Mayor-School Board Membership Incompatibility and Non-Retroactivity of Legislative Amendments

Şedinţa publică din data de 25 februarie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, la data de 14.08.2018, reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/24.07.2018 emis de Agenţia Naţionala de Integritate, întrucât a fost întocmit cu nerespectarea prevederilor legale.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 262 din 23 octombrie 2018, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. - Primarul Comunei Gurahonţ, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, cu sediul în Bucureşti, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. solicitând admiterea acestei căi de atac, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Recurenta-reclamantă susţine faptul că prima instanţă nu a făcut o aplicare corectă a prevederilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, modificată prin O.U.G. 49/26.06.2014 şi ale art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Precizează recurenta că sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate a avut loc la data de 19.07.2016, adică după intrarea în vigoare a modificărilor aduse art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, prin O.U.G. nr. 49/2014. Evaluarea trebuia să aibă în vedere prevederile legale în vigoare la momentul sesizării, deoarece sancţiunea prevăzută la art. 91 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 constând în încetarea de drept al mandatului de ales local, nu mai poate fi aplicată în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

În opinia recurentului, instanţa de fond nu a luat în considerare şi faptul că participarea Primarului Comunei Gurahonţ în consiliul de administraţie al şcolii nu a fost de natură a intra în conflict cu prerogativele şi obligaţiile stabilite prin statutul său, în intervalul supus evaluării. Participarea primarului în Consiliul de Administraţie al Şcolii a urmărit un interes social al comunităţii. Participând în Consiliul de Administraţie, Primarul Comunei Gurahonţ nu s-a aflat în contradicţie cu mandatul său, şi nici nu l-a împiedicat să-şi exercite toate atribuţiile care îi reveneau acestei funcţii.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor prevederilor Legii nr. 1/2011, nu se mai poate constata o incompatibilitate între funcţia de primar şi calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei şcoli gimnazial.

1.4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinare pârâta Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea recursului reclamantei ca nefondat, apreciind că hotărâre instanţei de fond este dată cu interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

2.1. Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, constată că recursul reclamantei este nefondat, în considerarea următoarelor argumente.

În cauza de faţă, recurenta A. a încălcat dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi nu a respectat dispoziţiile art. 91 alin. (3) teza 1 din acelaşi act normativ.

La data de 30 iunie 2014, art. 96 din Legea nr. 1/2011 a fost modificat, în sensul că a permis primarilor să facă parte din Consiliile de administraţie la unităţile de învăţământ de stat şi prin Legea nr. 128/31 mai 2017 (publicată în. Monitorul Oficial la data de 7 iunie 2017), art. 87, alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 a fost modificat, în sensul menţionării calităţii de membru în consiliul de administraţie ale unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat printre excepţiile de la regimul juridic al incompatibilităţilor aplicabil primarilor.

Având în vedere principiul neretroactivităţii legii, s-a reţinut încălcarea dispoziţiilor regimului juridic al incompatibilităţilor de către recurenta A., în sensul art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea 161/2003, întrucât, în perioada 04.09.2012-09.04.2014, simultan cu funcţia de primar al Comunei Gurahonţ, judeţ Arad, a deţinut şi exercitat şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Ioan Buteanu din Gurahonţ, judeţul Arad.

Susţinerile recurentei cu privire la inexistenţa stării de incompatibilitate având în vedere modificarea Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 46/20014 sunt nefondate.

Prin O.G. nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative au fost modificate unele prevederi ale Legii nr. 1/2011, inclusiv cele ale art. 96 alin. (2).

În cauza de faţă, la momentul constatării stării de incompatibilitate a recurentei erau în vigoare dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 1/2011 care prevedeau că primarul avea obligaţia de a desemna un reprezentat al său în consiliile de administraţie ale instituţiilor de învăţământ.

Ca urmare, în perioada supusă evaluării se aflau în vigoare dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea 1/2011 conform cărora: "a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componentă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentant ai părinţilor; un reprezentant al primarului: un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar

b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentant ai consiliului local şi 2 reprezentant ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie, din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.(...)".

Trebuie subliniat faptul că pe întreg intervalul pentru care este reţinută starea de incompatibilitate (04.09.2012-09.04.2014) dispoziţiile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 1/2011 au rămas neschimbate, iar legiuitorul nu a reglementat în vreun fel aplicarea normelor art. 1 pct. 21 din O.U.G. nr. 49/2014 pentru situaţii juridice născute anterior, dar ale căror efecte nenăscute, pot fi guvernate de un act normativ ulterior, ce înlătură practic, interdicţia de cumul de funcţii/calităţi şi care permite primarului să intre în componenţa consiliului de administraţie al unei unităţi, de învăţământ preuniversitar, Astfel, recurenta nu poate pretinde să îi fie analizată conduita prin raportare la norme viitoare, inexistente în perioada supusă evaluării care prevăd posibilitatea includerii în consiliul de administraţie nu numai a reprezentantului primarului, ci şi a primarului.

Ca urmare, incompatibilitatea în care se găseşte recurenta-reclamantă trebuie privită din perspectiva dispoziţiilor art. 96 din Legea nr. 1/2011 în forma avută anterior modificării prin O.U.G. nr. 49/2014, care prevedea că în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ se va desemna "un reprezentant al primarului", coroborate cu dispoziţiile art. 87 alin. (1) din Legea 161/2003.

Prin urmare, instanţa de fond precum şi inspectorul de integritate au aplicat în mod corect prevederile ce reglementau incompatibilităţile aferente funcţiei de primar în perioada reţinută în cuprinsul raportului de evaluare, iar faptul că sesizarea ANI precum şi emiterea raportului de evaluare s-a emis ulterior modificării Legii nr. 1/2011 prin O.U.G. nr. 49/2014 nu este de natură să înlăture situaţia de incompatibilitate în care s-a aflat recurenta-reclamantă.

Susţinerea recurentei-reclamante în sensul că participarea primarului în consiliul de administraţie al şcolii nu a fost de natură a intra în conflict cu prerogativele şi obligaţiile stabilite prin statutul său nu poate fi reţinută, dată fiind interdicţia expresă instituită prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 precum şi dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 1/2011 (forma în vigoare în, perioada evaluată).

Prin urmare, prevederile articolelor menţionate anterior, în forma în vigoare în perioada supusă evaluării, nu permiteau recurentei cumulul celor două funcţii.

Normele ce reglementează regimul incompatibilitătilor sunt de strictă interpretare, astfel încât interdicţia cumulului de funcţii/calităţi nu poate fi asimilată unei sancţiuni penale sau contravenţionale de natură să justifice aplicarea retroactivă a dispoziţiilor Legii nr. 1/2011 în forma ulterioară a O.U.G. nr. 49/2014, ca şi lege mai favorabilă, în sensul art. 15 alin. (2) din Constituţie.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar şi susţinerile părţilor, apreciind că soluţia instanţei de fond a fost dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 262 din 23 octombrie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 februarie 2021.