Lack of current interest in appeal due to post-judgment fulfillment of salary recalculation obligations
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the defendant judicial authorities as having no legal interest, thereby leaving the first-instance decision in force which had partially granted the claims of auxiliary judicial staff against the Court of Appeal Suceava and the Suceava Court. The dispute concerned the incorrect application of the 2015 reference salary value (405 RON plus 10%) for the period between April 2015 and September 2016, resulting in a request to annul administrative decisions on salary grading and to pay salary differences with interest. Relying on Articles 32(1)(d) and 33 of the Code of Civil Procedure, the court determined that the defendants' interest in appealing ceased to exist after they issued an administrative decision in June 2018 recalculating and paying the owed salary rights, thus implicitly recognizing the plaintiffs' claims and rendering the appeal inadmissible for lack of current interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Lack of current interest in appeal due to post-judgment fulfillment of salary recalculation obligations: Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 01 aprilie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 iunie 2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. şi P., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava, au solicitat:
- anularea Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Suceava nr. 11 din 27 aprilie 2017 şi a Deciziei nr. 123 din 23 mai 2017 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava în ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială care a fost avută în vedere la stabilirea salariilor de bază brute lunare ale acestora şi data de la care s-a dispus aplicarea pentru aceştia a unei valori de referinţă sectoriale de 405 RON majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015;
- obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava la emiterea unei noi decizii de încadrare pentru reclamanţi, personal auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Judecătoriei Gura Humorului, prin care să se dispună ca stabilirea salariilor de bază brute lunare în ceea ce îi priveşte să se facă prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016;
- obligarea pârâţilor Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea prevederilor Legii nr. 71/2005 şi a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, respectiv la plata despăgubirilor reprezentând diferentele salariale între veniturile ce le-ar fi obtinut prin aplicarea corespunzătoare a Legii nr. 71/2015 şi a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, precum şi salariile efectiv încasate pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016, sumă care să fie actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legale aferentă, de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată până la data plăţii efective.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1523 din 29 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
- a respins excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiată;
- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiţiei şi a respins, în consecinţă, acţiunea promovată în contradictoriu cu acest pârât, pentru lipsa calităţii procesuale pasive;
- a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. şi P., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava;
- a anulat în parte, Hotărârea Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Suceava nr. 11/27.04.2017 şi Decizia nr. 123/23.05.2017 a Preşedintelui Curţii de Apel Suceava, doar în ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială care a fost avută în vedere la stabilirea salariilor de bază brute lunare ale reclamanţilor şi data de la care s-a dispus aplicarea pentru reclamanţi a unei valori de referinţă sectorială de 405 RON majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015;
- a obligat pârâtul Curtea de Apel Suceava la emiterea unei noi decizii de încadrare pentru reclamanţi, prin care să se dispună ca stabilirea salariilor de bază brute lunare ale reclamanţilor să se facă prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015 (de la data intrării în vigoare a acestei legi), pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016;
- a obligat pârâtul Tribunalul Suceava la plata despăgubirilor reprezentând diferenţele salariale între veniturile ce le-ar fi obţinut reclamanţii prin aplicarea valorii de referinţă sectorială conform celor dispuse în paragraful precedent şi salariile efectiv încasate pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 septembrie 2016, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală aferentă, de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective;
- a respins în rest, acţiunea.
3. Calea de atac declarată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1523 din 29 martie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava, fără să indice un temei de drept, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.
Recurenţii-pârâţi au susţinut că şi-au îndeplinit obligaţia stabilită prin sentinţa recurată. Astfel, prin Decizia nr. 143 din 14 iunie 2018, emisă de Preşedintele Curţii de Apel Suceava, s-a decis stabilirea drepturilor salariale ale intimaţilor-reclamanţi prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 noiembrie 2015, respectiv 463,5 RON pentru perioada 01 decembrie 2015 - 31 decembrie 2017.
4. Apărările formulate în cauză
Intimaţii nu au formulat întâmpinare la dosarul instanţei de recurs.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea recurentei-pârâte Curtea de Apel Suceava la emiterea unei noi decizii de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanţi, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.
Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, recurenta-pârâtă Curtea de Apel Suceava a emis Decizia nr. 143 din 14 iunie 2018, prin care a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor cuvenite reclamanţilor, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09 aprilie 2015.
În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că recurenţii - pârâţi, ulterior pronunţării sentinţei recurate, şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamanţilor. Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâţilor nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de pârâţii Curtea de Apel Suceava şi Tribunalul Suceava împotriva sentinţei civile nr. 1523 din 29 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 01 aprilie 2021.