Inadmissibility of objection against final dismissal of cassation appeal lacking statutory grounds

Asupra contestaţiei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Încheierea din cameră de consiliu nr. 389/RC din data de 9 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen. a respins ca inadmisibilă cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 449/Ap din data de 25 mai 2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2017.

Pentru a hotărî astfel, secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 58/S pronunţată la 7 aprilie 2017 de Tribunalul Braşov, secţia penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenta A. având ca obiect contestaţia în anulare împotriva Încheierii şedinţei publice nr. 33 din 24 februarie 2017 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Braşov în Dosar nr. x/2016.

Prin Decizia penală nr. 449/Ap din 25 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatoare împotriva sentinţei penale mai sus menţionate.

Împotriva Deciziei penale nr. 449/Ap din 25 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, petenta A. a declarat recurs în casaţie.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casaţie sub aspectul întrunirii condiţiilor de admisibilitate impuse de legiuitor şi prin raportare la motivele invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că aceasta nu întruneşte cumulativ cerinţele legale prevăzute de textul art. 434 - 438 C. proc. pen.

Examinând actele dosarului, s-a reţinut că deşi cererea de recurs în casaţie este formulată de petenta A. în termenul legal de 30 zile prevăzut de art. 435 C. proc. pen., aceasta nu îndeplineşte cerinţa prioritară pentru admiterea în principiu, prevăzută de art. 434 C. proc. pen., în sensul că a fost atacată o decizie pronunţată de curtea de apel, însă nu ca instanţă de apel, aşa cum prevede textul alin. (1) al art. 434 C. proc. pen., ci o decizie pronunţată în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare formulată de petenta A. împotriva Sentinţei penale nr. 58/S pronunţată la 7 aprilie 2017 de Tribunalul Braşov, secţia Penală şi, de asemenea, nici celelalte cerinţe de formă prevăzute de art. 434, art. 436 alin. (1) şi (6), art. 437 lit. a), b), c), d) şi art. 438 C. proc. pen.

S-a mai relevat că, în cererea scrisă petenta nu a indicat niciunul dintre cazurile de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen., criticând faptul că în cauză nu s-a întocmit minuta, nu a fost redactată hotărârea în termenul de 30 de zile şi nu a fost semnată de membrii completului de judecată.

Împotriva Încheierii nr. 389/RC din data de 9 octombrie 2017, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017, petenta A. a formulat la 31 octombrie 2018 contestaţie, reiterând, în esenţă, aceleaşi critici pe care le-a relevat şi în cererea de recurs în casaţie şi, suplimentar, a criticat şi faptul că raportat la veniturile modeste de pensionară, a fost obligată la plata unor sume de bani cu titlu de cheltuieli judiciare

La data de 19 decembrie 2017 s-a înregistrat pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Dosarul nr. x/2017, fiind fixat aleatoriu prim termen de judecată la 29 ianuarie 2018.

Deşi a fost legal citată, petenta A. nu s-a prezentat la termenul de judecată fixat, iar concluziile reprezentantului Ministerului Public au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Examinând contestaţia formulată, cu prioritate în ceea ce priveşte admisibilitatea acesteia, prin raportare la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.

Revine aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III1 din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestaţiei este condiţionată de exercitarea acesteia potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Astfel, potrivit art. 4251 din C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispoziţiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

În cauză, A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei încheieri definitive prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de recurs în casaţie pe care a formulat-o împotriva Deciziei penale nr. 449/Ap din data de 25 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, prin care a fost respins ca inadmisibil apelul îndreptat împotriva unei sentinţe a Tribunalului Braşov prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de contestaţie în anulare a unei încheieri de şedinţă a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Braşov, hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei noi căi de atac ordinare sau extraordinare.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, a principiului unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, şi din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Având în vedere cele mai sus arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge ca inadmisibilă contestaţia formulată de A. împotriva Încheierii penale nr. 389/RC din data de 9 octombrie 2017, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatoarea la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de A. împotriva Încheierii nr. 389/RC din data de 9 octombrie 2017, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. obligă contestatoarea la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 ianuarie 2018.

Procesat de GGC - LM