Local Mayor Conflict of Interest in Tourism Promotion Contracts: Material Benefit Requirement vs. Objectivity Suspicion

Şedinţa publică din data de 18 martie 2021

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate anularea raportului de evaluare nr. x/12.02.2015, prin care pârâta a identificat elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese, atât în materie administrativă în raport cu dispoziţiile art. 70 şi 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cât şi în materie penală în raport cu dispoziţiile art. 301 C. pen. şi art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 247 din 28 octombrie 2016 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate şi, în consecinţă, a anulat în parte raportul de evaluare nr. x/12.02.2015 întocmit de pârâtă, numai în ceea ce priveşte constatarea conflictului de interese în materie administrativă, a respins în rest acţiunea şi a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 3.760 RON cu titlu cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că este necontestat de către pârâtă că promovarea şi publicitatea proiectului cu finanţare europeană B., inclusiv a ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C. - sit pilot în cadrul proiectului, este obligaţie asumată de către Primăria Oraşului Avrig ca partener leader în cadrul proiectului.

Aşadar, nu se poate susţine că deciziile reclamantului de a semna cele 20 de contracte şi 7 comenzi ferme au fost influenţate de calitatea pe care el, soţia sa şi fratele său le deţin în cadrul S.C. D. S.R.L. şi că, astfel, i-a fost influenţată imparţialitatea, respectiv atitudinea neutră la care acesta era obligat în virtutea funcţiei de demnitate publică deţinută, de primar al Oraşului Avrig.

Aceasta deoarece, indiferent cine ar fi fost operatorul ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C., actele juridice în scopul promovării şi publicităţii ansamblului rezidenţial în discuţie, sit pilot în cadrul proiectului B., trebuiau încheiate, fiind impuse în cadrul proiectului.

În aceste condiţii, semnarea celor 20 de contracte şi 7 comenzi ferme nu a implicat exercitarea unui drept de apreciere, nu a constituit o decizie administrativă despre care să se poată reţine că ar fi fost influenţată de interesul material al reclamantului, al soţiei şi fratelui său, chiar dacă S.C. D. S.R.L. are ca obiect principal de activitate facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată şi punct de lucru la reşedinţa de vară C..

Raportat la însuşi obiectul celor 20 de contracte şi 7 comenzi ferme, rezultă că acestea au avut vocaţia să promoveze proiectul european "B. - Patrimoniul Cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil", respectiv valorile culturale şi naturale ale Oraşului Avrig.

Aşa fiind, semnarea celor 20 de contracte şi 7 comenzi ferme, privită izolat, nu a reprezentat o decizie a reclamantului, în calitatea sa de primar, care era aptă să producă beneficii pentru S.C. D. S.R.L. şi, pe cale mediată, pentru reclamant şi familia sa.

În acest context, chiar dacă reclamantul a avut posibilitatea să anticipeze că promovarea şi publicitatea proiectului B. implică automat promovarea şi publicitatea îndeosebi a ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C., caracterul potenţial al folosului material, constând în mărirea patrimoniului familiei reclamantului prin mărirea cifrei de afaceri şi profitului S.C. D. S.R.L. sau în îndeplinirea obligaţiilor ce revin societăţii în baza contractului de locaţiune nr. x/13.09.2011, nu demonstrează un interes personal de natura celui prevăzut de art. 70 din Legea nr. 161/2003.

Consecvent cu cele expuse în precedent, rezultă că nu pot fi reţinute susţinerile pârâtului în sensul că reclamantul, folosind oportunitatea derulării proiectului B., a creat, prin semnarea celor 20 de contracte şi comenzi ferme, condiţii pentru obţinerea, de către el şi familia sa, de foloase materiale.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii şi respingerea în tot a acţiunii reclamantului.

În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a arătat, în esenţă, următoarele:

Sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a prevederilor art. 70 şi 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Analizând definiţia conflictului de interese, oferita de art. 70 din Legea nr. 161/2003 se observă că aceasta se referă la atribuţiile ce revin persoanei care deţine o funcţie sau o demnitate publică, potrivit Constituţiei şi altor acte normative. Cu privire la constatarea existenţei conflictului de interese, este de observat că legiuitorul nu stabileşte ca interesul personal de natură patrimonială al persoanei ce ocupă o funcţie sau o demnitate publică să influenţeze efectiv îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în cadrul funcţiei sau demnităţii deţinută, fiind suficient să se constate că acel interes este de natura să ridice suspiciuni asupra obiectivităţii acelei persoane în îndeplinirea atribuţiilor.

Conform prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, primarul este obligat să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie în exercitarea funcţiei care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori pentru rudele sale de gradul I.

În mod greşit instanţa de fond a reţinut că "semnarea celor 20 de contracte şi comenzi ferme nu a implicat exercitarea unui drept de apreciere, nu a constituit o decizie administrativă despre care să se poată reţine că ar fi fost influenţată de interesul material al reclamantului, al soţiei şi fratelui său, chiar dacă S.C. D. S.R.L. are ca obiect principal de activitate facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată şi punct de lucru la reşedinţa de vara C. on Brukenthal".

Contrar celor reţinute de către instanţa de fond, interesele patrimoniale personale ale intimatului-reclamant, ale soţiei şi fratelui său, au influenţat îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce-i reveneau, prin semnarea a 27 de acte juridice (20 de contracte şi 7 comenzi ferme) încheiate (în cadrul proiectului B.) de Primăria Avrig cu diverşi prestatori de servicii, în scopul prezentării, promovării şi publicităţii ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C. - imobil la sediul căruia S.C. D. S.R.L. (la care intimatul-reclamant deţine calitatea da asociat, iar soţia şi fratele său deţin calitatea de asociat şi funcţia de administrator) are punctul de lucru, în baza contractului de locaţiune a ansamblului reşedinţa de vara şi parcul C. nr. 1/13.09.2011 încheiat de S.C. D. S.R.L. cu E. von Brukenthal.

Semnarea documentelor de către intimatul-reclamant A., chiar dacă este ulterioară unor etape obligatorii prealabile nu transformă această semnare într-o simplă formalitate sau o obligaţie a primarului chiar dacă prin aceasta s-ar încălca dispoziţiile legii.

Astfel, legiuitorul nu a distins, definind conflictul de interese, după cum actele juridice emise ori încheiate sunt sau nu rezultat al unor operaţiuni administrative prealabile ori al unor acte premergătoare sau dacă se impune semnarea acelor acte datorită unor situaţii neprevăzute, situaţia de conflict de interese putând fi reţinută în oricare din ipoteze, atâta timp cât se verifică condiţiile ce pot fi deduse din conţinutul art. 70 al Legii nr. 161/2003, referitoare la existenţa unui interes de natură patrimonială şi a posibilităţii de influenţare a modului de îndeplinire, cu obiectivitate, a atribuţiilor aferente funcţiei elective.

Totodată, legiuitorul nu pretinde, pentru constatarea existenţei conflictului de interese ca interesul personal de natură patrimonială al persoanei ce ocupă o funcţie publică sau o demnitate publică să influenţeze afectiv îndeplinirea atribuiţilor ce îi revin în cadrul funcţiei sau demnităţii publice, fiind suficient în acest scop să se constate că acel interes este de natură să indice suspiciuni asupra obiectivităţii acelei persoane în îndeplinirea atribuţiilor.

Rolul reglementării conflictului de interese este de a preveni situaţiile în care funcţionari publici, aleşii locali sau demnitarii ar sluji interesul personal datorită existenţei unei împrejurări care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociaţilor lor un anume avantaj. Aceste situaţii includ şi împrejurările în care existenţa unor obligaţii ale funcţionarilor, aleşilor locali sau demnitarilor faţă de orice terţ ar putea afecta imparţialitatea deciziilor sale.

Concluzionând, în urma interpretării reglementărilor mai sus prezentate se subliniază faptul că intimatul-reclamant A., în calitate de ales local, primar pentru mandatele 2008-2012 şi 2012-2016 al oraşului Avrig, judeţul Sibiu, avea obligaţia sa respecte prevederile în vigoare privind conflictul de interese.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, arătând că: Art. 70 din Legea nr. 161/2003 defineşte noţiunea de conflict de interese în sens general, iar prin art. 76 din Legea nr. 161/2003 se arată cazurile în care există conflict de interese în privinţa aleşilor locali. Recurenta A.N.I. interpretează dispoziţiile art. 76 prin coroborare cu dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 susţinând că există conflict de interese în privinţa aleşilor locali chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 76 ci doar ale art. 70 din Lege.

Astfel, în viziunea ANI există conflict de interese al unui ales local chiar şi în situaţia în care prin actele încheiate în exercitarea funcţiei nu se produce un folos material pentru sine, pentru soţ ori rudele sale de gradul I, fiind suficient să existe un interes personal care este de natură să ridice suspiciuni asupra obiectivităţii acelei persoane în îndeplinirea atribuţiilor.

Interpretarea dată de către ANI normelor legale nu este corectă atâta timp cât legiuitorul a înţeles ca, pe lângă definiţia conflictului de interese (prevăzută în art. 70) să reglementeze în mod distinct cazurile în care aleşii locali se află în conflict de interese.

Intimatul din prezenta cauza a avut calitatea de primar, astfel că un eventual conflict de interese trebuie analizat prin prisma dispoziţiilor art. 76 din Lege, art. 70 conţinând doar definiţia noţiunii de conflict de interese. Cu alte cuvinte, norma generală prevăzut de art. 70 se aplică aleşilor locali prin prisma activităţilor interzise prevăzute de art. 76 din Legea nr. 161/2003.

Având în vedere cele de mai sus, nu se poate împărtăşi susţinerea recurentei conform căreia nu este necesar ca interesul personal de natură patrimonială al aleşilor locali sa influenţeze efectiv îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, fiind suficient să se constate că acel interes este de natură să ridice suspiciuni asupra obiectivităţii acelei persoane.

Din analiza prevederilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 rezultă că pentru a exista conflict de interese în privinţa aleşilor locali trebuie îndeplinite următoarele condiţii: să se încheie un act juridic de către primar în exercitarea funcţiei sale; actul să fie determinat de un interes personal în scopul de a produce un folos material pentru sine, pentru soţ, ori rudele de gradul I.

În mod corect a reţinut instanţa de fond că în speţă, deşi exista 20 de contracte şi 7 comenzi ferme semnate de către primar în numele oraşului Avrig, nu se poate reţine că aceste acte au fost determinate de un interes personal al intimatului.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Intimatul-reclamant a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acţiune îndreptată împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea raportului de evaluare nr. x/12.02.2015, prin care pârâta a identificat elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese, atât în materie administrativă în raport cu dispoziţiile art. 70 şi 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cât şi în materie penală în raport cu dispoziţiile art. 301 C. pen. şi art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Prima instanţă, pentru considerentele arătate pe scurt la punctul 2, a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate şi, în consecinţă, a anulat în parte raportul de evaluare nr. x/12.02.2015 întocmit de pârâtă, numai în ceea ce priveşte constatarea conflictului de interese în materie administrativă, a respins în rest acţiunea şi a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 3.760 RON cu titlu cheltuieli de judecată.

Pârâta Agenţia Naţională de Integritate a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive sunt incidente, după cum vom arăta în continuare. Astfel, prin raportul de evaluare nr. x/12.02.2015 încheiat de Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate s-a concluzionat că în urma evaluării efectuate în lucrarea nr. 8523/A/II/20.02.2013, privind pe A., primar pentru mandatele 2008 - 2012 şi 2012 - 2016 al oraşului Avrig, judeţul Sibiu, au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al conflictelor de interese, în materie administrativă, întrucât a semnat acte juridice (20 de contracte şi 7 comenzi ferme, în valoare totală de 690.540 RON) încheiate (în cadrul proiectului B., în special în scopul prezentării, promovării şi publicităţii ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C.) de Primăria Avrig cu diverşi prestatori de servicii, având un interes personal de natură patrimonială (constând atât în mărirea patrimoniului familiei sale prin mărirea cifrei de afaceri şi profitului S.C. D. S.R.L. - la care deţine calitatea de asociat, iar soţia şi fratele deţin calitatea de asociat şi funcţia de administrator, cât şi în îndeplinirea obligaţiilor ce revin S.C. D. S.R.L. în baza contractului "de locaţiune a ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C." nr. 1/13.09.2011, în scopul menţinerii şi prelungirii acestui contract) ce a influenţat îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi reveneau, situaţie ce constituie conflict de interese, în raport cu dispoziţiile art. 70 şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Totodată s-a constatat şi existenţa unui conflict de interese, în materie penală, fiind sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către A. a infracţiunii asimilate infracţiunilor de corupţie, prevăzută de dispoziţiile art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 şi infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de dispoziţiile art. 301 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003:

"Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

În temeiul art. 71 din acelaşi act normativ:

"Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".

Conform art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, act normativ în vigoare în perioada celor două mandate de primar ale intimatului:

"Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri; d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte."

Art. 25 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, act normativ în vigoare în perioada celor două mandate de primar ale intimatului, ne arată că aleşii locali sunt primarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Potrivit dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, "primarii, viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I".

Faţă de dispoziţiile legale menţionate mai sus, se impune a concluziona că interesul personal de natură patrimonială al alesului local trebuie analizat în raport de integralitatea dispoziţiilor legale incidente şi în vigoare în perioada verificată.

Pe de altă parte, interpretarea prevederilor normative anterior citate conduc la concluzia că generarea unui conflict de interese este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: persoana verificată să ocupe o funcţie publică; în exercitarea funcţiei publice, persoana să emită un act administrativ, să încheie un act juridic ori să emită o dispoziţie; actul administrativ/actul juridic să producă un folos material pentru sine, pentru soţul său ori pentru rudele sale sau afinii până la gradul al doilea inclusiv.

În cauza de faţă, se constată că:

- intimatul-reclamant A. a îndeplinit funcţia de primar al oraşului Avrig, judeţul Sibiu, în mandatele 2008 - 2012 şi 2012 - 2016.

- la data de 17.12.2009, Consiliul Local Avrig a adoptat Hotărârea nr. 199/2009 privind aprobarea participării oraşului Avrig la Programul Operaţional de Cooperare Transnaţională - South East Europe cu proiectul "B." şi încheierea convenţiei de parteneriat între Oraşul Avrig, partener principal - lider de proiect şi Consiliul Judeţean Sibiu.

- în anul 2010, Primăria Avrig, ca promotor al proiectului "a considerat oportună participarea E. von Brukenthal Sibiu la proiect în calitate de partener de proiect având în vedere responsabilitatea organizaţiei ca administrator al Reşedinţei de vară şi a grădinii baroce care au rol de sit pilot în cadrul proiectului".

- la data de 13.09.2011, S.C. D. S.R.L. - KC, în calitate de locatar, prin administrator F. - soţia intimatului reclamant, a încheiat cu E. von Brukenthal - SvB, în calitate de locator, contractul "de locaţiune a ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C. nr. 1/13.09.2011".

- S.C. D. S.R.L., avea ca obiect principal de activitate "facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată" şi punct de lucru la "reşedinţa de vară C.", intimatul-reclamant A. a deţinut, începând cu data de 23.11.2006, calitatea de asociat, soţia acestuia, F., exercită, începând cu data de 12.08.2010, funcţia de administrator, fratele reclamantului, G., deţine, începând cu data de 23.11.2006, calitatea de asociat, iar începând cu data de 03.12.2008, funcţia de administrator, după cum rezultă din certificatul de furnizare informaţii nr. x/13.05 2013 emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului .

- în perioada 16.02.2012 - 20.11.2012, intimatul-reclamant, în calitate de primar al oraşului Avrig, a semnat 20 de contracte şi 7 comenzi ferme, încheiate de Primăria Avrig cu diverşi prestatori, în valoare totală de 690.540 RON, după cum urmează: contractul "de publicitate" nr. 77/16.02.2012, contractul "de servicii publicitare" nr. 6/29.02.2012, contractul "de prestări servicii publicitare" nr. 7/01.03.2012, contractul "de servicii publicitare" nr. 9/01.03.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 10/05.03.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 12/09.03.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 23/11.04.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 26/11.04.2012, toate având ca obiect promovare şi publicitate pentru implementarea proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 51/21.08.2012 şi contractul "de servicii" nr. 52/21.08.2012, ambele având ca obiect realizarea de servicii de consultanţă de expertiză externă în cadrul proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 61/21.09.2012, având ca obiect prestarea de management tehnic şi financiar în cadrul proiectului B.; contractul "de publicitate" nr. 64/21.09.2012 şi contractul "de servicii publicitare" nr. 65/21.09.2012, ambele având ca obiect prestarea serviciilor de promovare la nivel naţional a evenimentului "Toamna barocă la Avrig" ediţia a 4-a; comanda fermă nr. 9500/27.09.2012, în temeiul căreia au fost executate materiale de promovare (afişe, ecusoane, invitaţii, diplome, mape de prezentare, etc.) a evenimentului "Toamna barocă la Avrig"; contractul "de servicii" nr. 67/28.09.2012, având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă pentru implementarea Tur de presă din data de 06.10.2012 şi ca subiect desfăşurarea evenimentului "Toamna barocă la Avrig" ediţia a 4-a; contractul "de publicitate" nr. 68/01.10.2012, având ca obiect difuzarea pe postul de televiziune H., a 8 clipuri publicitare şi realizarea unei emisiuni la faţa locului, în scopul promovării evenimentului "Toamna barocă la Avrig"; comanda nr. 9920/05.10.2012, în temeiul căreia S.C.

I. S.R.L. a publicat în ziarul I., în Scopul promovării evenimentului "Toamna barocă la Avrig" macheta afiş "Toamna baroc" şi un articol posteveniment; contractul "de servicii" nr. 79/01.11.2012, având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă în cadrul proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 91/13.12.2012, având ca obiect prestarea de servicii de expertiză externă în vederea implementării Strategiei de marketing în cadrul proiectului B.; comanda fermă nr. 1146/31.01.2013, în temeiul căreia au fost executate materiale de promovare (agenda evenimentului, plan situaţie Brukenthal, prezentare E., schiţa B.

în limbile română şi engleză, etc.) a evenimentului B.; comanda nr. 4/01.02.2013, în temeiul căreia S.C. J. S.R.L. a furnizat materiale de promovare a evenimentului B.; comanda nr. 1675/14.02.2013, în temeiul căreia S.C. I. S.R.L. a publicat în ziarul I., un articol (2 pagini color) post-eveniment "Toamna barocă la Avrig"; comanda nr. 20/22.04.2013, în temeiul căreia S.C. Constant S.R.L. a furnizat 5.000 buc. flyere ce conţin detalii despre proiectul B.; comanda nr. 94/04.06.2013, în temeiul căreia S.C. I. S.R.L. a publicat în ziarul I. un articol de presă pentru promovarea proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 58/12.08.2013, având ca obiect realizarea de servicii de consultanţă în cadrul proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 83/20.11.2013 (inclusiv actul adiţional nr. x/2013 la acest contract), având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă de expertiză externă în vederea elaborării Master Planului Turistic al zonei administrative a oraşului Avrig; contractul "de servicii" nr. 85/20.11.2012 (inclusiv actele adiţionale nr. x şi nr. 2/2013 la acest contract), având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă în vederea Strategiei de Marketing referitoare la zona administrativă a oraşului Avrig.

Atât recurenta Agenţia Naţională de Integritate cât şi prima instanţă au reţinut că din analiza conţinutului materialelor (articole de presă; emisiuni radio şi TV; declaraţii ale persoanei evaluate, televizate şi publicate în presă; panouri şi fly-uri publicitare) obţinute ca urmare a executării celor 27 de contracte şi comenzi ferme, rezultă că acestea privesc îndeosebi prezentarea, promovarea şi publicitatea ansamblului reşedinţa de vară şi parcul C. (imobilul - sit pilot în cadrul proiectului - ce face obiectul contractului de locaţiune nr. x/13.09.2011 încheiat între S.C. D. S.R.L. şi E. von Brukenthal) ca obiectiv turistic principal al oraşului Avrig, precum şi activităţile organizate şi desfăşurate în incinta acestui imobil.

Această situaţie de fapt este recunoscută de recurentul-reclamant, însă acesta susţine că nu a avut un interes personal patrimonial în sensul legii.

Înalta Curte nu poate reţine această susţinere întrucât, în cazul interesului personal de ordin administrativ, nu se pune în discuţie existenţa unui beneficiu, a unui folos, ci sancţiunea intervine chiar pentru simplul fapt al posibilităţii anticipării deciziei autorităţii. În acelaşi sens s-a pronunţat Înalta Curte şi prin Decizia nr. 5764 din 14.06.2013.

Mai mult decât atât, nu se poate reţine că nu a existat un folos material pentru sine atâta timp cât, în ciuda promovării obiectivului turistic prin intermediul actelor juridice în discuţie, S.C. D. S.R.L. nu a realizat profit în perioada verificată, întrucât folosul material nu rezultă doar din existenţa profitului societăţii la momentul încheierii anului financiar contabil. Cu privire la conflictul de interese de natură penală, se constată că legiuitorul a reglementat distinct regimul juridic al conflictului de interese de natură penală de cel al conflictului de interese administrativ, instituind pentru fiecare dintre acestea un regim sancţionator diferit.

În aceste condiţii, este evident că soluţia dispusă în dosarul nr. x/2013 nu produce niciun efect juridic în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului de interese de natură administrativă de către instanţa de contencios administrativ.

6. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 247 din 28 octombrie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge în tot acţiunea reclamantului A. ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 247 din 28 octombrie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge în tot acţiunea reclamantului A. ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2021.