Cinematography funding dispute: failure to motivate reclassification of film project from festival to cultural program category in administrative allocation

Şedinţa publică din data de 31 martie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 14.09.2017, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Centrul Naţional al Cinematografiei a solicitat anularea Hotărârii nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, anularea răspunsului Centrului Naţional al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017, anularea rezultatelor sesiunii de finanţare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, cu privire la creditul acordat reclamantului, încadrarea proiectului "Les films de Cannes a Bucarest" la secţiunea Organizare Festivaluri, recalcularea sumei care se va cuveni reclamantului, ca urmare a reîncadrării proiectului la secţiunea "Festivaluri" şi a refacerii punctajului, refacerea ierarhizării şi realocarea finanţării către ceilalţi participanţi din categoria Organizare Festivaluri.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 3301 din 06 iulie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, cu privire la "necomunicarea criteriilor de încadrare de la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică la secţiunea Organizare festivaluri, neexistând o motivare", că Hotărârea nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei are o motivare care constă în indicarea în preambul a textelor legale incidente, inclusiv referitor la evaluarea proiectelor indicându-se Regulamentul privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producţie şi distribuţie de filme aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2335/2006. Art. 74 din acest ordin prevede că: În conformitate cu atribuţiile Centrului Naţional al Cinematografiei, respectiv art. 6 alin. (17) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul analizează cererile şi dosarele depuse şi decide asupra acordării sprijinului financiar nerambursabil, în funcţie de următoarele criterii de evaluare, cu excepţia editării de lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei:...urmează o grilă de 13 criterii de evaluare, fiecare cu un punctaj alocat. Proiectul reclamantei a fost aprobat, după analiza criteriilor de evaluare, în zona eligibilă cu un punctaj de 80,16 puncte şi i s-a alocat suma de 60.000 RON. Deşi nu există o analiză propriu-zisă a fiecărui criteriu indicat de grila art. 74 al Ordinului Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2335/2006, actul face referiri indirecte la criterii şi consideră proiectul eligibil. Nu s-a realizat nici ierarhizarea prevăzută de art. 14 din Ordinul nr. 2335/2006: (1) În etapa de finanţare, Consiliul analizează dosarele proiectelor cinematografice în ordinea descrescătoare a punctajelor finale stabilite prin hotărâre a comisiilor de selecţie a proiectelor cinematografice. (2) Procentul de finanţare alocat fiecărui proiect se acordă în conformitate cu ierarhizarea proiectelor cinematografice selecţionate de comisiile prevăzute de prezentul regulament, în ordinea descrescătoare a punctajului acordat, până la epuizarea sumelor prevăzute pentru sesiunea şi secţiunea respective de concurs.

Deşi motivarea nu este analitică, în sensul că nu se enumeră lista criteriilor examinate, totuşi proiectul reclamantei este validat şi i se oferă suma de 60.000 RON, nefiind descalificat.

S-a mai arătat, cu privire la motivul că "există unele criterii diferite de evaluare între cele două categorii probate din acordarea sumei de 110.000 RON B. pentru un punctaj de 80,83, în timp ce pentru reclamantă s-au acordat 60.000 RON pentru 80,16 puncte", că diferenţa apare din faptul că reclamanta a candidat la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice.

Pârâta a precizat şi în adresa nr. x/16.08.2017 că Asociaţia reclamantă a depus proiectul Les Films de Cannes a Bucarest încadrat încă din anul 2016 la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice.

Deşi reclamanta afirmă că se încadrează la categoria Festivaluri, această categorie nu este probată. Din tabelul rezultatelor sesiunii de finanţare I 2017 a rezultat că proiectul reclamantei era încadrat la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice care beneficiază de finanţare mai redusă faţă de categoria Festivaluri. Chiar dacă în limbaj comun, o serie de filme ale proiectului Les Films de Cannes a Bucarest poate fi considerată un Festival, din punct de vedere al Ordinului Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2335/2006, proiectul său a concurat la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice. Potrivit art. 10 alin. (2) din Ordinul nr. 2335/2006, dosarele au fost verificate de secretariatul tehnic: Secretariatul tehnic al concursului are obligaţia ca, în baza dispoziţiilor legale şi a prevederilor prezentului regulament, să asigure verificarea şi înscrierea la concurs a dosarelor de proiecte care întrunesc condiţiile de eligibilitate, să notifice în scris solicitantul cu privire la orice inadvertenţe sau erori existente în dosarul de concurs şi să solicite remedierea acestora în termen de maximum 3 zile lucrătoare, să ţină evidenţa lucrărilor şi a documentelor legate de organizarea şi desfăşurarea concursului şi să pună la dispoziţia comisiei de selecţie, la termenele prevăzute, toate documentele: dosarele scenariilor de filme, sub formă securizată, şi dosarele cu proiecte cinematografice.

Prin urmare, proiectul reclamantei ar fi fost încă din anul 2016 încadrat la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, iar dosarul său pentru concurs a fost depus tot pentru categoria aceasta, în caz contrar, Secretariatul tehnic ar fi cerut remedierea erorii de înscriere a dosarului. Reclamanta nu a ataşat cererea de înscriere la concurs, pentru a observa categoria la care s-a înscris.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 3301 din 06 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta a arătat, în esenţă, următoarele:

- hotărârea atacată este nelegală întrucât nu se sprijină pe probe, ci pe speculaţii, fiind pronunţată cu încălcarea rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului. Prin cererea de chemare în judecată, recurenta s-a plâns Curţii de Apel Bucureşti de faptul că, deşi a participat la categoria Festivaluri, proiectul "Les films de Cannes a Bucharest" a fost încadrată de CNC la altă categorie - Program de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, fără nicio motivare, în fapt sau în drept.

Conform art. 22 alin. (2). din C. proc. civ., "Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. In acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc."

Dacă Curtea de Apel Bucureşti se afla în dubiu cu privire la acest aspect de fapt necontestat de părţi, în virtutea rolului activ (art. 22 din C. proc. civ.), trebuia să pună în discuţie părţilor necesitatea depunerii înscrisului din care să rezulte categoria la care s-a înscris recurenta. Din cererea înregistrată la Centrul Naţional al Cinematografiei cu nr. X/10.04.2017, reiese în mod clar că recurenta a înţeles să se înscrie la categoria "Festivaluri".

- hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialităţii prevăzut atât la art. 14 C. proc. civ. şi cât şi de art. 6, paragraf 1, teza I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cu greşita aplicare a art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006. Potrivit art. 14 alin. (6) "Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii".

Nici prin răspunsul la contestaţie, nici prin întâmpinare, nici în faţa instanţei de judecată, intimata CNC nu a susţinut vreodată că, pentru a fi eligibil la secţiunea "Festivaluri", proiectul "Les films de Cannes a Bucharest" trebuia să fie acreditat oficial de F.I.A.P.F sau de către CNC şi inclus în vreo listă publicată de CNC.

Dacă instanţa de fond ar fi respectat principiul contradictorialităţii părţilor, recurenta ar fi adus lămuriri în sensul că nu există o dispoziţie legală care să prevadă că la categoria Festivaluri se pot înscrie numai festivaluri acreditate oficial de F.I.A.P.F sau agreate ce CNC, criteriile de eligibilitate pentru secţiunea "Festivaluri" fiind numai cele de la art. 73 din Ordinul nr. 2335/2006, şi anume:

"Art. 73 (1) Pot solicita sprijin financiar nerambursabil pentru organizarea sau participarea la festivaluri şi târguri de filme interne şi internaţionale, susţinerea unor programe de cultură şi educaţie cinematografică, editarea unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei sau alte activităţi, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, persoanele fizice si juridice autorizate, care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) întocmesc cererea de solicitare a sprijinului financiar potrivit anexei nr. 16 la prezentul regulament;

b) depun o prezentare a proiectului din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea activităţii pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil;

c) întocmesc devizul de cheltuieli al acţiunii sau al programului prevăzut;

d) prezintă planul de finanţare a acţiunii sau a programului propus;

e) prezintă planul de desfăşurare a acţiunii sau a programului respectiv.

(2) In cazul editării unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei, solicitantul trebuie să fie o editură.

(3) In cazul organizării de festivaluri sau târguri de filme interne ori internaţionale, solicitanţii depun şi o prezentare din care să rezulte necesitatea, oportunitatea şi impactul activităţii pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil."

Reglementarea legală a sprijinului financiar nerambursabil pentru Festivaluri se află în cap. III - secţiunea a IV-a Alte tipuri de sprijin financiar nerambursabil, fiind cuprinsă între art. 73 şi 75 din Ordinul nr. 2335/2006, niciunde nefăcându-se trimitere în vreun fel la dispoziţiile art. 9. Art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006 are aplicabilitate numai pentru selecţia proiectelor cinematografice pentru acordarea creditului direct (reglementat de Cap. II din Ordinul nr. 2335/2006), nu şi a sprijinului financiar nerambursabil (reglementat de Cap. III din Ordinul nr. 2335/2006).

Adică, art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006 prezintă relevanţă numai pentru stabilirea punctajelor proiectelor cinematografice pentru acordarea creditului direct, regizorii şi producătorii ai căror filme au fost premiate sau au fost selectate la unul sau mai multe dintre festivaluri listate conform art. 9, beneficiază de un punctaj suplimentar.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a solicitat respingerea recursului ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, precum şi ca fiind nefondat.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Centrul Naţional al Cinematografiei a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei civile nr. 3301/06.07.2018 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia A VIII-A contencios administrativ şi fiscal în dosar nr. x/2017, ca fiind temeinică şi legală.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Recurenta-reclamantă A. a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acţiune îndreptată împotriva pârâţilor Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Centrul Naţional al Cinematografiei solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: anularea Hotărârii nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, anularea răspunsului Centrului Naţional al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017, anularea rezultatelor sesiunii de finanţare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, cu privire la creditul acordat reclamantului, încadrarea proiectului "Les films de Cannes a Bucarest" la secţiunea Organizare Festivaluri, recalcularea sumei care se va cuveni reclamantului, ca urmare a reîncadrării proiectului la secţiunea "Festivaluri" şi a refacerii punctajului, refacerea ierarhizării şi realocarea finanţării către ceilalţi participanţi din categoria Organizare Festivaluri.

Prima instanţă, pentru considerentele arătate pe scurt la punctul 2, a respins acţiunea, ca nefondată.

Reclamanta A. a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. Acest motiv de recurs include toate neregularităţile procedurale care atrag sancţiunea nulităţii, cu excepţia celor menţionate la punctele 1-4, precum şi nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

În doctrină s-a arătat, cu titlu de exemplu, că hotărârea poate fi casată pentru acest motiv atunci când se invocă: nesemnarea minutei de către judecători; nerespectarea principiului oralităţii, al publicităţii şedinţelor de judecată; încălcarea dreptului de apărare urmare a nelegalei citări a părţii pentru ultimul termen de judecată; efectuarea expertizei cu nesocotirea prevederilor art. 335 alin. (1) şi art. 338 C. proc. civ.. încălcarea dreptului de apărare dacă instanţa a admis apelul şi s-a pronunţat şi asupra fondului, fără ca părţile să fi pus concluzii şi asupra fondului;

încălcarea principiului contradictorialităţii şi al nemijlocirii prin pronunţarea soluţiei în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului şi nu au fost puse în dezbaterea părţilor; decăderea din administrarea unei probe cu nesocotirea prevederilor art. 254 C. proc. civ. lipsa încheierii de dezbateri sau nesemnarea acesteia; respingerea cererii de recuzare dacă a fost cauzată o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii; aplicarea greşită a unor texte de lege. Recurenta reclamantă susţine că hotărârea atacată este nelegală întrucât nu se sprijină pe probe, ci pe speculaţii, fiind pronunţată cu încălcarea rolului activ al judecătorului în aflarea adevărului (art. 22 alin. (2). din C. proc. civ.), precum şi cu încălcarea principiului contradictorialităţii prevăzut atât la art. 14 C. proc. civ.

şi cât şi de art. 6, paragraf 1, teza I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Este adevărat că, potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din C. proc. civ. "judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc", precum şi că potrivit art. 14 alin. (5) şi (6) din acelaşi act normativ: "(5) Instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate. (6) Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii." Totodată, însă, în conformitate cu art. 14 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ.: (2) Părţile trebuie să îşi facă cunoscute reciproc şi în timp util, direct sau prin intermediul instanţei, după caz, motivele de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază pretenţiile şi apărările, precum şi mijloacele de probă de care înţeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să îşi poată organiza apărarea. (3) Părţile au obligaţia de a expune situaţia de fapt la care se referă pretenţiile şi apărările lor în mod corect şi complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute.

Părţile au obligaţia de a expune un punct de vedere propriu faţă de afirmaţiile părţii adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză."

Or, din analiza hotărârii primei instanţe se constată că nu au fost încălcate principiile contradictorialităţii şi al nemijlocirii şi nici nu s-a pronunţat o soluţie în baza unor dovezi care nu au fost administrate în cursul procesului şi nu au fost puse în dezbaterea părţilor, ci doar au fost reţinute anumite argumente în susţinerea hotărârii pronunţate. Prima instanţă a făcut interpretarea proprie asupra mijloacelor de probă administrare şi asupra argumentelor aduse în discuţie de părţi.

Mai mult decât atât, cererea de finanţare a fost depusă în format de hârtie abia în faţa instanţei de recurs . În aceste condiţii, critica apare ca nefondată. Cel de al doilea motiv de casare invocat de recurenta reclamantă este prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive sunt incidente, după cum vom arăta în continuare. Astfel, recurenta-reclamantă A. a formulat o cerere de participare, cu proiectul "Les films de Cannes a Bucarest", la concursul aferent sesiunii de finanţare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, cerere înregistrată la Centrul Naţional al Cinematografiei cu nr. X/10.04.2017.

Prin Hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, afişată pe site-ul CNC la data de 28.06.2017, acest proiect a fost admis în zona eligibilă, cu un punctaj de 80,16 puncte şi s-a dispus acordarea unui sprijin financiar nerambursabil în sumă de 60.000 RON, pentru organizarea proiectului "Les films de Cannes a Bucarest" ediţia a- VIII - a.

Recurenta reclamantă a susţinut că a fost incorectă încadrarea a proiectului la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice şi respingerea de la categoria "Festivaluri", arătând că hotărârea nr. 106/09.05.2017 nu conţine criteriile de evaluare şi punctajele acordate pentru fiecare criteriu şi nici algoritmul de alocare al sumelor în raport de punctaj. De asemenea s-a invocat că prima instanţă a pronunţat o hotărâre cu greşita aplicare a art. 9 din Ordinul nr. 2335/2006.

Potrivit dispoziţiilor art. 73 din Regulamentul privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producţie şi distribuire de filme, aprobat prin Ordinul nr. 2335/2006 al Ministerul Culturii şi Cultelor, forma în vigoare la momentul secţiei proiectelor pentru sesiunea de finanţare I 2017:

"(1) Pot solicita sprijin financiar nerambursabil pentru organizarea sau participarea la festivaluri şi târguri de filme interne şi internaţionale, susţinerea unor programe de cultură şi educaţie cinematografică, editarea unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei sau alte activităţi, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, persoanele fizice şi juridice autorizate, care îndeplinesc următoarele condiţii: a) întocmesc cererea de solicitare a sprijinului financiar potrivit anexei nr. 16 la prezentul regulament; b) depun o prezentare a proiectului din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea activităţii pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil; c) întocmesc devizul de cheltuieli al acţiunii sau al programului prevăzut; d) prezintă planul de finanţare a acţiunii sau a programului propus; e) prezintă planul de desfăşurare a acţiunii sau a programului respectiv. (2) În cazul editării unor lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei, solicitantul trebuie să fie o editură. (3) În cazul organizării de festivaluri sau târguri de filme interne ori internaţionale, solicitanţii depun şi o prezentare din care să rezulte necesitatea, oportunitatea şi impactul activităţii pentru care se solicită sprijinul financiar nerambursabil." Potrivit dispoziţiilor art. 74 din acelaşi act normativ: "(1) În conformitate cu atribuţiile Centrului Naţional al Cinematografiei, respectiv art. 6 alin. (17) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul analizează cererile şi dosarele depuse şi decide asupra acordării sprijinului financiar nerambursabil, în funcţie de următoarele criterii de evaluare, cu excepţia editării de lucrări de specialitate în domeniul cinematografiei:

Nr. crt.

Criterii specifice de evaluare

Punctaj maxim 100 puncte

Calitatea artistică şi originalitatea proiectului

1.1. Calitatea artistică şi caracterul inovator al proiectului cultural şi/sau originalitatea temei propuse şi anvergura proiectului

1.2. Justificarea necesităţii implementării proiectului

Definirea obiectivelor specifice - activităţile prevăzute în proiect conduc la satisfacerea/rezolvarea nevoilor culturale identificate ale grupurilor-ţintă alese

2.1. Obiectivele sunt clar definite, realiste şi măsurabile

2.2. Claritatea şi adecvarea activităţilor în funcţie de obiectivele proiectului cultural

Planul de activităţi, modul de prezentare a acestuia, coerenţa şi realismul, dacă acesta conduce la atingerea rezultatelor propuse a fi atinse în urma derulării proiectului

3.1. Planul de activităţi, modul de prezentare a acestuia - coerenţa şi realismul

3.2. Modalitatea de implementare a proiectului pentru atingerea rezultatelor proiectului

3.3. Planul de activităţi - rezultate propuse a fi atinse în urma derulării proiectului

Definirea clară a grupului-ţintă

4.1. Definirea clară a participanţilor/grupurilor de participanţi

4.2. Definirea clară a beneficiarilor/grupurilor de beneficiari

Impactul proiectului asupra grupului-ţintă - rezultate preconizate

Experienţă managerială şi capacitate de implementare

6.1. Solicitantul - experienţă în management de proiect şi capacitate de administrare a proiectului cultural

6.2. Relevanţa parteneriatelor pentru obiectivele şi activităţile propuse

Bugetul

7.1. Bugetul este estimat realist

7.2. Finanţări şi cofinanţări

Între 10-15%, 1 punct

Între 15-20%, 2 puncte

Între 20-25%, 3 puncte

Între 25-50%, 4 puncte

Peste 50%, 5 puncte

Modalităţi de promovare cuprinse în proiect

Relevanţa proiectului cultural pentru dezvoltarea ulterioară a organizaţiei care îl propune şi a partenerilor proiectului

Activităţile proiectului propun o valorificare creativă şi colaborativă a resurselor locale

Contribuţia la promovarea cinematografiei româneşti pe plan internaţional

Proiectul îşi propune să îşi angajeze publicul specific în mod activ, prin acţiuni care să stimuleze coparticiparea, colaborarea, dezbaterea şi formarea de abilităţi şi deprinderi culturale.

Modalităţi de asigurare a continuităţii proiectului

(2) Cererile se depun în cadrul unor sesiuni de finanţare organizate astfel: a) 15 martie, pentru manifestări organizate în perioada 1 iulie - 31 decembrie a anului în curs; b) 15 septembrie, pentru manifestări organizate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie a anului următor. (3) Sesiunile de finanţare se anunţă prin mijloace de informare în masă, prin publicarea în cel puţin 3 ziare cu acoperire naţională, prin publicarea pe site-ul Centrului Naţional al Cinematografiei şi prin afişarea la sediul Centrului Naţional al Cinematografiei, cu cel puţin 10 zile înainte de organizarea lor." Acesta este cadrul infra legislativ care reglementează modalitatea de acordare a sprijinului financiar nerambursabil pentru organizarea sau participarea la festivaluri şi târguri de filme interne şi internaţionale, susţinerea unor programe de cultură şi educaţie cinematografică. În cauza de faţă, recurenta reclamantă a formulat o cerere pentru acordarea sprijinului financiar nerambursabil pentru organizarea de festivaluri în România, solicitând, în calitate de organizator al proiectului "Les films de Cannes a Bucarest"- ediţia a VIII, suma de 155.000 RON pentru organizarea evenimentului care va avea loc în perioada 13-22 octombrie 2017 în Bucureşti .

Prin Hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, atacată în prezenta cauză, acest proiect a fost admis la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice. Singura motivare pentru acestă catalogare a proiectului, susţinută atât în procedura administrativă cât şi în cea judiciară, a fost aceea că acest proiect a fost încadrat la categoria Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice şi în anul 2016, iar la momentul respectiv nu s-a formulat o obiecţie sau contestaţie.

Motivarea unui act administrativ urmăreşte o dublă finalitate: îndeplineşte, în primul rând, o funcţie de transparenţă în profitul beneficiarilor actului, care vor putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; permite, de asemenea, instanţei să realizeze controlul său jurisdicţional, deci în cele din urmă permite reconstituirea raţionamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia; ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului şi să fie realizată de autorul său. Deşi motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale, prin prisma obiectivul său, care este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului. În aceste condiţii, se impunea ca intimatul Centrul Naţional al Cinematografiei să analizeze cererea A. astfel cum a fost formulată (cerere pentru acordarea sprijinului financiar nerambursabil pentru organizarea de festivaluri în România), iar dacă se aprecia că există în cerere o neconcordanţă faţă de anii anteriori, se puteau solicita lămuriri, în condiţiile legii. Dacă se aprecia că acest proiect nu se încadrează la secţiunea festivaluri, astfel cum se formulase cererea, se impunea motivarea acestei măsuri în cuprinsul hotărârii emise, pentru argumentele arătate mai sus.

Pe de altă parte, nu se poate reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 9 din Regulamentul privind concursul de selecţie a proiectelor cinematografice în vederea acordării de credite financiare directe pentru dezvoltare de proiecte, producţie şi distribuire de filme, aprobat prin Ordinul nr. 2335/2006 al Ministerul Culturii şi Cultelor, potrivit cărora:

"(1) La data anunţării publice a primei sesiuni anuale de concurs, Centrul Naţional al Cinematografiei va comunica lista festivalurilor cinematografice acreditate oficial de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Producătorilor de Film (F.I.A.P.F.), precum şi a altor festivaluri cinematografice, agreate de Centrul Naţional al Cinematografiei, conform Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi prezentului regulament.

(2) Festivalurile vor fi clasificate pe grupe de relevanţă, conform criteriilor stabilite de către Consiliul de administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei.", întrucât această dispoziţie legală se află în Capitolul II care se referă la Selecţia proiectelor cinematografice pentru acordarea creditului direct, procedură distinctă de cea care vizează Acordarea sprijinului financiar nerambursabil, reglementată în Capitolul III al Regulamentului.

Cum din tabelul vizând Rezultatele sesiunii de finanţare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, apar cu evidenţă diferenţe între sumele acordate, la punctaje egale sau apropiate, între secţiunea Festivaluri şi secţiunea Programe de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, Înalta Curte reţine producerea unei vătămări prin lipsa motivării în cuprinsul actului administrativ atacat a încadrării proiectului într-o categorie sau alta, impunându-se anularea Hotărârii nr. 106/09.05.2017 a Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, precum şi anularea răspunsului Centrului Naţional al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017 din procedura prealabilă.

Însă, cum instanţa nu poate stabili în această fază procesuală dacă proiectul "Les films de Cannes a Bucarest" este festival sau program de cultură, educaţie cinematografică, organizare de evenimente culturale cinematografice, vor fi respinse capele de cerere vizând anularea rezultatelor sesiunii de finanţare I 2017 în vederea acordării sprijinului financiar nerambursabil pentru manifestările organizate în perioada iulie- decembrie 2017, recalcularea sumei cuvenite reclamantului, ca urmare a reîncadrării proiectului la secţiunea "Festivaluri" şi a refacerii punctajului, refacerea ierarhizării şi realocarea finanţării către ceilalţi participanţi din categoria Organizare Festivaluri.

Faţă de susţinerea Ministerului Culturii privind lipsa calităţii sale procesuale pasive, Înalta Curte constată că acestă excepţie a fost invocată şi în faţa primei instanţe, fiind respinsă şi cum intimatul nu a formulat recurs împotriva încheierii de şedinţă, cadrul procesual a rămas definitiv.

6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 3301 din 06 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând, va admite, în parte, acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Centrul Naţional al Cinematografiei, va anula hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi răspunsul Centrului Naţional al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017 şi va respinge, în rest, acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 3301 din 06 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând:

Admite, în parte, acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Centrul Naţional al Cinematografiei.

Anulează hotărârea nr. 106/09.05.2017 emisă de Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi răspunsul Centrului Naţional al Cinematografiei nr. 4099 din 16.08.2017.

Respinge, în rest, acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2021.