Doctoral title withdrawal for plagiarism upheld as lawful post-award verification.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27.03.2017 sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a solicitat anularea Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin care s-a dispus retragerea titlului de doctor în domeniul ştiinţe militare şi informaţii, atribuit reclamantului prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5223/29.08.2011, precum şi a actelor şi operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, respectiv: Decizia din 07.09.2016 a Consiliului general al CNATDCU de respingere a raportului şi de nominalizare a unei noi comisii de evaluare şi Decizia finală a Consiliului General al CNATDCU din data de 19.12.2016, înregistrată la MENCŞ cu nr. 10945/19.12.2016.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 3584 din 10 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ca nefondată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 3584 din 10 octombrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, recurentul-reclamant A. a declarat recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ. şi solicitând casarea în tot a hotărârii atacate iar, pe fondul cauzei, admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

3.1 Recurentul a susţinut că hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, potrivit art. 488 pct. 5, C. proc. civ., arătând în esenţă că a fost încălcat principiul legalităţii prevăzut de art. 7 C. proc. civ. şi a principiului potrivit căruia legea nouă se aplică numai proceselor începute după intrarea sa în vigoare, după cum rezultă din aplicarea art. 24 şi 25, C. proc. civ.

De asemenea, recurentul mai arată că prima instanţă a încălcat art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât instanţa de fond învestită cu soluţionarea acţiunii ce face obiectul prezentului dosar, trebuia să analizeze toate motivele pe care le-a invocat pentru a arăta că Ordinul a cărui anulare o solicită este nelegal.

Astfel, deşi a susţinut că pe lângă motivul privind inexistenţa unui temei pentru a emite o decizie de reevaluare a tezei de doctorat, a mai invocat încă două motive de nulitate pe care prima instanţă nu le-a mai analizat, respectiv:

1. Adoptarea nelegală a hotărârii Consiliului General al CNATDCU din 7 septembrie 2016, care, în prezenţa a numai 24 de membri, a aprobat o decizie care nu se afla pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General.

Deşi convocat (nelegal) cu un anumit punct pe ordinea de zi, Consiliul General nu a votat numai respingerea raportului Comisiei de lucru, ci, fără a avea acest punct pe ordinea de zi, fără prezenţa tuturor membrilor săi, a votat solicitarea către Preşedintele Consiliului General al CNATDCU de nominalizare a unor noi Comisii de evaluare care să fie aprobate de Consiliul General.

2. Încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prin măsurile dispuse de autorităţile administraţiei publice, respectiv Ministerul Educaţiei Naţionale şi CNATDCU.

În cauză, retragerea titlului de doctor echivalează cu revocarea Ordinului Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5223 din 29.08.2011, ceea ce nu este permis.

În prezenta cauză teza de doctorat a suferit 3 analize succesive privind validitatea, respectiv: o primă analiză a validităţii tezei de doctorat pe baza căreia a fost emis Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5223 din 29.08.2011 de atribuire a titlului de doctor; o analiză secundară a validităţii tezei de doctorat întocmită de IOSUD şi de prima Comisie de lucru din cadrul CNATDCU din 1 septembrie 2016; o a treia analiză privind invaliditatea tezei de doctorat întocmită de a doua Comisie din cadrul CNATDCU, nedatată.

Într-o atare situaţie, prin actele şi măsurile sale, administraţia publică dă naştere unei situaţii de insecuritate juridică profundă şi înfrânge principiul încrederii legitime, împrejurare pe care instanţa de fond nu a avut-o în vedere la soluţionarea cauzei.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 624 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, Curtea s-a pronunţat în sensul că: într-o atare situaţie, dacă există suspiciuni cu privire la nerespectarea procedurilor sau a standardelor de calitate sau de etică profesională, actul administrativ poate fi supus controlului unei entităţi independente faţă de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competenţe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancţionatorii cu privire la retragerea titlului în cauză.

Însă, dacă opţiunea legiuitorului este pentru revocarea sau anularea actului administrativ, aceasta nu poate opera decât în condiţiile stipulate de lege, respectiv măsura nu poate fi dispusă decât de o instanţă judecătorească, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, aceasta fiind şi soluţia consacrată în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (a se vedea Decizia nr. 3068 din 19 iunie 2012 sau Decizia nr. 4288 din 23 octombrie 2012).

Or, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Regulamentul CNATDCU (aprobat prin Ordinul nr. 3482/2016), CNATDCU este un organism consultativ, fără personalitate juridică, al Ministerului Educaţiei Naţionale şi deci, Consiliul General al CNATDCU nu poate fi înţeles drept o entitate independentă faţă de entitatea care a emis titlu de doctor.

3.2 De asemenea, mai arată recurentul că hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

3.2.1. În susţinerea acestui motiv de recurs, recurentul reclamantă invocă, în primul rând, încălcarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 şi art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulamentul adoptat prin Ordinul MENCS nr. 3482/2016, arătând în esenţă că, deşi prima instanţă reţine în mod corect că la momentul emiterii Deciziei Consiliului General al CNATDCU nu exista o prerogativă recunoscută de Anexa 2 la Regulament în sensul de a respinge raportul Comisiei de lucru, vizat deja de Comisia de specialitate şi de a solicita un nou raport, cât timp temeiul invocat a fost art. 28 din Ordinul MENCŞ nr. 3482/2016, iar Ordinul Ministrului are doar 4 articole şi Regulamentul adoptat prin Ordinul nr. 3482/2016 are doar 24 de articole. Ca atare, astfel că temeiul invocat de Consiliul General al CNATDCU în susţinerea deciziei luate nu există, fiind astfel nelegală Decizia din 07.09.2017 şi, implicit Ordinul nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCS, cu toate acestea, prima instanţă invocă prevederile art. 22 alin. (7), C. proc. civ. şi apreciază necesar să aplice argumentul "a fortiori rationae" şi argumentul "a pari".

Procedând astfel, instanţa încalcă principiul legalităţii, respectiv art. 2, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia actul administrativ se emite în vederea executării legii.

Mai exact, în soluţionarea cererii cu care a fost învestită, instanţa trebuia să se pronunţe asupra legalităţii Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCS şi a actelor şi operaţiunilor ce au stat la baza acestuia. Or, legalitatea unui act se apreciază exclusiv prin raportare la momentul emiterii actului. Cu alte cuvinte, instanţa trebuia să stabilească dacă la momentul emiterii Deciziei Consiliului CNATDCU din data de 07.09.2016 exista sau nu o prerogativă în sensul de a cere reevaluarea tezei de către o nouă Comisie şi dacă temeiul invocat la emiterea deciziei exista sau nu la acel moment.

Or, deşi prima instanţă reţine că nu exista o prerogativă recunoscută şi reglementată de lege a Consiliului CNATDCU de a dispune numirea unei noi comisii şi reevaluarea tezei, aceasta încearcă să acopere viciile ce atrag nulitatea actului prin interpretarea sistematică a Regulamentului de funcţionare a Consiliului CNATDCU. În acest sens, instanţa reţine că dacă la data de 07.09.2016, Consiliul CNATDCU putea să menţină sau să retragă titlul de doctor, cu siguranţă că ar fi putut şi să ceară o nouă evaluare.

Cu toate acestea, concluzia este eronată pentru că normele referitoare la organizarea şi funcţionarea CNATDCU sunt de strictă interpretare, încălcarea lor atrăgând nulitatea absolută a actului administrativ întrucât, în acest caz, nu se aplică principiul "qui potest plus, potest minus", cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

Deciziile autorităţilor administrative luate cu depăşirea atribuţiilor stabilite expres prin lege nu pot fi analizate prin prisma acestor principii generale de drept, precum "qui potest plus, potest minus" dacă acest demers presupune chiar încălcarea principiului legalităţii, principiu director în procedura civilă, dar şi în materie de contencios administrativ.

De altfel, acest raţionament conduce spre un precedent periculos întrucât aplicând principiul "qui potest plus, potest minus", s-ar ajunge în situaţia în care orice autoritate publică ar putea invoca presupuse atribuţii care, deşi nereglementate legal, ar putea aparţine acestora, ipotetic. O astfel de interpretare dă naştere, în realitate, unui întreg ansamblu de acte emise cu exces de putere.

În materie de emitere de acte administrative, principiul legalităţii trebuie analizat, interpretat şi aplicat strict şi punctual, tocmai pentru că specificul acestor raporturi impune, de plano, un dezechilibru între drepturile autorităţii publice şi drepturile persoanei fizice (administratului).

Aplicând raţionamentul primei instanţe, teoretic, Consiliul CNATDCU ar putea să dispună nenumărate reevaluări a tezei de doctorat, până când concluziile raportului întocmit astfel sunt mulţumitoare şi conforme intereselor Consiliului CNATDCU.

În prezenta cauză, teza de doctorat a suferit 3 analize succesive privind validitatea, iar într-o atare situaţie, prin actele şi măsurile sale, administraţia publică dă naştere unei situaţii de insecuritate juridică profundă şi înfrânge principiul încrederii legitime, împrejurare pe care instanţa de fond nu a avut-o în vedere la soluţionarea cauzei.

În concluzie, a permite Consiliului CNATDCU să dispună o nouă reevaluare a tezei de doctorat, cu toate că la acel moment (07.09.2016) putea doar să menţină sau să retragă teza, reprezintă o încălcare a art. 7, C. proc. civ. şi a art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulament adoptat prin Ordinul MENCŞ nr. 3482/2016, motiv pentru care hotărârea primei instanţe este nelegală. A reţine în sens contrar duce la încălcarea principiului securităţii juridice şi a încrederii legitime.

3.2.2. De asemenea, mai invocă recurentul-reclamant, greşita interpretare şi aplicare a Ordinului nr. 5381 din 29 septembrie 2016 emis de MENCS.

În acest sens, recurentul susţine că prima instanţă reţine că modificările aduse de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016, cu scopul de a clarifica definiţia conflictului de interese şi de a stabili termenele de soluţionare a sesizărilor se aplică şi procedurilor în curs, pentru că "pentru situaţiile similare ulterioare modificării Ordinului nr. 3482/2016 este perfect aplicabilă procedura de reevaluare a tezei de doctorat, instanţa apreciază că nu este cazul ca în situaţia de faţă să fie înlăturată această posibilitate, cu atât mai mult cu cât Consiliul a arătat motive pertinente pentru care nu a fost în măsura să adopte la acel moment propunerea de menţinere sau retragere a titlului de doctor neputându-se considera un exces de putere".

Modificările aduse de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016 emis de MENCS nu se aplică şi în procedura de verificare a titlului de doctor al reclamantului. În mod greşit a aplicat instanţa argumentul "a pari" pentru a stabili dacă modificările aduse de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016 se aplică şi procedurilor în curs.

Problema aplicării Ordinului nr. 5381 din 29 septembrie 2016 în prezenta cauză ridică problema aplicării legii în timp. Nu se poate soluţiona un astfel de conflict de legi prin argumentul "a pari" pentru că există norme exprese al cărui scop este să soluţioneze astfel de situaţii.

Astfel, modificarea adusă de Ordinul nr. 5381 din 29 septembrie 2016, indiferent de raţiunile aflate la baza acesteia, nu se poate aplica în prezenta speţă, pentru a justifică măsura luată de Consiliu în data de 07.09.2016 sau pentru a acoperi viciul de nelegalitate al acestui act.

Legea aplicabilă din punct de vedere temporal în acest caz este legea în vigoare la momentul formulării sesizării, prin aplicarea art. 25, C. proc. civ. Această soluţie se justifică prin faptul că normele procedurale, chiar la nivel administrativ, în cadrul CNATDCU, trebuie să fie previzibile, astfel încât toate părţile implicate să îşi prefigureze mijloacele necesare susţinerii poziţiei procesuale. Ca atare, modificările aduse Regulamentului prin Ordinul nr. 5381/29.09.2016 ar urma să se aplice sesizărilor formulate după această dată.

Pe de altă parte, chiar dacă s-ar susţine că modificările aduse în data de 29.09.2016 Regulamentului ar fi de imediată aplicare, urmând să producă efecte şi în procedurile în curs, tot nu s-ar putea acoperi decizia luată de Consiliu în 07.09.2016 (cu o lună înainte de modificarea legală), în sensul înlăturării motivelor de nelegalitate ce au stat la baza emiterii ei.

În concluzie, la data de 07.09.2016, Consiliul General al CNATDCU nu avea dreptul de a respinge raportul avizat al Comisiei de lucru şi de a solicita un nou raport, implicit o nouă evaluare.

Dacă am admite raţionamentul primei instanţe în sensul că la soluţionarea conflictului de aplicare a legii în timp s-ar aplica argumentul "a pari", soluţiile ar fi deloc previzibile, nelegale şi extrem de variate, după cum ar aprecia fiecare judecător învestit cu o astfel de problemă. Or, o astfel de situaţie nu poate fi primită şi nici confirmată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul pârât Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nu a formulat întâmpinare în faza recursului.

La data de 11.12.2019, recurentul reclamant a depus la dosarul cauzei Note de şedinţă la care a ataşat înscrisuri, probe încuviinţate de instanţa de judecată în şedinţa publică din data de 11.12.2019.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, s-a fixat termen de judecată la data de 11 decembrie 2019.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Reclamantul A., s-a adresat instanţei contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti solicitând efectuarea unui control de legalitate asupra Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin care s-a dispus retragerea titlului de doctor în domeniul ştiinţe militare şi informaţii, atribuit acestuia prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5223/29.08.2011, solicitând anularea Ordinului nr. 6147/21.12.2016 precum şi a actelor şi operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia respectiv, Decizia din 07.09.2016 a Consiliului general al CNATDCU de respingere a raportului şi de nominalizare a unei noi comisii de evaluare şi Decizia finală a Consiliului General al CNATDCU din data de 19.12.2016, înregistrată la MENCŞ cu nr. 10945/19.12.2016.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, necontestată în speţă, Înalta Curte reţine că reclamantul A. este autor al Tezei de Doctorat cu titlul "x". În data de 11.05.2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a fost notificat de către UEFISCDI cu o sesizare primită în data de 10.05.2016, având ca obiect o suspiciune de plagiat, potrivit procedurii, fiind consultată Instituţia Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD) a fost consultată cu privire la teza de doctorat, fiind elaborat un punct de vedere în sensul recunoaşterii valorii ştiinţifice a lucrării de doctorat şi constatării respectării normelor de etică în activitatea de cercetare ştiinţifică, fiind propusă menţinerea titlului de doctor.

Ulterior sesizării a fost constituită comisia de lucru din 3 membri, conform dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Anexa nr. 2 a Regulamentului, care, la data de 01.09.2016, a întocmit Raportul comun de menţinere a titlului de doctor, pe care l-a comunicat spre consultare, membrilor comisiei de specialitate a CNATDCU, potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Anexa nr. 2 a Regulamentului, care au avizat raportul comisiei de lucru, iar ulterior a fost transmis preşedintelui Consiliului General al CNATDCU.

Prin Decizia Consiliului general al CNATDCU, cuprinsă în Procesului-verbal din 7.09.2016, a fost respins raportul, în temeiul art. 28 din Ordinul nr. 3482/2016 al MENCŞ, cu motivarea că este incomplet, analiza este efectuată în mod superficial, solicitând nominalizarea unei noi comisii de evaluare.

La data de 14 septembrie 2016, Comisia de evaluare nou constituită a întocmit un nou Raport, prin care propune retragerea titlului de doctor, deoarece "au fost preluate din mai multe surse zeci de pagini din alte lucrări anterior elaborării acesteia, fără a se indica sursa acestora.". La propunerea vicepreşedintelui CNATDCU, membrii Consiliului general au votat electronic, până la data de 11.10.2016, raportul comisiei de lucru pentru analiza tezei în cauză şi au decis validarea raportului şi retragerea titlului de doctor, fiind întocmit Procesul-verbal al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare din data de 11.10.2016, iar prin Ordinul nr. 6147/21.12.2016 emis de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice s-a dispus retragerea titlului de doctor în domeniul ştiinţe militare şi informaţii, atribuit reclamantului prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5223/29.08.2011.

Împotriva acestui ordin, reclamantul a formulat plângere prealabilă, înregistrată la MENCŞ în data de 20.01.2017, prin care a solicitat revocarea, iar prin adresa nr. x/30.01.2017 au fost respinse ca neîntemeiate criticile aduse în susţinerea cererii de revocare a Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCŞ.

La data de 27.03.2017, reclamantul s-a adresat instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti cu cererea ce face obiectul cauzei de faţă considerându-se vătămat prin actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii acestuia.

Instanţa de fond a respins acţiunea formulată de reclamant, reţinând în esenţă că problema litigioasă derivă din lipsa unor dispoziţii exprese privind reluarea evaluării unei teze de doctorat în cuprinsul Ordinului nr. 3482/2016 al MENCŞ, în forma în vigoare la momentul adoptării de către Consiliul General al CNATDCU a Deciziei din 7.09.2016, prin care acesta a dispus respingerea Raportului comun din data de 1.09.2016, care cuprindea propunerea de menţinere a titlului de doctor al reclamantului, cu consecinţa solicitării nominalizării unei noi comisii de evaluare, dată la care erau aplicabile prevederile art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulament, potrivit cărora Consiliul General putea propune, în baza raportului Comisiei de lucru, doar menţinerea sau retragerea titlului de doctor.

Întrucât ulterior, au intervenit modificări în cuprinsul Ordinului nr. 3482/2016, prin adoptarea Ordinului nr. 3581/7.10.2016, începând cu acea dată sunt aplicabile dispoziţiile art. 28, potrivit cărora:

"1) În cazul în care Consiliul general solicită reluarea evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea: a) se reia procedura de stabilire a componenţei comisiei de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii, astfel încât membrii comisiei iniţiale de evaluare să nu facă parte din noua comisie de evaluare; b) se reia evaluarea dosarului de către noua comisie de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii. (2) Procedura reluării evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea se declanşează automat şi la solicitarea ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. (3) În cazul în care noua comisie de evaluare stabileşte validarea tezei, preşedintele CNATDCU emite decizia de validare.", instanţa a procedat la interpretarea cazuală, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (7) din C. proc. civ., folosind metodele de interpretare sistematică şi logică, argumentele "a fortiori rationae" şi "a pari", constatând că legiuitorul a conferit pârâtului MENCŞ competenţa de retragere a titlului de doctor, conform prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011, în exercitarea căreia, MENCŞ a procedat la stabilirea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CNATDCU, ce a fost adoptat prin Ordinul nr. 3482/2016, care a suferit modificări, fiind reglementată începând cu data de 7.10.2016 şi procedura reevaluării unei teze de doctorat, conform celor anterior menţionate.

Prin urmare, judecătorul fondului a apreciat că, faptul că aceste reglementări exprese nu se regăseau în forma iniţială a ordinului, nu înseamnă că actele emise sunt lovite de nulitate sau că nu exista posibilitatea pentru Consiliul General decât de a propune doar menţinerea sau retragerea titlului de doctor, în baza raportului Comisiei de lucru, întrucât, aşa cum se observă din cuprinsul primului raport întocmit, ce a fost supus analizei Consiliului General al CNATDCU reunit în şedinţa de lucru din data de 7.09.2016, membrii acestuia au constatat că "Rapoartele sunt incomplete şi analiza este efectuată în mare parte superficială şi deşi autorii rapoartelor identifică pasaje preluate din diferite surse, nu le definesc drept plagiat invocând motive nesustenabile."

Astfel, folosind argumentul "a fortiori rationae", dacă Consiliul General avea competenţa de a propune menţinerea sau retragerea titlului de doctor, trebuie să i se recunoască şi posibilitatea de a solicita reluarea procedurii de reevaluare a tezei de doctorat atunci când raportul întocmit în acest sens nu aduce suficiente argumente convingătoare pentru susţinerea propunerii efectuate de către Comisia de lucru desemnată în acest sens, întrucât cine poate mai mult poate şi mai puţin şi, totodată, folosind argumentul "a pari", în considerarea faptului că, pentru situaţiile similare ulterioare modificării Ordinului nr. 3482/2016, este perfect aplicabilă procedura reevaluării tezei de doctorat, instanţa a apreciat că nu este cazul ca în situaţia de faţă să fie înlăturată această posibilitate, cu atât mai mult cu cât Consiliul General al CNATDCU a arătat, prin decizia adoptată la data de 7.09.2016, motive pertinente pentru care nu a fost în măsură să adopte la acel moment una dintre cele două soluţii, respectiv propunerea de menţinere sau retragere a titlului de doctor, neputându-se considera că a fost cazul unui exces de putere.

Mai mult decât atât, instanţa a remarcat faptul că noul raport întocmit este mult mai amplu şi mai argumentat, oferind posibilitatea reală Consiliului General al CNATDCU de a formula o propunere în cunoştinţă de cauză, neputându-se cere unei autorităţi adoptarea unei soluţii în situaţia în care raportul de specialitate este incomplet, iar reclamantul nu a criticat cel de al doilea raport, ci doar nerespectarea procedurii la data întocmirii primului raport.

Recurentul a susţinut în primul rând, din perspectiva art. 488 pct. 5, C. proc. civ. încălcarea principiului legalităţii prevăzut de art. 7 C. proc. civ. şi a principiului potrivit căruia legea nouă se aplică numai proceselor începute după intrarea sa în vigoare, după cum rezultă din aplicarea art. 24 şi 25 C. proc. civ., arătând că legea aplicabilă temporar este legea aplicabilă la momentul formulării sesizării, normele procedurale, chiar şi de nivel administrativ în cadrul CNATDCU trebuind să fie previzibile, astfel încât toate părţile implicate să îşi prefigureze mijlacele necesare susţinerii poziţiei procesuale, modificările aduse Regulamentului prin Ordinul nr. 5381/29.09.2016 urma să fie aplicate sesizărilor formulate după această dată.

Având în vedere motivele recurentului invocate în susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că aspectele legate de aplicarea în timp a Regulamentului şi norma regulamentară incidentă în speţă în soluţionarea sesizării privind teza de doctorat a reclamantului, în raport cu care se poate proceda la analiza legalităţii Deciziei din data de 07.09.2017 şi implicit a Ordinului nr. 6147/21.12.2016 emis de MENCŞ şi a modului de interpretare şi aplicare a OMENCŞ nr. 5381/29.09.2016, urmează să fie analizate în mod unitar cu motivele de recurs invocate în susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8, C. proc. civ.

În ceea ce priveşte susţinerea că prima instanţă a încălcat art. 425, alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât instanţa de fond învestită cu soluţionarea acţiunii ce face obiectul prezentului dosar, nu a analizat toate motivele pe care reclamantul le-a invocat pentru a arăta că Ordinul a cărui anulare o solicită este nelegal, respectiv, adoptarea nelegală a hotărârii Consiliului General al CNATDCU din 7 septembrie 2016, care, în prezenţa a numai 24 de membri, a aprobat o decizie care nu se afla pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General şi încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime, se constată, pe de o parte, că aceste motive se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6, C. proc. civ., neinvocat de către recurent.

Pe de altă parte, din analiza considerentelor sentinţei recurate se constată că aceasta respectă exigenţa motivării, conţinând silogismul judiciar şi argumentele care fundamentează soluţia pronunţată, analiza principalelor elemente ale conţinutului raportului juridic dedus judecăţii, împrejurarea că judecătorul fondului nu a răspuns punctual unor susţineri care nu puteau să contrazică raţionamentul logic avut în vedere nu poate fi considerată o vătămare care să ducă la casarea hotărârii.

În plus, legalitatea hotărârii Consiliului General al CNATDCU din 7 septembrie 2016 precum şi încălcarea principiilor încrederii legitime şi securităţii juridice face obiectul analizei pe fond a cauzei de către prima instanţă şi a motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că aspectul de nelegalitate central invocat în speţa de faţă îl reprezintă posibilitatea regulamentară pe care o avea Consiliul General al CNATDCU de a dispune la 7.09.2016, respingerea Raportului comun din data de 1.09.2016 care cuprindea propunerea de menţinere a titlului de doctor al reclamantului, cu consecinţa solicitării nominalizării unei noi comisii de evaluare, în condiţiile în care art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 3482/2016 al MENCŞ, în forma în vigoare la acel moment, Consiliul General putea propune, în baza raportului Comisiei de lucru, doar menţinerea sau retragerea titlului de doctor nu şi posibilitatea solicitării nominalizării unei noi comisii de evaluare.

În analiza respectării principiului legalităţii, se constată că legea în vigoare la acea dată, prevedea la art. 170 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, că "în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele masuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; b)retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi."

Prin urmare, soluţia de retragere a titlului de doctor prin actul administrativ contestat în baza raportului CNATDCU, este prevăzută de lege, iar ordinul ministerului se fundamentează pe o procedură internă prealabilă şi pe actele întocmite de CNATDCU, vătămarea invocată de reclamant nefiind aceea a neconformităţii deciziei administrative cu legea, ci ca o consecinţă a nerespectării de către Comisia de lucru a Regulemantului aplicabil, care a condus la emiterea ordinului contestat.

Aşadar, susţine recurentul-reclamant că parcurgerea procedurii reevaluării tezei de doctorat este vătămătoare, pentru că la data de 07.09.2016 erau aplicabile prevederile art. 19 din Anexa nr. 2 la Regulament, potrivit cărora Consiliul General putea propune, în baza raportului Comisiei de lucru, doar menţinerea sau retragerea titlului de doctor, prin urmare, nu esista o atreia posibilitate.

Înalta Curte reţine însă că, potrivit art. 18 din Regulament, "Preşedintele CNATDCU decide convocarea Consiliului General al CNATDCU pentru aprobarea/respingerea propunerii comisiei de lucru, indicându-se data, ora şi locul întrunirii. Decizia de convocare a Consiliului general va cuprinde şi lista documentelor relevante care pot fi consultate pe platforma naţională."

Prin urmare, Consiliul General al CNATDCU ca organism colegial învestit cu competenţe administrative, trebuia să valideze sau după caz să invalideze propunerea comisiei de lucru, pe baza documentelor care au fundamentat această propunere, deci să adopte o decizie pe fond, regulamentul de la acea dată neprevăzând vreo dispoziţie care să prevadă procedura de urmat în situaţia în care, cum este cazul în speţă, Consiliul General nu se poate pronunţa menţinerea sau retragerea titlului de doctor, pentru motivul, că, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal al întrunirii, membrii Consiliului General al CNATDCU reunit în şedinţa de lucru din data de 7.09.2016, "Rapoartele sunt incomplete şi analiza este efectuată în mare parte superficial. Deşi autorii rapoartelor identifică pasaje preluate din diferite surse, nu le definesc drept plagiat invocând motive nesustenabile." Pentru aceste motive au fost respinse rapoartele cu un număr de 29 voturi pentru respingere, 9 abţineri şi 2 voturi pentru aprobarea rapoartelor.

Astfel, în speţă nu suntem în situaţia unui refuz nejustificat de însuşire de către Consiliul General a rapoartelor comisiei de lucru, în condiţiile în care respingerea acestora este motivată, iar organismul colegial competent nu putea propune menţinerea sau retragerea titlului de doctor deţinut de reclamant, fiind într-o imposibilitate obiectivă, această decizie motivată a Consiliului însoţită de solicitarea de nominalizare a unei noi comisii de evaluare neputând vătăma pe reclamant, atâta vreme cât nu s-a emis o decizie pe fond, ci se proceda la reluarea procedurii de reevaluare a tezei de doctorat pentru motivul că raportul întocmit în acest sens nu aducea suficiente argumente convingătoare pentru susţinerea propunerii efectuate de către Comisia de lucru desemnată în acest sens.

Este nerelevant că Regulamentul nu prevedea expres această posibilitate, întrucât omisiunea de reglementare nu putea conduce la o altă soluţie din partea Coniliului, în situaţia dată, interpretarea acestuia fiind în spiritul procedurii în ansamblu, imposibilitatea efectuării unei propuneri privind menţinerea sau retragerea titlului de doctor deţinut de reclamant, în lipsa unor date concrete, conducând firesc la reluarea procedurii, chiar dacă Regulementul nu prevedea expres acest lucru.

Ulterior, tocmai pentru a se complini acest vid de reglementare, au intervenit modificări în cuprinsul Ordinului nr. 3482/2016, prin adoptarea Ordinului nr. 3581/7.10.2016, astfel încât, începând cu acea dată sunt aplicabile următoarele dispoziţii:

"art. 28 (1) În cazul în care Consiliul general solicită reluarea evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea: a) se reia procedura de stabilire a componenţei comisiei de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii, astfel încât membrii comisiei iniţiale de evaluare să nu facă parte din noua comisie de evaluare; b) se reia evaluarea dosarului de către noua comisie de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii.(2) Procedura reluării evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea se declanşează automat şi la solicitarea ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.(3) În cazul în care noua comisie de evaluare stabileşte validarea tezei, preşedintele CNATDCU emite decizia de validare."

În ceea ce priveşte încălcarea principiilor încrederii legitime şi securităţii juridice, nu poate fi reţinută susţinerea recurentului potrivit căreia retragerea titlului de doctor echivalează cu revocarea Ordinului Ministrului Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 5223 din 29.08.2011, atâta vreme cât legea prevede posibilitatea ca, în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, să dispună retragerea titlului de doctor, acest act administrativ neechivalând cu un act de revocare.

Posibilitatea verificării ulterioare a unei lucrări de doctorat cu consecinţa retragerii titlului de doctor, pe baza unei proceduri reglementate, în situaţia existenţei unei sesizări privind suspiciunea de plagiat este o consacrare a principiului legalităţii, prin urmare nu poate fi pusă în discuţie încălcarea principiului securităţii juridice.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 624/26.10.2016 este în concordanţă cu o asemenea procedură de analiză, statuând că actul administrativ poate fi supus controlului unei entităţi independente faţă de entitatea care a emis titlul de doctor, cu competenţe specifice în acest domeniu, care poate lua măsuri sancţionatorii cu privire la retragerea titlului în cauză.

Retragerea titlului de doctor ca măsură sancţionatorie după parcurgerea unei proceduri de verificare nu este sinonimă cu revocarea actului administrativ, care nu se mai poate produce dacă acesta din urmă a intrat în circuitul civil, posibilitatea verificării suspicinilor de plagiat ulterior acordării titlului de doctor fiind practic o garanţie a respectării principiului legalităţii şi a încrederii legitime.

În condiţiile în care însăşi legea stabileşte că în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării poate dispune retragerea titlului de doctor, nu se poate susţine că Consiliul General al CNATDCU nu este o entitate independentă faţă de entitatea care a propus titlul de doctor, în sensul statuat de Curtea Constituţională.

Împrejurarea că CNATDCU este un organism consultativ fără personalitate juridică ce funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale nu este un argument suficient pentru a afirma că nu este o entitate independentă, în condiţiile în care funcţionează pe baza unui regulament care îi delimitează în mod clar şi previzibil atribuţiile în raport de ministrul educaţiei naţionale, iar potrivit art. 19 din Anexa nr. 2 propune Ministrului Educaţiei Naţionale retragerea titlului de doctor.

În fine, împrejurarea că Consiliul General nu a votat numai respingerea raportului Comisiei de lucru, ci a solicitat preşedintelui Consiliului General al CNATDCU nominalizarea unor noi Comisii de evaluare care să fie aprobate de Consiliul General, nu înseamnă că s-ar fi încălcat ordinea de zi, atâta vreme cât soluţia Consiliului a vizat tocmai raportul referitor la teza de doctorat a reclamantului, ce făcea obiectul ordinii de zi.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496, alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 3584 din 10 octombrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2019.