Revision request over unconstitutional continuous-offence provision rejected as inadmissible; appeal dismissed with costs.

Asupra apelului de faţă,

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 450 din data de 5 septembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2017 a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 885 din 6 octombrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2014.

Totodată, revizuentul-condamnat a fost obligat la lata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuent, în sumă de 260 RON, a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat următoarele:

1. Prin Sentinţa penală nr. 885 din 6 octombrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2014, în baza art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe durata prev. de art. 68 C. pen.

În baza art. 43 alin. (1) C. pen., pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, stabilită prin această sentinţă penală, s-a dispus că se adaugă la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării acesteia aplicată prin Sentinţa penală nr. 529/F din 13 iunie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2012, definitivă prin Decizia penală nr. 247 din 19 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., i s-au interzis inculpatului A. drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

2. Prin Decizia nr. 1 din 12 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 885 din data de 6 octombrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2014.

3. Împotriva Deciziei penale nr. 1 din 12 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători revizuentul A. a formulat cerere de revizuire a Sentinţei penale nr. 885 din 6 octombrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2014, definitivă prin Decizia nr. 1 din 12 ianuarie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.

În motivarea cererii revizuentul a invocat dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 453 alin. (3) şi (4) C. proc. pen., solicitând analizarea situaţiei sale juridice cu privire la dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen., dispoziţii care au fost declarate neconstituţionale.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulată de condamnatul A., Înalta Curte, secţia penală a constatat că aceasta este inadmisibilă

Astfel, prima instanţă a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută atunci când "hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate".

A menţionat că, pentru a putea fi admisibilă în principiu cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: să existe o decizie a Curţii Constituţionale prin care a fost declarată neconstituţională o normă legală; decizia Curţii Constituţionale să fi fost publicată în Monitorul Oficial, ulterior rămânerii definitive a hotărârii; excepţia de neconstituţionalitate să îndeplinească exigenţele de formă şi să fie supusă dezbaterii în dosarul penal; hotărârea definitivă să se fi întemeiat pe prevederea legală declarată neconstituţională şi consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale să continue să se producă şi să nu poată fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

Înalta Curte, secţia penală a constatat, că Decizia Curţii Constituţionale nr. 368 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din 17 iulie 2017 (prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. este neconstituţională), invocată de revizuentul condamnat este ulterioară rămânerii definitive a hotărârii atacate (12 ianuarie 2015).

Cu referire la îndeplinirea celei de-a treia cerinţe, Înalta Curte, secţia penală a constatat că aceasta nu este îndeplinită, având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate nu a fost ridicată şi admisă în cauza pendinte şi nici nu a fost ridicată în această cauză, înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.

De asemenea, Înalta Curte, secţia penală a constatat că nici cea de-a patra cerinţă nu este îndeplinită în cauză, având în vedere că hotărârea definitivă nu s-a întemeiat pe prevederea legală declarată neconstituţională, iar cu privire la ce-a de-a cincea cerinţă, se observă că, nefiind încălcată nicio dispoziţie constituţională, nu există în prezent nici consecinţe ale unei asemenea încălcări.

Astfel, Înalta Curte, secţia penală, analizând considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 368 din 30 mai 2017 a constatat că prevederea legală declarată neconstituţională nu a dus la pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.

Revizuentul A. a fost condamnat pentru o infracţiune continuată de cumpărare de influenţă, fiind îndeplinită condiţia unităţii subiectului pasiv, astfel că Decizia Curţii Constituţionale nr. 368 din 30 mai 2017 nu-i poate fi aplicată.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, secţia penală a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 885 din 06 octombrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în Dosarul nr. x/2014.

II. Împotriva Sentinţei nr. 450 din data de 5 septembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2017 a formulat apel revizuentul A., la data de 21 septembrie 2017, Dosarul fiind înregistrat la data de 31 octombrie 2017 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, sub nr. x/2017.

Criticile formulate, concluziile reprezentantului Ministerului Public şi ale apărătorului apelantului revizuent, au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

III. Examinând calea de atac declarată de revizuentul A. împotriva sentinţei atacate, atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, conform prevederilor art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., invocat de apelantul revizuent în cererea formulată, revizuirea poate fi cerută atunci când "hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională, ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate".

Ca atare, în mod corect a reţinut prima instanţă că, pentru a fi admisibilă în principiu, cererea formulată impunea, cu necesitate, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: să existe o decizie a Curţii Constituţionale prin care a fost declarată neconstituţională o normă legală; decizia Curţii Constituţionale să fi fost publicată în Monitorul Oficial, ulterior rămânerii definitive a hotărârii; excepţia de neconstituţionalitate să îndeplinească exigenţele de formă şi să fie supusă dezbaterii în dosarul penal; hotărârea definitivă să se fi întemeiat pe prevederea legală declarată neconstituţională şi consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale să continue să se producă.

Instanţa de control judiciar reţine că, ulterior rămânerii definitive a hotărârii atacate (6 octombrie 2014), la data de 30 mai 2017, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 368, publicată în Monitorul Oficial nr. 566 din data de 17 iulie 2017, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o altă cauză privind dispoziţiile art. 35 alin. (1) din C. pen., constatând că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. este neconstituţională.

Ca atare, în mod corect s-a apreciat că primele două condiţii impuse de textul art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. sunt îndeplinite.

Cu toate acestea, Completul de 5 Judecători constată că în cauză nu sunt întrunite restul condiţiilor impuse de textul art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Astfel, contrar cerinţelor impuse de art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen., la care se referă decizia nr. 368 a Curţii Constituţionale, nu a fost supusă dezbaterii nici în Dosarul penal nr. x/2014 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 885din data de 6 octombrie 2014, nici în Dosarul nr. x/2014, în care s-a pronunţat Decizia nr. 1 din data de 12 ianuarie 2015; în speţă nefiind îndeplinită condiţia ca excepţia de neconstituţionalitate să fi fost supusă dezbaterii în dosarul penal în care a fost pronunţată soluţia a cărei revizuire se solicită

Instanţa de control judiciar reţine că potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale pot forma obiect al revizuirii numai hotărârile judecătoreşti definitive care au fost pronunţate în cauze în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate admisă sau în cele în care aceasta a fost ridicată până la publicarea deciziei Curţii Constituţionale de admitere şi a fost, în consecinţă, respinsă ca devenită inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 126 din 3 martie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016 şi Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).

Prin urmare, cauzele soluţionate definitiv şi în care nu a fost ridicată o excepţie de neconstituţionalitate în condiţiile mai sus indicate nu pot face obiectul revizuirii, aflându-ne, aşadar, prin prisma deciziei Curţii Constituţionale, în faţa unei autorităţi absolute a lucrului judecat.

În consecinţă, în lipsa vreunei astfel de excepţii invocate în cauză, dispoziţiile procesual penale referitoare la revizuire sunt inaplicabile ratione materiae (a se vedea Decizia nr. 463 din 14 noiembrie 2013, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 9 ianuarie 2014).

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că în cauză nu este îndeplinită nici condiţia ca hotărârea definitivă să se fi întemeiat pe prevederea legală declarată neconstituţională, reţinând că în cauza a cărei revizuire se solicită revizuentul A. a fost condamnat pentru o infracţiune continuată de cumpărare de influenţă, fiind îndeplinită condiţia unităţii subiectului pasiv, astfel că Decizia Curţii Constituţionale nr. 368 din 30 mai 2017 nu-i poate fi aplicată .

Faţă de considerentele expuse, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că în prezentul dosar nu este incident cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., cererea de revizuire fiind astfel inadmisibilă, şi în consecinţă va respinge ca nefondat apelul formulat de revizuentul A., împotriva Sentinţei penale nr. 450 din data de 5 septembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2017

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de revizuentul A., împotriva Sentinţei penale nr. 450 din data de 5 septembrie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. obligă apelantul revizuent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul revizuent, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - LM