Admissibility of appeal against Supreme Court appellate judgment under civil procedure code

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 52 din 6 mai 2003, Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi Bistrița Năsăud a respins, ca nefondată, contestația formulată de C.E. împotriva deciziei de imputare nr. 165 din 31 mai 2002, emisă de Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud, pentru suma de 5.661.347 lei.

S-a reținut că, în raport cu constatările făcute prin raportul din 31 mai 2002, întocmit de Direcția de Control Financiar Ulterior Bistrița Năsăud, salariul asistentei medicale C.E. a fost majorat nelegal cu 10%, începând de la data de 1 iunie 2001.

S-a motivat că prin dispoziția nr. 85 din 28 iunie, emisă în baza prevederilor O.U.G. nr. 42/2001, au fost mărite salariile personalului Spitalului Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud, acordându-se, fără temei legal, un plus de 10%, peste majorarea cuvenită. S-a învederat că nu se poate considera că acești 10% acordați în plus, cu depășirea prevederilor legale, ar reprezenta o completare a salariului de bază, în conformitate cu O.U.G. nr. 24/2000 și fișele de evaluare, deoarece acele prevederi se referă numai la anul 2000, iar salariile de încadrare ale personalului se situau între limitele prevăzute de anexele la ordonanță și erau conforme cu statele de funcții aprobate de Direcția de Sănătate Publică a județului Bistrița Năsăud.

Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, prin decizia nr. 448 din 2 iulie 2003, a admis recursul jurisdicțional declarat de C.E. și a modificat sentința, în sensul admiterii contestației și anulării deciziei de imputare nr. 165 din 31 mai 2002, emisă de Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud.

Prin considerentele acestei decizii s-a relevat că majorarea de 10%, acordată în anul 2001, nu constituie prejudiciu cauzat spitalului menționat, ci un drept salarial ce trebuia acordat în mod legal în anul 2000, iar procentele de majorare conform O.U.G. nr. 42/2001 trebuiau aplicate la salariul de încadrare stabilit în concordanță cu O.U.G. nr. 24/2000, de care asistentele medicale trebuiau să beneficieze încă din anul 2000.

Împotriva acestei decizii, Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud a declarat recurs.

Recursul a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 7785 din 22 octombrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, considerându-se că nu există motive care să justifice casarea sau modificarea deciziei atacate.

Prin considerentele acestei decizii s-a relevat că din interpretarea sistematică a celor două ordonanțe de urgență, în succesiunea lor, se impune concluzia că pentru aplicarea corectă a majorărilor salariale din anul 2001, era necesar să fie asigurat mai întâi un salariu de bază corespunzător prevederilor O.U.G. nr. 24/2000.

S-a subliniat că procentul de 10%, de care au beneficiat asistentele medicale ale Spitalului Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud, inclusiv contestatoarea C.E., reprezintă în mod cert un drept salarial cuvenit și că s-a procedat în mod corect la acordarea acestuia, deoarece în anul 2000, la spitalul respectiv, stabilirea salariului de încadrare nu s-a făcut în concordanță cu dispozițiile O.U.G. nr. 24/2000.

Ca urmare, s-a conchis că suma de 5.661.347 lei nu constituie prejudiciu pentru spitalul recurent, iar decizia de imputare nr. 165 din 31 mai 2002 este nelegală.

Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud a declarat recurs și împotriva acestei ultime decizii.

Recursul nu este admisibil.

În adevăr, potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului, „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională”.

Or, câtă vreme decizia nr. 7785 din 22 octombrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fiind pronunțată în recurs, nu face parte din nici una dintre categoriile de hotărâri specificate în textul de lege menționat, se impune concluzia că o atare hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

În consecință, urmează ca recursul declarat de Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud să fie respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud împotriva deciziei nr. 7785 din 22 octombrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, azi 14 martie 2005.