Excessive administrative sanction for material error in medical documentation: distinction between correct examination procedure and formal compliance with accreditation certificate references under OMT 1262/2013
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the Ministry of Transport and Infrastructure, leaving in force the first-instance judgment that annulled the administrative sanction of withdrawing the accreditation certificate for a period of two years, and ordered the Ministry to pay 3,000 RON in judicial costs to the medical company. The dispute concerned a challenge to a Ministry note imposing a sanction under Order No. 1263/2013 for allegedly failing to correctly compile examination documentation, specifically referencing an outdated accreditation certificate number in issued medical certificates. The court held that the sanction was excessive and unlawful, interpreting Article 6, lit. i) of Order No. 1262/2013 to require the correct compilation of examination documentation and the issuance of the final fitness certificate as a single combined obligation; since the underlying medical examinations were valid and the error was merely material regarding the reference to the old certificate number, the administrative authority erred in applying the substantive sanction rather than a minor procedural correction.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ, art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 453 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Excessive administrative sanction for material error in medical documentation: distinction between correct examination procedure and formal compliance with accreditation certificate references under OMT 1262/2013: The dispute concerned a challenge to a Ministry note imposing a sanction under Order No. 1263/2013 for allegedly failing to correctly compile examination documentation, specifically referencing an outdated accreditation certificate number in issued medical certificates. The court held that the sanction was excessive and unlawful, interpreting Article 6, lit. i) of Order No. 1262/2013 to require the correct compilation of examination documentation and the issuance of the final fitness certificate as a single combined obligation; since the underlying medical examinations were valid and the error was merely material regarding the reference to the old certificate number, the administrative authority erred in applying the substantive sanction rather than a minor procedural correction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal and upholding the first-instance decision in administrative litigation.
Procedural rule authorizing the appellate court to dismiss the appeal as unfounded.
Basis for ordering the appellant to pay judicial costs to the successful party.
Full text
Şedinţa publică din data de 26 martie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată, reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor, a solicitat anularea Notei nr. x/10.09.2018 aprobată de conducerea Ministerului Transporturilor prin care s-a dispus aplicarea sancţiunii prevăzută de dispoziţiile art. 4 lit. b) din OMT 1263/2013 prin care s-a dispus retragerea, pe o perioadă de 2 ani a certificatului de agreare nr. x/02.10.2017 şi, pe cale de consecinţă anularea procesului-verbal încheiat la data de 07.09.2018 de comisia de control al Serviciului medical din cadrul ministerului prin care s-a constatat încălcarea prev. art. 5 din OMT 1263/2013, propunându-se retragerea certificatului de agreare nr. x/02.10.2017 pe o perioada de 4 ani.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 10 din 18 ianuarie 2019, a admis cererea de chemare în judecată formulată potrivit Legii contenciosului administrativ şi fiscal de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor şi, în consecinţă, a anulat nota nr. x/10.09.2018 privind retragerea certificatului de agreare pe o perioadă de 2 ani emisă de pârât.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a declarat recurs.
Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea/aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8) şi cuprinde motive contradictorii, respectiv, numai motive străine de natura cauzei (art. 488 alin. (1) pct. 6, ultima şi penultima teza).
Instanţa de fond s-a aflat în eroare cu privire la situaţia de fapt dedusă judecăţii şi cu privire la consecinţele inerente faptelor reclamantei.
Astfel, toate avizele acordate în perioada supusă controlului au fost completate incorect, cu date care nu corespund realităţii. Şi aceasta, tocmai datorită faptului că avizele eliberate de societate aveau menţionate pe ele punctul de lucru vechi al societăţii şi vechiul număr al certificatului de agreare, certificat care de altfel, era anulat la data emiterii acestor avize medicale.
Aşadar, Certificatul de Agreare nr. 625 a fost eliberat în baza prezentării de către furnizorul S.C. A. S.A. a documentelor care certifică îndeplinirea condiţiilor de spaţiu, resurse umane, dotare cu aparatură şi/sau instrumente de evaluare psihologică, organizare administrativă a unităţii, precum şi după constatarea conformităţii la sediul acesteia de către echipa de control.
Certificatul de Agreare nr. x (în prezent valabil) a fost eliberat în aceleaşi condiţii prevăzute de OMT nr. 1262/2013, respectiv în baza prezentării de către furnizorul S.C. A. S.A. a documentelor care certifică îndeplinirea condiţiilor de spaţiu, resurse umane, dotare cu aparatură şi/sau instrumente de evaluare psihologică, organizare administrativă a unităţii, precum şi după constatarea conformităţii la sediul acesteia de către echipa de control. În acest context, condiţiile de spaţiu, resurse umane, dotare cu aparatură şi/sau instrumente de evaluare psihologică, organizare administrativă a unităţii sunt diferite pentru Certificatul de agreare nr. x (în prezent anulat) şi pentru Certificatul de agreare nr. x (în prezent valabil), deoarece sediul la care funcţiona furnizorul S.C. A. S.A. la momentul eliberării Certificatului de agreare nr. x (jud. Dâmboviţa) este diferit de sediul la care funcţionează in prezent, sediu care stă la baza eliberării Certificatului de agreare nr. x (Târgovişte, str. x, jud. Dîmboviţa).
Aşadar, menţionarea în mod eronat a Certificatului de agreare nr. 625 (în prezent anulat) în avizele medicale eliberate de furnizorul S.C. A. S.A. face trimitere la condiţiile de spaţiu, resurse umane, dotare cu aparatură şi/sau instrumente de evaluare psihologică, organizare administrativă a unităţii care au stat la baza eliberării acestui Certificat de agreare, condiţii care în prezent nu mai sunt îndeplinite, sediul furnizorului aflându-se în prezent la altă adresă care, împreună cu celelalte condiţii de spaţiu, resurse umane, dotare cu aparatură şi/sau instrumente de evaluare psihologică, organizare administrativă a unităţii, stau la baza eliberării Certificatului de agreare nr. 641 (în prezent valabil).
În aceste condiţii, menţionarea în avizele medicale eliberate de către furnizorul S.C. A. S.A. a Certificatului de agreare nr. x (în prezent anulat) contravine prevederii Art. 1 Alin. 2 al OMT 1262/2013, care precizează că Certificatul de agreare este "actul care atestă îndeplinirea condiţiilor şi criteriilor specifice realizării activităţii" de examinare a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor, unităţile specializate medicale şi/sau psihologice.
Din punct de vedere legal toate fişele şi avizele eliberate până la data controlului sunt nule, acestea fiind eliberate pe vechiul certificat de agreare nr. x/15.05.2017, care a fost anulat.
Raportat la dispoziţiile legale anterior expuse, instanţa de fond a făcut o distincţie clară între acordarea certificatului de agreare şi acordarea vizei anuale, însă, concluziile instanţei de fond sunt total eronate.
În ceea ce priveşte aplicarea sancţiunii suspendării certificatului de agreare, instanţa de fond a reţinut prevederile art. 11 şi ale art. 12 din Ordinul nr. 1262/2013 privind aprobarea înfiinţării, organizării şi funcţionării comisiilor medicale şi/sau psihologice în siguranţa transporturilor care eliberează avize medicale şi/sau psihologice de aptitudini pentru funcţiile din siguranţa transporturilor, precum şi a componenţei acestor comisii, dispoziţii care reglementează acordarea avizelor medicale de aptitudine şi a avizelor psihologice de aptitudine.
În opinia recurentului, instanţa a reţinut în mod neîntemeiat aplicabilitatea acestor dispoziţii în speţă.
Mai mult chiar, din argumentele pe care intimata-reclamantă le aduce în susţinerea pretenţiilor sale nu reiese care este dreptul său recunoscut de lege şi vătămat prin emiterea actului contestat.
În susţinerea pretenţiilor sale, reclamanta nu a indicat nici un temei de drept incident reglementărilor legale privind efectuarea examinărilor medicale şi/sau psihologice pentru persoanele cu funcţii care concură la siguranţa transporturilor, prevăzut de un act normativ cu forţă juridică superioară care să fi fost încălcat prin emiterea actului contestat,
Se mai susţine că instanţa de fond a fost ţinută a soluţiona pricina prin prisma dispoziţiilor legate care constituie temeiurile de drept care au stat la baza emiterii actului contestat, dispoziţii ce se bucură de eficienţă juridică.
În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata S.C. A. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte are în vedere prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."
Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.
Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.
În cauza de faţă, instanţa de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Motivul de recurs analizat are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.
În motivarea hotărârii judecătoreşti se regăsesc toate susţinerile invocate de partea reclamantă, astfel că sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.
În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin nota nr. x/10.09.2018 s-a dispus de către Ministerul Transporturilor aplicarea sancţiunii prevăzută de art. 4 alin. b din OMT 1263/2013 faţă de reclamanta S.C. A. S.A., respectiv retragerea pe o perioadă de 2 ani a certificatului de agreare nr. x/02.10.2017 pentru încălcarea dispoziţiilor art. 6 lit. i) din ordin.
În fapt, s-a reţinut că avizele eliberate de către societate aveau menţionat vechiul număr al certificatului de agreare x/2017 fiind completate incorect. Reclamanta nu a contestat acest aspect, însă a precizat că este o simplă eroare materială.
Înalta Curte constată că Ordinul 1263/2013 reglementează procedura de aplicare a sancţiunilor administrative de suspendare sau retragere a certificatului de agreare, în cazul constatării nerespectării criteriilor şi condiţiilor privind acordarea acestuia, iar ordinul 1262/1392/2013 pentru nerespectarea căruia a fost sancţionată reclamanta reglementează procedura de agreare a unităţilor medicale şi/sau psihologice în vederea examinării personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa transporturilor.
Din coroborarea acestor acte normative, al căror scop este declarat chiar din titlu rezultă că unităţile medicale/psihologice pot fi sancţionate administrativ în situaţia în care nu mai respectă condiţiile (criteriile) ce au stat la baza acordării certificatului de agreare sau a vizei anuale.
Obligaţia întocmirii documentaţiei de examinare urmăreşte ca aspectele medicale finalizate cu un aviz psihologic de APT sau INAPT să fie corect constatate şi menţionate în actele medicale premergătoare emiterii avizului final. Totodată, sunt instituite obligaţii de păstrare şi comunicare acestor aspecte consemnate în scris către organele competente.
Potrivit art. 6 lit. i) din OMT/OMS 1262/1392/2013 "Verificarea unităţilor specializate medicale şi/sau psihologice care deţin certificate de agreare, în vederea acordării vizei anuale, urmăreşte respectarea următoarelor obligaţii: i) întocmirea documentaţiei de examinare corect şi complet şi eliberarea avizului/certificatului medical (pentru transportul maritim) în conformitate cu prevederile legale în vigoare;"
Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod temeinic şi legal a reţinut că interpretarea gramaticală a normei cuprinse în art. 6 lit. i) din Ordinul 1262/2013 vine în sprijinul celor reţinute anterior.
Instanţa de fond în mod corect a apreciat că legiuitorul a folosit conjuncţia coordonatoare copulativă "şi" pentru a arăta obligaţia instituită în loc de o conjucţie disjunctivă " sau" pentru a reglementa eventual mai multe sarcini avute de societate.
Aşadar, unităţile specializate medicale şi/sau psihologice au o singură obligaţie respectiv aceea de a întocmi în mod corect documentaţia de examinare finalizată cu emiterea avizului final de APT sau INAPT.
Ulterior verificării medicale şi acordarea avizului se completează acesta pe formulare tipizate care cuprind şi numărul certificatului de agreare.
Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a constatat că din moment ce întreaga procedură de examinare a fost corect îndeplinită, iar doar operaţiunea ulterioară de consemnare a numărului avizului este eronată, apare ca fiind excesivă considerarea întregii examinări ca fiind incorecte.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.
Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.
În temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va obliga pârât la plata sumei de 3.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii împotriva sentinţei nr. 10 din 18 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul-pârât la plata sumei de 3.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 martie 2021.