 alin. (3) şi art. 30 din Anexa 3 la Ordinul MIRA nr. 665/2008, pentru că această anexă priveşte metodologia organizării şi desfăşurării tutelei profesionale şi cuprinde doar 8 articole.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Bucovina" al Judeţului Suceava au depus întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prin notele de şedinţă depuse la termenul de judecată din 20 ianuarie 2021, intimatul-pârât MAI a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, în raport de prevederile art. 32 şi art. 36 C. proc. civ., arătând că, prin pct. 44 al Legii nr. 101/2019 a fost modificat art. 45 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, competenţa de acordare a gradelor militare fiind atribuită şefilor unităţilor Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonatori de credite. Prin urmare, la acest moment, în eventualitatea admiterii acţiunii, Ministerul Afacerilor Interne nu ar mai avea competenţa legală necesară pentru a emite ordinul de trecere a reclamantei în corpul ofiţerilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Criticile reclamantei referitoare la aria de selecţie a candidaţilor, în raport de pregătirea de bază (cerinţa studiilor absolvite cu diplomă de licenţă), vor fi respinse, ca nefondate.

Potrivit art. 26 alin. (2) lit. a) din Ordinul MIRA nr. 665/2008, anunţul de participare la concurs trebuie să prevadă "denumirea postului pentru care se organizează concursul şi principalele cerinţe ale acestuia, stabilite potrivit prevederilor din fişa postului.".

Prin anunţul nr. x din 24.10.2016, la capitolul II - "Principalele cerinţe ale postului/atribuţii", lit. a), a) fost prevăzută cerinţa de pregătire de bază:

"studii universitare de licenţă (ciclul I) sau studii superioare de lungă durată (absolvite anterior aplicării Legii nr. 288/2004) cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în una din specializările cuprinse în domeniile fundamentale:

"Ştiinţe inginereşti", "Ştiinţe sociale".

Or, conform fişei postului de ofiţer I nr. x din 03.10.2016, respectiv fişa postului de ofiţer principal I nr. x din 03.10.2016, la modulul B punctul 3.1 - pregătire de bază sunt prevăzute:

"Studii universitare de licenţă (ciclul I) sau universitare de lungă durată (absolvite anterior aplicării Legii nr. 288/2004) cu diplomă de licenţă sau echivalentă, într-una din specializările cuprinse în:

- domeniul fundamental de ierarhizare (DFI): Matematică şi Ştiinţe ale Naturii, Ştiinţe ale comunicării; Ştiinţe Sociale; Ştiinţe inginereşti;

- domeniile de ierarhizare (DI): Informatică, Ştiinţe ale pământului şi atmosferei, Geografie, Geologie, Ştiinţa mediului, Ştiinţe juridice, Ştiinţe administrative, Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică, Inginerie civilă;".

Aşadar, cerinţele vizând pregătirea de bază cuprinse în fişa postului, la care face trimitere art. 26 alin. (2) lit. a) din Ordinul MIRA nr. 665/2008, cuprind mai multe domenii de studii decât cele prevăzute în anunţul de participare, care limitează accesul la procedură doar concurenţilor deţinători ai diplomelor de licenţă în specialităţile "ştiinţe inginereşti" sau "ştiinţe sociale", fiind astfel excluşi de la participarea la concurs potenţialii candidaţi deţinători ai unei diplome într-unul dintre celelalte domenii prevăzute de fişa postului.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentei-reclamante, întemeiat pe dispoziţiile H.G. nr. 376/2016, act normativ care reglementează Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-2017. Chiar dacă prin acest nomenclator este prevăzut un număr însemnat de specializări aferente domeniilor ştiinţe inginereşti şi ştiinţe sociale, problema în speţă nu a reprezentat-o limitarea accesului la concurs a candidaţilor din interiorul unui anumit domeniu, ci limitarea accesului la concurs a candidaţilor din alte domenii de specializare, dintre cele prevăzute de fişa postului de ofiţer I, respectiv de ofiţer principal I. Ca atare, nu este relevant numărul de specializări din cadrul ştiinţelor inginereşti sau ştiinţelor sociale pe care le puteau deţine potenţialii candidaţi, câtă vreme restrângerea ariei de selecţie a candidaţilor s-a realizat prin înlăturarea de la procedura de concurs a candidaţilor specializaţi în alte domenii, respectiv Matematică şi Ştiinţe ale Naturii, Ştiinţe ale comunicării, Informatică, Ştiinţe ale pământului şi atmosferei, Geografie, Geologie, Ştiinţa mediului, Ştiinţe juridice, Ştiinţe administrative, Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică.

Nefondate sunt şi criticile reclamantei referitoare la proba de evaluare a performanţei fizice.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Anexa 2 la Ordinul MIRA nr. 665/2008, evaluarea performanţei fizice se face conform baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului internelor şi reformei administrative privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în speţă potrivit Ordinului MAI nr. 154/2004. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din acelaşi ordin, "Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00, cu excepţia probei fizice, la care notarea şi promovarea se fac potrivit reglementărilor interne specifice în domeniu. Candidaţii care au promovat proba sunt declaraţi "admis", iar cei care nu au promovat sunt declaraţi "respins"".

Conform Ordinului MAI nr. 154/2004 şi anexelor sale, inclusiv anexelor 10A/B invocate de recurenta-reclamantă, probele sportive sunt evaluate prin notare, în funcţie de baremul întrunit de fiecare concurent, fiind declarat "admis" candidatul care a obţinut pentru fiecare probă minim nota 5,00 şi minim media notelor 6,00. Aşadar, calificativul admis/respins nu poate fi acordat decât în urma notării performaţei fiecărui candidat.

În cauză, evaluarea performaţei sportive s-a făcut de către comisia de concurs doar prin declararea admis/respins, iar nu prin acordarea de note de la 1 la 10, nefiind respectate prevederile Ordinelor nr. 665/2008 şi nr. 154/2004, anterior amintite. Chiar dacă, astfel cum susţine recurenta, la stabilirea rezultatelor finale nu se face media între notele obţinute la probele scrise şi notarea admis/respins acordată la proba de evaluare sportivă, aceasta nu înseamnă că evaluarea performanţei sportive se poate face în afara normelor legale care stabilesc metodologia de notare a candidaţilor.

Totodată, nu se poate reţine nici argumentul recurentei-reclamante, referitor la atribuţiile comisiei de concurs, întrucât, deşi comisia are deplină competenţă în elaborarea subiectelor şi baremelor de corectare/apreciere şi notare, aceste activităţi trebuie realizate în cadrul şi cu respectarea limitelor prevăzute de dispoziţiile Ordinului MIRA nr. 665/2008.

Înalta Curte constată că sunt nefondate şi criticile recurentei pe marginea caracterului incomplet al documentaţiei de concurs. Aceasta a susţinut că documentaţia este corect şi complet întocmită în timpul desfăşurării concursului, dând drept exemplu o serie de înscrisuri (procese-verbale şi tabele) depuse de pârâtul MAI împreună cu întâmpinarea. Înalta Curte reţine că omisiunile reţinute de prima instanţă cu privire la documentaţia de concurs nu privesc înscrisurile menţionate de recurentă în cererea de recurs, aflate la dosarul de fond, ci înscrisurile indicate în pagina a 9-a ultimul paragraf al sentinţei recurate, aflate la dosarul de fond, care au fost întocmite în data de 06.07.2017 şi comunicate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă prin adresa nr. x/20.07.2017, în condiţiile în care concursul s-a desfăşurat în perioada octombrie - noiembrie 2016.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că intimatul-pârât MAI a constatat în mod corect că au fost încălcate prevederile Anexei nr. 2 la Ordinul MIRA nr. 665/2008, nefiind întocmite în timpul concursului borderourile prevăzute de art. 21 alin. (2) şi art. 22 alin. (3) lit. c), d) şi e) din această anexă, precum şi procesul-verbal de consemnare a modului de desfăşurare a examenului/concursului şi a rezultatelor obţinute de candidaţi, prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. g) din Anexa nr. 2 la ordin, raportat la dispoziţiile art. 35 din anexă, care stabilesc conţinutul documentaţiei de concurs.

Cât priveşte menţiunea din cuprinsul sentinţei recurate, referitoare la încălcarea art. 22 alin. (3) şi art. 30 din Anexa 3 la Ordinul MIRA nr. 665/2008, anexă care, susţine recurenta, reglementează o metodologie diferită şi are un alt conţinut, Înalta Curte constată că indicarea Anexei 3, în locul Anexei 2, reprezintă o simplă eroare materială în redactarea hotărârii, având în vedere considerentele expuse în paragrafele anterioare, care susţin concluzia încălcării textelor de lege menţionate şi împrejurarea că normele materiale incidente cauzei, la care instanţa de fond a făcut referire în mod constant, se regăsesc în Anexa 2 la ordin.

În fine, vor fi respinse şi argumentele recurentei-reclamante pe marginea inexistenţei culpei sale cu privire la neregularităţile referitoare la desfăşurarea concursului şi întocmirea dosarului de concurs. Este real că aceste vicii ale procedurii de selecţie nu pot fi imputate candidaţilor, ci autorităţii organizatoare a concursului, dar nici nu pot fi constitui temei al validării concursului, în prezenţa deficienţelor grave sesizate şi a încălcării prevederilor legale exprese.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în speţă nu se decelează existenţa unui refuz nejustificat al pârâtului MAI de a emite actului administrativ de încadrare a reclamantei, atât timp cât concursul s-a desfăşurat cu nerespectarea condiţiilor de organizare prevăzute de prevederile legale incidente, afectând rezultatul procedurii. Pe cale de consecinţă, sentinţa recurată este legală şi va fi menţinută, consecutiv respingerii recursului declarat de reclamantă, care nu a prezentat în calea de atac critici care să conducă la reformarea soluţiei atacate.

În ceea ce priveşte argumentele invocate de intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne prin notele de şedinţă depuse la termenul de judecată, referitoare la lipsa calităţii sale procesuale pasive, Înalta Curte constată că intimatul formulează o apărare nouă, bazată pe modificări legislative survenite în timpul judecării recursului şi care nu pot fi primite, normele invocate neavând temporal vocaţia de a fi aplicabile judecăţii purtate în fond.

Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 50 din 21 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 ianuarie 2021.