Withdrawal of criminal appeal challenging inadmissible revision petition based on Constitutional Court interpretation rather than new facts

Asupra apelului de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentinţa penale nr. 686 din data de 8 decembrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a respins, ca inadmisibilă, cerere de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 1414 din 27 septembrie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2007 şi l-a obligat pe revizuentul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut următoarele:

1. Prin Sentinţa penală nr. 1414 din 27 septembrie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2007, printre altele, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. din 1969, s-a dispus achitarea inculpatului A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. din 1969 raportat art. 132 din Legea nr. 78/00, raportat la art. 2481 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969.

Recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpatul A. împotriva acestei sentinţe au fost admise prin Decizia penală nr. 125 din 25 aprilie 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2012, dispunându-se casarea acesteia şi reţinerea cauzei spre rejudecare în fond.

2. În urma rejudecării cauzei, prin Decizia penală nr. 157 din 7 iunie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2012, printre altele, s-a dispus:

În baza art. 334 C. proc. pen. din 1969 s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A. din complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, în complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzută de art. 26 C. pen. din 1969, raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen. din 1969, combinat cu art. 248 C. pen. din 1969.

În baza art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen. din 1969, combinat cu art. 248 C. pen. din 1969, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969 pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

S-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. din 1969, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen. din 1969.

În baza art. 861 C. pen. din 1969 s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în condiţiile art. 862 C. pen. din 1969.

În baza art. 863 C. pen. din 1969 s-a dispus ca pe pe durata termenului de încercare condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii aplicate.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. din 1969 vizând revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în condiţiile art. 359 C. proc. pen. din 1969.

3. Împotriva acestei hotărâri, la data de 5 iulie 2017, a formulat cerere de revizuire condamnatul A., prin avocat B., invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., susţinând că, în esenţă că, la momentul pronunţării hotărârii de condamnare, instanţele nu au cunoscut faptul că doar încălcările legislaţiei primare constituie infracţiunea de abuz în serviciu, astfel cum s-a statuat prin Deciziile nr. 405/2016 şi nr. 392/2017 ale Curţii Constituţionale, care interpretează latura obiectivă a acestei infracţiuni.

În raport cu argumentele invocate, revizuentul a concluzionat că hotărârea în executarea căreia se află în prezent este netemeinică, motiv pentru care a solicitat admiterea cererii de revizuire, anularea hotărârii de condamnare, iar în urma rejudecării cauzei, pronunţarea unei hotărâri temeinice şi legale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 5 iulie 2017, sub nr. x/2017, ca "apel-revizuire".

Prin încheierea din data de 15 septembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a recalificat obiectul cauzei ca fiind "fond-revizuire", iar la termenul din 8 decembrie 2017 a procedat la discutarea admisibilităţii în principiu a acesteia, conform procedurii prevăzute de art. 459 C. proc. pen.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de condamnatul A., în raport cu dispoziţiile legale incidente în materie şi cu actele dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală a constatat că aceasta îndeplineşte atât condiţiile prevăzute de art. 459 alin. (3) lit. a) - d) C. proc. pen., fiind formulată de condamnat, în scris, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază şi a mijloacelor de probă invocate în dovedirea acestuia, fără ca acestea să fi fost anterior prezentate într-o altă cerere de revizuire, care a fost judecată definitiv, cât şi exigenţa formulării ei în termenul prevăzut de art. 457 C. proc. pen., care, în ipoteza cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., nu este limitat în timp.

Totodată, s-a relevat,în esenţă, că cererea nu îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 459 alin. (3) lit. e) C. proc. pen., întrucât aspectele invocate în argumentarea acesteia nu conduc, în mod evident, la stabilirea cazului de revizuire ce constituie temeiul cererii, respectiv art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. "s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză".

S-a reţinut că, potrivit art. 453 alin. (4) C. proc. pen., "Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal".

Vizând, prin urmare, prezentarea în faţa instanţei de revizuire a unui element sau ansamblu de elemente faptice necunoscute instanţei la momentul pronunţării hotărârii definitive atacate, care să permită constatarea caracterului netemeinic al acestei hotărâri, cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. poate fi invocat atunci când se urmăreşte modificarea coordonatelor faptice ale activităţii infracţionale reţinute, iar nu valorificarea unei chestiuni de drept, cum este cea a efectelor deciziilor Curţii Constituţionale.

Secţia Penală a Înaltei Curţi a relevat faptul că deciziile instanţei de contencios constituţional - parte a ordinii juridice interne - produc efecte exclusiv asupra normelor de drept, fie prin înlăturarea lor din ansamblul normativ (în cazul deciziilor de neconstituţionalitate simple sau extreme), fie prin consacrarea singurului înţeles compatibil cu exigenţele constituţionale (în cazul deciziilor interpretative), nefiind, prin urmare, subsumate categoriei de fapte sau împrejurări susceptibile a dovedi netemeinicia hotărârii, categorie prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., ci constituie fundamentul unei căi extraordinare de atac sui generis, menită a asigura, în condiţii restrictive, reformarea hotărârii definitive în acord cu statuările Curţii.

Reţinând că legiuitorul a instituit, pentru această situaţie particulară, un caz distinct de revizuire, în cuprinsul art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., caz a cărui valorificare presupune îndeplinirea unor cerinţe diferite de admisibilitate, expres prevăzute de lege şi care nu a fost, însă, invocat de către revizuent în prezenta cauză, secţia Penală a Înaltei Curţi a apreciat că evaluarea sa din oficiu este inadmisibilă într-o procedură extraordinară de tipul celei analizate, în care instanţa de revizuire se pronunţă în limitele stabilite de autorul căii de atac prin cererea sa, conform art. 456 alin. (2) C. proc. pen.

Împotriva sentinţei penale sus menţionate, condamnatul revizuent A., în termen legal, a formulat apel (la 13.02.2017, astfel cum rezultă din cererea existentă la dosar apel).

4. Cauza s-a înregistrat la data 28 februarie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, fiind fixat prim termen de judecată la data de 12 martie 2018.

La termenul fixat, apelantul revizuent deşi legal citat, nu s-a prezentat, dar apărătorul său ales, avocat B., a transmis la dosar, prin serviciul registratura generală, la data de 9 martie 2018 o cerere de renunţare la apelul formulat, în baza unui mandat special de reprezentare pe care l-a ataşat acestei cereri.

Concluziile reprezentantului Ministerului Public cu privire la cererea formulată au fost redate în partea introductivă a prezentei decizii motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Examinând apelul formulat de apelantul revizuent A., prin prisma cererii de renunţare formulată de acesta prin apărător ales, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători urmează să ia act de cererea de renunţare la judecata din apel, formulată prin apărător ales cu mandat special, pentru următoarele considerente:

La data de 9 martie 2018, avocat B., în calitate de apărător ales al apelantului revizuent A. a transmis la dosar o cerere de renunţare la apelul formulat în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cerere pe care a întemeiat-o pe dispoziţiile art. 415 C. proc. pen. şi căreia i-a ataşat mandatul său special în care a menţionat că este împuternicită de către clientul său A. "să renunţe la judecată în apelul declarat în dosarul nr. x/2018" (dosar apel).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (1) din C. proc. pen. "Până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel persoana vătămată şi oricare din părţi îşi poate retrage apelul declarat".

Faţă de cele mai sus relevate, instanţa de control judiciar, în temeiul art. 415 alin. (1) din C. proc. pen. urmează să ia act de manifestarea de voinţă exprimată de revizuentul condamnat A. de retragere a apelului formulat împotriva Sentinţei penale nr. 686 din data de 8 decembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul revizuent condamnat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea apelului formulat de revizuentul condamnat A. împotriva Sentinţei penale nr. 686 din data de 8 decembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă apelantul revizuent condamnat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2018.

GGC - MM