Recusal appeal inadmissible after abrogation of separate remedy; defendant ordered to pay costs.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (9-judge panel) rejected as inadmissible the defendant's appeal against the interlocutory ruling no. 297 of 21 December 2004, by which the criminal section had denied his request to recuse all judges of the Ploiești Court of Appeal in a criminal appeal; the defendant was ordered to pay 600,000 lei in judicial costs. The underlying dispute concerned the defendant's attempt to disqualify the entire appellate panel, which the lower court found did not raise evident grounds of incompatibility under the law. The decisive legal basis was that Article 52(7) of the Criminal Procedure Code, which previously allowed a separate appeal against a refusal of recusal, was abrogated by Government Emergency Ordinance no. 55/2004; consequently, under Article 385¹(2) of the same code, an interlocutory ruling denying recusal can only be challenged together with the final judgment on the merits, not separately, making the present appeal inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 52 C. proc. pen, art. 3851 alin. (2) C. proc. pen; Recusal appeal inadmissible after abrogation of separate remedy; defendant ordered to pay costs: 297 of 21 December 2004, by which the criminal section had denied his request to recuse all judges of the Ploiești Court of Appeal in a criminal appeal; the defendant was ordered to pay 600,000 lei in judicial costs. The underlying dispute concerned the defendant's attempt to disqualify the entire appellate panel, which the lower court found did not raise evident grounds of incompatibility under the law. The decisive legal basis was that Article 52(7) of the Criminal Procedure Code, which previously allowed a separate appeal against a refusal of recusal, was abrogated by Government Emergency Ordinance no. 55/2004; consequently, under Article 385¹(2) of the same code, an interlocutory ruling denying recusal can only be challenged together with the final judgment on the merits, not separately, making the present appeal inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to declare the appeal inadmissible because the challenged ruling is not subject to a separate appeal.
Full text
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Ploiești, secția penală, a fost sesizată cu judecarea recursului declarat de inculpatul G.F., împotriva deciziei penale nr. 22 din 20 ianuarie 2004, a Tribunalului Prahova.
La termenul de judecată din 6 decembrie 2004, inculpatul G.F. a formulat cerere prin care a recuzat pe toți judecătorii Curții de Apel Ploiești.
Luând act de această cerere, Curtea de Apel Ploiești a dispus, prin încheierea din 6 decembrie 2004, scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării cererii de recuzare.
Prin încheierea nr. 297 din 21 decembrie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca nefondată, cererea prin care petiționarul G.F. a recuzat pe toți judecătorii Curții de Apel Ploiești.
S-a motivat că situațiile la care s-a referit petiționarul, nu constituie, în mod evident, cazuri de incompatibilitate, în sensul prevederilor legii, astfel că s-a apreciat că nu se justifică recuzarea nici unuia dintre judecătorii Curții de Apel Ploiești.
Inculpatul a declarat recurs împotriva acestei încheieri, fără să formuleze vreun motiv de casare.
Recursul nu este admisibil.
În adevăr, prin alin. (7) al art. 52 C. proc. pen., abrogat prin O.U.G. nr. 55/2004 (M. Of. nr. 592/1.07.2004), se prevedea că „încheierea prin care s-a respins recuzarea, poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 ore din momentul pronunțării”.
În urma abrogării alineatului menționat, față de reglementarea din alin. (6) al aceluiași articol, potrivit căreia „încheierea prin care s-a admis sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac”, se impune să se considere că încheierea prin care s-a respins recuzarea, la care nu se mai face referire în cadrul acelui text de lege, este supusă reglementării cu caracter general de la art. 3851 alin. (2) C. proc. pen.
Or, în conformitate cu prevederile acestui din urmă text de lege, „încheierile pot fi atacate cu recurs, numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs”.
Așa fiind și cum, prin nici o dispoziție a legii, nu se prevede că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare, ar putea fi atacată separat cu recurs, urmează ca recursul declarat în cauză, de petiționarul G.F., să fie respins ca inadmisibil, cu obligarea acestuia să plătească statului, cheltuielile judiciare efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul G.F., împotriva încheierii nr. 297 din 21 decembrie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 7067/2004.
Obligă pe petiționar să plătească statului, suma de 600.000 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 martie 2005.