Teacher’s negative performance review upheld; contract termination stands as procedural flaw cured on appeal.

Şedinţa publică din data de 4 martie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 3 aprilie 2018 pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi completată la data de 8 mai 2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, anularea fişei de evaluare anuale pentru anul şcolar 2016 - 2017, emise de pârât; obligarea pârâtului la eliberarea unei noi fişe de evaluare, prin care să fie refăcut punctajul anulat; anularea Ordinului MEN nr. 3545/11.04.2018 privind încetarea contractului de management educaţional nr. x/19.08.2015, încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi domnul A., în calitate de inspector şcolar general al ISJ Suceava şi eliberarea din funcţia de inspector şcolar general a reclamantului, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 128 din 13 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia de nelegalitate, ca neîntemeiată, şi s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 128 din 13 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului arată că sentinţa recurată este nelegală, întrucât instanţa a încălcat normele de drept material prevăzute în Metodologia privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali din Anexa la Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 4315/11.08.2014, cu modificările şi completările, în ceea ce priveşte modalitatea legală de efectuare a evaluării recurentului-reclamant.

Arată că a fost evaluat în baza Ordinului MEN nr. 4315/11.08.2014 pentru activitatea de inspector general al ISJ Suceava, desfăşurată în perioada 01.09.2016-31.08.2017, de către o comisie a Ministerului numită prin Ordinul de serviciu nr. 1316/AOB/28.12.2017, compusă din următorii membri: B. - Director Direcţia Inspecţie Şcolară şi Evaluare -coordonatorul comisiei; C. - Consilier Juridic Corpul de Control; D. - Expert Corpul de Control; E. - Auditor Compartimentul de Audit Intern; F. - Inspector Direcţia Generală învăţământ Secundar şi Educaţie Permanentă.

Comisia de evaluare a întocmit Raportul nr. x/15.02.2018, în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurate de către recurent în perioada 01.09.2016-31.08.2017, care a fost aprobat de către secretarul de stat din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, prin raport fiindu-i acordate 67 puncte, corespunzătoare calificativului "nesatisfăcător".

Precizează că împotriva raportului de mai sus a formulat contestaţie, soluţionată în temeiul art. 10 din Ordinul MEN nr. 4315/11.08.2014 şi a Ordinului de serviciu nr. 298/AOB/19.02.2018, de către o comisie compusă din următorii: G. - Director Corpul de Control; H. - Director Direcţia Generală Învăţământ Secundar Superior şi Educaţie Permanentă; I. - Coordonator Compartimentul Audit Intern. În soluţionarea contestaţiei s-a întocmit Raportul înregistrat sub nr. x/23.03.2018, aprobat de către Ministrul J., prin care au fost menţinute cele 67 puncte, corespunzătoare calificativului "nesatisfăcător", rezultatul soluţionării contestaţiei fiindu-i comunicat cu adresa nr. x/27.03.2018 a Direcţiei Generale Inspecţii şi Control şi Direcţiei Inspecţie Şcolară şi Evaluare.

Susţine că respingerea acţiunii a fost dispusă cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a art. 7 alin. (2) din Anexa cuprinzând metodologia de evaluare aprobată prin Ordinul MEN 4315/2014, dispoziţii ce prevăd că evaluarea se finalizează cu completarea fişelor de evaluare semnate de membrii comisiei şi un Raport de evaluare semnat de comisia de evaluare şi aprobat de Secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate.

În acest sens, critică faptul că, deşi instanţa de fond a constatat că Ministerul Educaţiei Naţionale, cu ocazia soluţionării contestaţiei, a încălcat prevederile art. 7 alin. (2) din Metodologia de evaluare menţionată în Anexa la Ordinul MEN nr. 4315/2014, în sensul că s-a efectuat "o nouă evaluare", de către comisia de soluţionare a contestaţiei, care nu avea o asemenea competenţă, a dispus în mod nelegal respingerea acţiunii. Reevaluarea a avut loc ca urmare a constatării că prima evaluare a fost nelegală, deoarece s-a utilizat în mod greşit un alt formular de fişă de autoevaluare decât cel prevăzut de dispoziţiile legale în vigoare. Consideră că, întrucât s-a constatat întocmirea greşită a fişei de evaluare, se impunea admiterea contestaţiei.

Precizează că faptul că "prima evaluare" a fost efectuată în mod nelegal este dovedit şi de recunoaşterea intimatului MEN, care a susţinut în întâmpinare că prin contestaţia depusă de reclamant, fişa de evaluare iniţială a fost anulată, contestaţia fiind soluţionată pe un formular corect al fişei de evaluare.

În aceste condiţii, consideră că se impunea admiterea contestaţiei şi efectuarea unei noi evaluări de către comisia de evaluare constituită legal din cei 5 membri, conform Ordinului de serviciu nr. 1316/AOB/28.12.2017, şi nu să se efectueze o nouă evaluare, pe baza unei noi fişe de evaluare de către comisia de soluţionare a contestaţiei compusă din 3 membri, care nu avea o asemenea competenţă. Susţine că, în speţă, comisia de soluţionare a contestaţiei avea obligaţia doar să verifice şi să dispună admiterea sau respingerea contestaţiei, şi nu să efectueze în mod nelegal reevaluarea sa.

Recurentul-reclamant susţine că nelegalitatea sentinţei recurate rezultă şi din aceea că, deşi instanţa de fond a constatat că prima evaluare a fost efectuată în mod nelegal şi a fost anulată, în considerente a reţinut că fişa de evaluare avea viciul invocat de reclamant, dar că această nelegalitate a fost înlăturată de către comisia de contestaţii, care a procedat la reevaluarea petentului potrivit exigenţelor metodologiei incidente, utilizând formularul de evaluare adecvat.

Critică şi considerentele hotărârii recurate prin care instanţa a reţinut că în cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, instanţa de contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de evaluare şi la atribuţiile comisiei de evaluare, deşi instanţa constatase nerespectarea procedurilor în cadrul evaluării şi preluarea de către alte persoane, fără drept, a atribuţiilor comisiei de evaluare.

De asemenea, susţine că a fost prejudiciat prin modul de soluţionare a contestaţiei sale de către comisia de soluţionare a contestaţiilor, întrucât i s-a încălcat dreptul de a formula contestaţia administrativă în termen de 3 zile, cu privire la rezultatul pretinsei reevaluări, cât şi de a formula contestaţie în conformitate cu Legea nr. 554/2004 împotriva soluţiei care s-ar fi pronunţat ca răspuns la plângerea administrativă.

4. Apărările intimatului-pârât

Deşi a fost legal citat, intimatul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale nu a formulat întâmpinare

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, anularea fişei de evaluare anuale pentru anul şcolar 2016 - 2017, emise de pârât; obligarea pârâtului la eliberarea unei noi fişe de evaluare, prin care să fie refăcut punctajul anulat; anularea Ordinului MEN nr. 3545/11.04.2018 privind încetarea contractului de management educaţional nr. x/19.08.2015, încheiat între Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi domnul A., în calitate de inspector şcolar general al ISJ Suceava şi eliberarea din funcţia de inspector şcolar general a reclamantului.

Cu titlu preliminar, se constată că aspectele criticate prin cererea de recurs vizează doar fondul cauzei, nu şi modalitatea de soluţionare de către instanţa de fond a excepţiei de nelegalitate a Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, aprobată prin Ordinul MEN nr. 4315/11.08.2014, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 607/14 august 2014, modificată prin Ordinul MEN nr. 5658/2017.

Prin urmare, instanţa de recurs urmează a se raporta la criticile aduse hotărârii recurate prin cererea de recurs.

Recurentul-reclamant este nemulţumit de faptul că în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurate în perioada 01.09.2016-31.08.2017, s-a întocmit raportul ce a fost aprobat de către secretarul de stat din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, prin raport fiindu-i acordate 67 puncte, corespunzătoare calificativului "nesatisfăcător".

Recurentul-reclamant a formulat contestaţie, care a fost respinsă, conform adresei MEN nr. x/27.03.2018, fiind menţinut punctajul acordat iniţial.

Într-o primă critică formulată prin cererea de recurs, recurentul-reclamant susţine că instanţa a încălcat normele de drept material prevăzute în Metodologia privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali din Anexa la Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 4315/11.08.2014, în ceea ce priveşte modalitatea legală de efectuare a evaluării recurentului-reclamant, respectiv faptul că, deşi instanţa de fond a constatat că Ministerul Educaţiei Naţionale, cu ocazia soluţionării contestaţiei, a încălcat prevederile art. 7 alin. (2) din Metodologia de evaluare, nu a apreciat că se impunea admiterea contestaţiei şi anularea actelor prin care s-a stabilit că recurentului-reclamant i se cuvin în cadrul evaluării activităţii manageriale 67 puncte, corespunzătoare calificativului "nesatisfăcător".

Critica este nefondată, în condiţiile în care prima instanţă a constatat, în mod corect, că nelegalitatea fişei de evaluare, întocmite de comisia de evaluare, a fost înlăturată de către comisia de contestaţii, care a procedat la reevaluarea petentului potrivit exigenţelor metodologiei incidente utilizând formularul fişei de evaluare adecvat.

Aceasta întrucât nulitatea operează doar în ipoteza în care nu este posibilă refacerea actului, în speţă nefiind identificate motive de nulitate în privinţa actelor a căror anulare a solicitat-o.

Înalta Curte mai reţine că recurentul-reclamant avansează ideea conform căreia, prin utilizarea unui formular eronat al fişei de evaluare, evaluarea sa ar fi nelegală, aspect ce ar fi fost reţinut, atât de către instanţa de fond, cât şi de către intimatul-pârât prin întâmpinare.

Cu privire la acest aspect se constată că atât instanţa de fond, cât şi intimatul-pârât au susţinut că, deşi iniţial a fost utilizat un formulat greşit al fişei de evaluare, acest fapt a fost complinit în faţa comisiei de soluţionare a contestaţiei, care a procedat la evaluarea sa în baza formularului corect, şi nicidecum nu au recunoscut nelegalitatea evaluării.

De asemenea, recurentul-reclamant a mai criticat faptul că, în speţă, comisia de soluţionare a contestaţiei din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale trebuia doar să admită contestaţia, ca o consecinţă a constatării utilizării unei fişe de evaluare neconforme, după care reevaluarea sa să se facă de către comisia de evaluare compusă din 5 membri, conform ordinului de serviciu.

Nici această critică nu este fondată, având în vedere că potrivit art. 6 alin. (1) din Metodologia privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic din 11.08.2014, Parte integrantă din Ordinul nr. 4315/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 607 din 14 august 2014:

"Comisiile de evaluare a activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, denumite în continuare comisii de evaluare, sunt constituite din 5 membri, dintre care unul este coordonator. Nominalizarea acestora se realizează, prin ordin de serviciu, de către secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate."

De asemenea, potrivit art. 10 alin. (2) şi (4) din aceeaşi Metodologie:

"(2) Comisia de contestaţii este constituită din 3 membri şi 2 supleanţi, numiţi prin ordin de serviciu de către secretarul de stat desemnat să coordoneze activitatea de evaluare, dintre reprezentanţi ai Direcţiei generale inspecţie şi control, Direcţiei generale învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţiei generale educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţiei generale minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, Direcţiei generale economice, Compartimentului audit intern, alţii decât cei din comisia de evaluare. (...)

(4) Comisia de contestaţii va întocmi un raport, semnat de membrii comisiei, care va fi înaintat spre aprobare ministrului educaţiei naţionale."

Prin urmare, cele două comisii au fost legal constituite, astfel cum prevăd dispoziţiile legale mai sus citate.

De altfel, analizând textele de lege de mai sus, precum şi întreaga Metodologie în baza căreia s-a făcut evaluarea şi reevaluarea recurentului-reclamant, Înalta Curte constată că nu există niciun text de lege care să instituie vreo interdicţie pentru reevaluarea recurentului de către comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Mai mult, alin. (7) al art. 10 din aceeaşi Metodologie stabileşte faptul că:

"Hotărârea comisiei de contestaţii e definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare."

Prin urmare, comisia de contestaţii nu are posibilitatea legală, astfel cum a solicitat recurentul-reclamant, de a se pronunţa doar în privinţa admiterii sau respingerii contestaţiei, după care să înainteze dosarul în vedere reevaluării sale de către comisia de evaluare.

Totodată, din Metodologia privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic din 11.08.2014, nu reiese că reevaluarea nu se poate face de către comisia de soluţionare a contestaţiei, cum susţine în mod nefondat recurentul-reclamant.

Din această perspectivă, nu pot fi reţinute nici criticile recurentului-reclamant privind prejudicierea sa şi încălcarea dreptului de a formula contestaţia administrativă în termen de 3 zile, câtă vreme a uzat de acest drept, iar legea nu prevede în această procedură posibilitatea formulării unei a doua contestaţii.

În ceea ce priveşte nemulţumirea recurentului-reclamant cu privire la obţinerea, în cadrul evaluării sale manageriale a celor 67 de puncte, corespunzătoare calificativului "nesatisfăcător", Înalta Curte constată, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, că instanţa de contencios administrativ nu poate verifica, în cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de evaluare şi la atribuţiile comisiei de evaluare, iar nu aspectele privind punctajul acordat persoanei evaluate.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 128 din 13 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 128 din 13 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 4 martie 2021.