Architect's challenge to 12-month signature suspension rejected as unfounded; appeal dismissed with reduced costs

Şedinţa publică din data de 18 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 29.11.2017 pe rolul Tribunalului Satu Mare, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ordinul Arhitecţilor din România Bucureşti, a solicitat anularea Hotărârii Comisiei Naţionale de Disciplină a Ordinului Arhitecţilor din România nr. 12/24.10.2017 pronunţate în dosarul nr. x/2016.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 178/CA/2018 - PI din 14 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinţei atacate, iar în subsidiar schimbarea sancţiunii disciplinare în "suspendarea pe o perioadă de şase luni a dreptului de semnătură" prevăzut de art. 39 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 184/2001, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, a arătat că hotărârea Comisiei Naţionale de Disciplină a OAR din România a fost emisă urmare a unei proceduri viciate care duce la anularea acesteia, motivul de anulare fiind încălcarea normelor de competenţă. Interpretarea instanţei de fond în sensul că într-o situaţie ca a reclamantului nu pot rămâne nesoluţionate pricinile întrucât nu se pot constitui complete este total eronată, întrucât există obligativitatea existenţei Comisiilor de disciplină în cadrul filialelor teritoriale prevăzute de legiuitor prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a OAR.

A menţionat recurentul că alt argument de care instanţa de fond nu a ţinut cont este cel privind nelegala citare a reclamantului pentru termenul din 04.10.2017, fiind încălcate prevederile art. 123 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a OAR. Totodată, citaţiile nr. 122/06.12.2016 şi 140/07.02.2017 nu au conţinut menţiuni cu privire la numărul de dosar în care au fost emise.

Totodată, s-a luat în considerare un indiciu suplimentar, un element ce nu a făcut obiectul sesizării iniţiale şi nu are legătură directă cu fapta imputată, respectiv numărul mare de cereri de luare în evidenţă a proiectelor înregistrate în 2016.

A mai arătat recurentul că menţiunile din hotărârea contestată reprezintă simple aserţiuni în lipsa unor elemente probatorii concrete, certe, întemeiate şi legale.

4. Apărările intimatului

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că argumentele invocate de recurent în susţinerea pretinsei nelegalităţi a hotărârii primei instanţe sunt nefondate, instanţa de fond pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, cu stabilirea corectă a situaţiei de fapt şi cu interpretarea şi aplicarea justă a normelor legale incidente.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ordinul Arhitecţilor din România Bucureşti, anularea Hotărârii Comisiei Naţionale de Disciplină a Ordinului Arhitecţilor din România nr. 12/24.10.2017 pronunţate în dosarul nr. x/2016 prin care s-a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantului, cu suspendarea dreptului de semnătură pe o perioadă de 12 luni, potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 184/2001.

Soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Recurentul a criticat sentinţa instanţei de fond în ceea ce priveşte respingerea motivului de nelegalitate invocat referitor la încălcarea normelor de competenţă.

Înalta Curte reţine că această critică este nefondată, în mod corect instanţa de fond apreciind nu poate constitui motiv de nelegalitate al Hotărârii nr. 12/2017 declinarea competenţei de soluţionare a sesizării referitoare la reclamant în favoarea Comisiei Teritoriale de Disciplină a Ordinului Arhitecţilor din România Nord Vest, în condiţiile în care Comisia Teritorială de Disciplină Satu Mare nu avea posibilitatea legală de a constitui complete de judecată din lipsă de membri.

Instanţa de fond a interpretat în mod corect prevederile art. 5 din Codul de procedură privind activitatea jurisdicţională a comisiilor de disciplină ale OAR, potrivit cărora, în cazul în care, din cauza incompatibilităţilor membrilor comisiilor teritoriale de disciplină, preşedintele comisiei nu poate forma complete de judecată, acesta va înainta cauza Comisiei Naţionale de Disciplină în vederea trimiterii pricinii spre judecare către o altă comisie teritorială de disciplină.

A mai criticat recurentul faptul că alt argument de care instanţa de fond nu a ţinut cont este cel privind nelegala sa citare pentru termenul din 04.10.2017, fiind încălcate prevederile art. 123 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a OAR. Totodată, a arătat că citaţiile nr. 122/06.12.2016 şi 140/07.02.2017 nu au conţinut menţiuni cu privire la numărul de dosar în care au fost emise.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a interpretat în mod corect prevederile art. 134 din Regulament, potrivit cărora dispoziţiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevăzute în acest capitol se completează cu prevederile C. proc. civ., astfel că, având în vedere dispoziţiile art. 154 alin. (6) din C. proc. civ., există posibilitatea de comunicare a citaţiilor şi prin telefax, poştă electronică şi alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Acest lucru s-a şi întâmplat în speţa de faţă, existând la dosar dovada comunicării citaţiei prin poşta electronică. Mai mult, a fost ataşat la dosar şi răspunsul reclamantului prin care înştiinţează comisia că nu se poate prezenta la termenul fixat.

Critica recurentului este nefondată, având în vedere că instanţa de fond a analizat aceste susţineri şi a argumentat pe larg de ce acest motiv de nelegalitate nu este întemeiat.

Şi motivul legat de faptul că citaţiile nr. 122/06.12.2016 şi 140/07.02.2017 nu au conţinut menţiuni cu privire la numărul de dosar în care au fost emise a fost analizat de instanţa de fond, aceasta apreciind corect că reclamantul avea posibilitatea invocării pretinsei neregularităţi a procedurii de citare potrivit dispoziţiilor160 alin. (2) din C. proc. civ.

Concluzionând, instanţa de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi că instanţa de fond a realizat o corectă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale incidente cauzei.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 din C. proc. civ. şi cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ., va obliga recurentul A. la plata către intimatul Ordinul Arhitecţilor din România a sumei de 3000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, apreciind că onorariul rezultat din înscrisurile depuse la dosar este disproporţionat în raport cu complexitatea cauzei şi cu activitatea desfăşurată de avocat.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 178/CA/2018 - PI din 14 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 178/CA/2018 - PI din 14 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul A. la plata către intimatul Ordinul Arhitecţilor din România a sumei de 3000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, reduse conform art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 18 martie 2021.