Incompatibility of public office with independent legal practice: direct link between private legal counsel services and statutory duties under Law 161/2003

Şedinţa publică din data de 26 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/06.11.2017.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4259 din 22 octombrie 2018, a respins acţiunea reclamantei A. formulată în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta A. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488m alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

După prezentarea situaţiei de fapt, în motivarea recursului recurenta arată că prima instanţă a achiesat total la apărările formulate de către pârâtă, potrivit căreia s-a constatat încălcarea regimului incompatibilităţilor, respectiv dispoziţiile art. 96, alin. (1), teza II din Legea nr. 161/2003, sub motivarea că în perioada 01.05.2008 -13.11.2014 a exercitat două activităţi, care contravin normelor legale, cu precizarea că încălcarea regimului incompatibilităţilor este constatată pentru perioada 01.05.2008 - 13.11.2014, nefiind vorba doar despre perioada evaluată, aşa cum reţine prima instanţă, această concluzie regăsindu-se în actul contestat.

Recurenta apreciază că în perioada 01.05.2008 - 27.07.2010 nu a exercitat nici o altă funcţie în afara celei publice şi nu a obţinut venituri de pe urma altor activităţi, aspect confirmat şi de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, reţinută şi în cuprinsul raportului, din care se poate observa că în perioada indicată nu a obţinut alte venituri, în afara funcţiei publice şi a participării la procesul electoral, ca urmare a numirii în acest sens, efectuată de către Instituţia Prefectului judeţului Suceava.

Totodată, în perioada 27.07.2010 - 13.11.2014 veniturile realizate, stau sub identificare fiscală, respectiv CIF x, fiind vorba despre o altă entitate din punct de vedere juridic, aceste venituri nefiind realizate sub identificarea persoanei care deţine funcţia publică, în speţă A., formă care se încadrează în situaţiile exceptate de lege de la regimul incompatibilităţilor, odată cu modificarea Legii nr. 161/2003, în forma care a intrat în vigoare la 12.11.2009.

Mai mult decât atât, textul de lege incriminator, prevede expres că "funcţionarii publici pot exercita funcţii în alte domenii de activitate, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public" ori, recurenta nu a exercitat nici o funcţie, aşa cum este aceasta definită, activitatea sa fiind definită ca activitate independentă pe profesie, în timp ce textul de lege se referă exclusiv la funcţii.

În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte are în vedere prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

În cauza de faţă, instanţa de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs analizat are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

În motivarea hotărârii judecătoreşti se regăsesc toate susţinerile invocate de partea reclamantă, astfel că sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin raportul de evaluare nr. x/06.11.2017 s-a constatat că, în perioada cuprinsă între 01.05.2008 (data numirii în funcţia publică de consilier juridic, clasa I, grad asistent în aparatul propriu de specialitate al Primarului comunei Sadova) -13.11.2014 (data înregistrării ultimului răspuns existent la dosar), recurenta a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, respectiv dispoziţiile art. 96 alin. (1) teza II din Legea nr. 161/2003, deoarece în exercitarea activităţii de consilier juridic - funcţie publică în cadrul Primăriei comunei Sadova, judeţul Suceava şi de consilier juridic (profesie liberală) în cadrul A. Consilier Juridic - CIF 272..., a încheiat contracte de asistenţă juridică cu Primăriile Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Pojorîta şi Frumosu.

Recurenta nu a contestat situaţia de fapt reţinută în cuprinsul raportului de evaluare, respectiv încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu mai multe primării din Judeţul Suceava sub forma juridică intitulată A. - Consilier Juridic, în perioada în care deţinea funcţia publică de consilier juridic în cadrul Primăriei Comunei Sadova, judeţul Suceava.

Având în vedere atribuţiile recurentei în calitate de consilier juridic la Primăria Comunei Sadova, atribuţii prevăzute în fişa postului, respectiv: asigurarea asistenţei juridice pentru instituţie în faţa oricăror organe jurisdicţionale, ţinerea evidenţei cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, întocmirea documentaţiei şi redactarea acţiunilor şi a altor acte procedurale ale instituţiei, raportat la prestarea de servicii de asistenţă juridică în cadrul formei juridice A. Consilier Juridic, Înalta Curte constată că în mod corect a reţinut o legătură directă între cele două activităţi.

Acordarea de asistenţă juridică, de către recurentă, în cadrul unei forme independente de exercitare a profesiei, reprezintă o activitate identică celei exercitate în cadrul Primăriei Comunei Sadova, în calitate de consilier juridic.

Înalta Curte constată că în mod temeinic şi legal s-a apreciat că activităţile desfăşurate în domeniul privat sunt similare şi presupun punerea în practică a aceloraşi cunoştinţe şi competenţe profesionale şi, mai mult decât atât, obiectul şi rezultatele activităţii derulate în sectorul privat interferează sau pot interfera cu sfera de activitate a funcţiei publice.

În conformitate cu prevederile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare:

"Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului."

În mod corect instanţa de fond a reţinut că există în mod evident o legătură directă între atribuţiile recurentei în calitate de consilier juridic la Primăria Comunei Sadova şi prestarea de servicii de asistenţă juridică în cadrul formei juridice A. Consilier Juridic, acordarea de asistenţă juridică de către reclamantă, în cadrul unei forme independente de exercitare a profesiei, reprezentând o activitate identică celei exercitate în Primăria Comunei Sadova, în calitate de consilier juridic.

De asemenea, în mod corect instanţa de fond nu a reţinut nici argumentul recurentei privind distincţia între noţiunea de "funcţii" şi cea de "activităţi", întrucât din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale incidente, rezultă că interdicţia vizează cumulul între funcţia publică şi orice activitate din domeniul privat care ar avea legătură cu atribuţiile funcţionarului public.

Noţiunea de "funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat" nu se referă în mod exclusiv la funcţii exercitate în calitate de angajat în baza unui contract individual de muncă ci include şi toate celelalte activităţi desfăşurate de un funcţionar public în baza unei profesii liberale sau în baza unor contracte civile.

Legătura directă dintre atribuţiile exercitate de recurentă ca funcţionar public şi activităţile exercitate în domeniul privat rezultă cu evidenţă din obiectul contractelor de asistenţă juridică încheiate cu mai multe primării din zona limitrofă a Municipiului Câmpulung Moldovenesc care presupun efectuarea unor activităţi similare sau chiar identice cu cele pe care recurenta trebuia să le îndeplinească în calitate de funcţionar public, potrivit fişei postului.

Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 4259 din 22 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2021.